Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin îl sfidează pe noul președinte al Ucrainei: Liderul de la Kremlin oferă cetățenia rusă locuitorilor regiunilor separatiste Donețk și Luhansk

Published

on

©️ Kremlin

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit decretului publicat pe site-ul Kremlinului, o procedură simplificată va permite locuitorilor din regiunile ucrainene Doneţk și Luhansk, unde un război între separatiștii pro-ruși și forțele ucrainene a făcut aproape 13.000 de victime în cinci ani, să primească pașaport rusesc, scrie EU Observer.

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a calificat această mutare drept ”o agresiune și o interferență” în afacerile interne ale Ucrainei, mai notează sursa citată.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse, scrie și Hotnews.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Vladimir Putin a semnat decretul la câteva zile după ce Volodimir Zelenski a fost ales în funcția de președinte al Ucrainei, acesta promițând să relanseze procesul de pace în estul țării. Decizia are potențialul de a complica și mai mult situația de securitate la Marea Neagră și din estul Ucrainei în condițiile în care una dintre strategiile majore de politică externe ale Rusiei este redată de deviza apărării tuturor cetățenilor ruși.

Mutarea apare și după ce un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Potrivit consilierului citat, discuţiile dintre Zelenski şi Putin ar trebui să aibă loc în prezenţa reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

De altfel, președintele ales al Ucrainei a sugerat încă din campania electorală că ar fi favorabil includerii Statelor Unite și Marii Britanii în formatul Normandia din care fac parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru reglementarea situației din estul separarist al țării.

Volodimir Zelenski a devenit duminică cel de-al 6-lea președinte al Ucrainei de la dizolvarea URSS în 1991 și de la revenirea țării la independență, câștigând alegerile de o manieră categorică în fața actualului șef al statului, Petro Poroșenko. Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, iar rezultatele din 21 aprilie, când a obținut peste 72% din voturi, reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale din Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump va susține un discurs în fața trupelor americane staționate în Polonia la comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial

Published

on

Preşedintele american Donald Trump urmează să susţină un discurs în faţa trupelor americane staţionate în Polonia, în timpul vizitei pe care o va efectua în această ţară, a anunțat săptămâna trecută ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak, transmite agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Oficialul polonez a menţionat că acest discurs, care vine după acordul din luna iunie privind creşterea prezenţei militare americane în Polonia, va fi susţinut într-una din cele şase locaţii unde sunt staţionate trupele americane.

Donald Trump începe pe 24 august un turneu european care cuprinde Summitul G7 din Franța și în cadrul căruia între 31 august şi 2 septembrie se va afla în Polonia. Vizita prilejuită de ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la începutul celui de al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă a invadat Polonia la 1 septembrie 1939, va reprezenta a doua deplasare a lui Donald Trump în Polonia după vizita efectuată în iulie 2017, când a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la invitația președintelui Andrzej Duda, aceasta fiind și unica vizită a lui Trump în Europa de Est. De altfel, la acel moment a fost dat și startul cooperării energetice între administrațiile de la Washington și Varșovia.

Relația dintre Trump și Duda a fost consolidată și pe parcursul următorilor ani. De altfel, președintele american a fost invitat de omologul său polonez la Varșovia în cadrul unei vizite pe care Andrzej Duda a efectuat-o la Washington la 12 iunie 2019, cu prilejul aniversării a 100 de ani de relații diplomatice între SUA și Polonia.

Atunci, Trump și Duda au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la cel puţin 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Anunțul lui Blaszczak privind discursul lui Trump în fața trupelor americane a venit în contextul în care ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia au generat o polemică majoră după ce au adus în atenția publică tema potrivit căreia Statele Unite iau în calcul retragerea unor trupe americane staționate pe teritoriul Germaniei, Polonia fiind una dintre locațiile unde acestea ar putea fi relocate.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump confirmă interesul pentru achiziționarea Groenlandei: ”O mare tranzacție imobiliară”. Premierul Danemarcei califică ideea drept ”absurdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

“Este un lucru despre care am vorbit”, a declarat Trump, potrivit Agerpres.

“A apărut acest concept şi am spus că, din punct de vedere strategic, aceasta este fără îndoială interesant şi că noi am fi interesaţi, însă vom discuta puţin” cu Danemarca, a continuat preşedintele american, în condițiile în care Trump va efectua o vizită la Copenhaga la începutul lunii septembrie, după vizita în Polonia.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen pentru ziarul Sermitsiaq, scrie Politico Europe.

”Este o discuție absurdă și [premierul Groenlandei], Kim Kielsen, a lăsat de înțeles clar că Groenlanda nu este de vânzare. Acolo se termină conversația”, a spus ea.

Cotidianul economic The Wall Street Journal a scris joi că preşedintele american, magnat al imobiliarelor înainte de a se lansa în politică, “s-a arătat în repetate rânduri interesat de achiziţionarea” acestui teritoriu care numără 56.000 de locuitori şi a vorbit despre aceasta cu consilierii săi la Casa Albă.

Preşedintele american s-a informat de asemenea asupra resurselor naturale şi importanţei geopolitice a regiunii, potrivit cotidianului.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Islanda comemorează primul ghețar al țării dispărut din cauza schimbărilor climatice

Published

on

© Pixabay

Islanda comemorează pierderea ghețarului Okjokull într-o ceremonie la care vor fi prezenți premierul islandez, Katrin Jakobsdottir și oaspeți de la universități internaționale și Națiunile Unite, precum comisarul pentru drepturile omului, Mary Robinson. Ceremonia este menită să sensibilizeze publicul față de schimbările climatice, relatează Deutsche Welle.

Islanda este pregătită să comemoreze primul ghețar al țării pierdut în urma schimbărilor climatice odată cu dezvelirea unei plăci comemorative de bronz duminica aceasta.

Dispariția Okjokull, un ghețar din vestul insulei sub-arctice, este văzută ca un avertisment cu privire la efectele schimbărilor climatice.

Cymene Howe, profesor de antropologie la Universitatea Rice din SUA a spus că comemorarea unui ghețar pierdut subliniază ceea ce se pierde și dispare în întreaga lume. Ea a spus că ceremonia va atrage atenția „asupra faptului că acest lucru a fost  realizat de oameni, nefiind un lucru de care ar trebui să fim, însă, mândri”.

Okjokull, care în limba islandeză înseamnă „ghețarul ok”, a fost primul ghețar important din Islanda care și-a pierdut catalogarea ca formațiune de gheață în 2014. În 1890, Okjokull acoperea 16 kilometri pătrați dar, în 2012, nu mai avea decât 700 de metri pătrați.

Cercetătorii sunt conștienți de faptul că discuțiile despre schimbările climatice pot fi abstracte cu „multe statistici teribile și modele științifice sofisticate care pot apărea de neînțeles”, iar un monument dedicat unui ghețar dispărut este o modalitate mai bună pentru ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă cu planeta. Astfel, cercetătorii speră că evenimentul va produce sensibilizarea publicului prin utilizarea puternică a simbolurilor și a ceremoniei.

Savanții avertizează că 400 de ghețari din Islanda riscă să aibă aceeași soartă și pot să se topească până în anul 2200. În prezent, în Islanda dispar aproximativ 11 miliarde de tone de gheață pe an, arată studiile.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending