Vladimir Putin admite că a discutat cu Donald Trump despre legăturile NATO cu Georgia și Ucraina și avertizează Alianța Nord-Atlantică: Să se gândească la posibile consecințe

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi NATO împotriva cultivării unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia, declarând că o astfel de politică este iresponsabilă şi ar avea consecinţe nespecificate pentru alianţă, în timp ce a promis să reacţioneze proporţional la asemenea acţiuni, relatează Reuters și Xinhua, potrivit Agerpres.

FOTO: Kremlin

Putin, care a participat la începutul săptămânii la un summit cu președintele american Donald Trump, a făcut aceste precizări în cadrul unor ambasadorii ruşi din întreaga lume reuniți la o conferinţă la Moscova.

Vom răspunde în mod corespunzător la astfel de paşi agresivi, care reprezintă o ameninţare directă pentru Rusia. (…) Colegii noştri, care încearcă să agraveze situaţia, încercând să includă, printre alţii, Ucraina şi Georgia în orbita alianţei, ar trebui să se gândească la posibile consecinţe ale unei astfel de politici iresponsabile“, a subliniat el, în condițiile în care ultima sa participare la un summit NATO, în calitate de partener, a fost în 2008, la București, reuniune la care aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice de la Kiev și Tbilisi. Ulterior acestui summit a izbucnit războiul ruso-georgian încheiat prin apariția regiunilor separatiste Osetia și Abhazia susținute de Rusia.

Potrivit liderului rus, problema legăturilor NATO cu Ucraina şi Georgia a fost discutată cu preşedintele american Donald Trump la summitul desfăşurat luni la Helsinki.

Discuțiile cu Trump, dar și avertismentele față de NATO, apar în contextul în care la summitul NATO de săptămâna trecută, Alianța Nord-Atlantică a cerut Rusiei să își retragă trupele staționate ilegal în Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

Reamintim că NATO a instituit, în raport cu Rusia, a abordare duală care se referă la o postură de apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă în 2014 și a eforturile de destabilizare a Ucrainei.

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.