Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au convenit să accelereze organizarea unui summit la cel mai înalt nivel privind situația din Siria

Published

on

© www.tccb.gov.tr

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au continuat vineri schimbul de opinii cu privire la evoluțiile din Siria, cu prilejul unui apel telefonic la inițiativa părții turce, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de Agerpres

Cei doi lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunii din Idlib, care a dus la numeroase victime, inclusiv în rândul personalului militar turc.

Ankara a suferit joi pierderi grele, după săptămâni de tensiuni în creştere la Idlib între forţele turce şi cele ale regimului sirian, care s-au înfruntat de mai multe ori de la începutul lunii. Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

După moartea soldaţilor turci, Rusia, aliată a regimului sirian, a acuzat vineri trupele Ankarei că s-au aflat printre „unităţile combatante ale grupărilor teroriste”.

Forțele guvernamentale, susținute de Rusia, au încercat să recâștige Idlib de sub controlul grupărilor jihadiste și al facțiunilor rebele susținute de armata turcă staționată în zonă.

Atacul aerian a avut loc după ce opoziția a preluat orașul cheie Saraqeb, la nord-est de Balyun. Idlib este ultima provincie siriană care a rămas în mâinile opoziției, informează BBC.

Turcia, care susține opoziția, a declarat că a lovit, la rândul său 200 de ținte guvernamentale ca răspuns, „neutralizând” 309 de soldați.

În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, soldații turci fuseseră uciși într-un „bombardament” în timp ce operau alături de „teroriști” în zona Balyun, unde se aflau luptători din alianța Hayat Tahrir al-Sham (fostul Al-Nusra) care atacau forțele guvernamentale siriene.

În schimb, Rusia a declarat că a fost în contact permanent cu Turcia pentru a se asigura că trupele turce nu sunt vizate în Idlib și că nu a existat nicio informare asupra prezenței militarilor turci în Balyun. Cu toate acestea, ministrul turc al apărării a insistat că rușii au fost informați despre locațiile trupelor turcești, susținând că niciun grup armat nu se afla în apropierea soldaților care au fost atacați.

În acest sens, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre punerea în aplicare a acordurilor ruso-turce încheiate în 2018 și 2019, al căror scop prioritar a fost combaterea grupărilor teroriste internaționale.

De asemenea, ambele părți au subliniat cât de importantă este îmbunătățirea eficacității coordonării dintre ministerele apărării din Rusia și Turcia.

În cele din urmă, cei doi au reafirmat că este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru a normaliza situația din nord-vestul Siriei. Astfel, Putin și Erdogan au fost de acord să intensifice consultările între agențiile corespunzătoare și să examineze posibilitatea de a organiza curând o reuniune la cel mai înalt nivel.

Amintim că în paralel cu apelul telefonic inițiat de Ankara către Kremlin, pe fondul acestei situații, Consilul Nord-Atlantic se va reuni astăzi, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american Mike Pompeo nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, nu a exclus miercuri posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7, punctând în același timp că tratează cu toat seriozitatea activitățile Moscovei în Afganistan, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Preşedintele este cel care decide dacă vrea să-l invite la un summit sau nu”, a declarat Pompeo în timpul unei conferinţe de presă, în condiţiile în care Donald Trump a fost criticat pentru intenţia sa de a-l invita pe Vladimir Putin la acest summit al ţărilor industrializate, a cărui țară a fost exclusă în urma anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea.

”Lui (Donald Trump) îi revine luarea acestei decizii. Însă eu sunt convins că este absolut important ca noi să avem contacte mai frecvente cu ruşii”, a adăugat Pompeo, chiar dacă Moscova este acuzată că a acordat prime talibanilor pentru a ucide soldaţi ai Occidentului în Afganistan.

Conform mass-media americane, agenți ruși au distribuit bani unor combatanți ”apropiaților talibanilor” pentru ca aceștia să extermine soldați americani sau ai NATO în Afganistan.

Rusia și talibanii au respins aceste acuzații, însă Pompeo a menționat că Statele Unite monitorizează de mult timp activitățile Moscovei în Afganistan.

”Când vedem informaţii credibile care sugerează că Rusia pune vieţile americane în pericol, noi răspundem la aceasta cu seriozitate. Îi atenţionăm, le vorbim? Răspunsul este: desigur că facem asta”, a spus Pompeo.

”Am luat aceasta în serios. Am gestionat aceasta într-un mod adecvat. Rusia vinde arme care îi pun de 10 ani pe americani în pericol. Ne-am exprimat dezacordul”, a precizat acesta.

La începutul lunii iunie, președintele american Donald Trump declara că invitarea liderului de la Kremlin la reuniunea celor mai dezvoltate economii mondiale reprezintă o chestiune ”de bun simț”, explicând că ”jumătate din întâlnire este alocată discuțiilor despre Rusia și, dacă acesta ar fi acolo (n.r. Vladimir Putin), ar fi mult mai ușor să rezolvăm lucrurile. Majoritatea chestiunilor pe care le discutăm sunt despre Putin, așadar doar pierdem timpul pentru că, la finalul reuniunii, cineva trebuie să îl sune pe Putin”.

În luna mai, președintele american și-a exprimat dorința de a invita și alte state la reuniunea G7, precum Australia, India, Rusia și Coreea de Sud, și a anunțat că va amâna summitul Grupului celor Șapte pentru luna septembrie, care urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, după ce cancelarul german Angela Merkel a declinat invitația de a participa ”în persoană” la o astfel de întâlnire, invocând situația epidemiologică.

De altfel, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire cu Vladimir Putin, în care i-a prezentat acestuia din urmă intențiile sale de a organiza un summit G7 lărgit.

Regatul Unit și Canada au respins ideea de a reprimi Rusia în grup. Un purtător de cuvânt al premierului birtanic Boris Johnson a afirmat că acesta va respinge prin veto o astfel de propunere, în vreme ce prim-ministrul Justin Trudeau a reamintit că Rusia a fost exclusă ca urmare a invadării Crimeei și că a continuat să ignore standardele și regulile internaționale.

Germania li s-a alătura acestora. Prin purtătorul de cuvânt a Guvernului condus de Angela Merkel, Berlinul a subliniat că decizia de a exclude Rusia din grupul cunoscut odinioară ca G8 rămâne valabilă și că depinde de Moscova ca această situație să se schimbe.

O reacție în acest sens a venit și din partea Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit că acest lucru nu este posibil în prezent în contextul în care Rusia încalcă în continuare prevederile internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE, îngrijorată de noua lege adoptată de autoritățile din China privind securitatea națională din Hong Kong: Riscă să îi submineze serios autonomia

Published

on

@ Comisia Europeană

Uniunea European își reiterează îngrijorările grave cu privire la adoptarea legii privind securitatea națională în Hong Kong, lege care ar reduce libertățile cetățenilor fostei colonii britanice și care ar eroda autonomia Hong Kong-ului, transmite șeful diplomației europene Josep Borrell.

”Există îngrijorări cu privire la conformitatea noii legi cu Legea de bază a Hong Kong-ului și cu angajamentele internaționale ale Chinei. În conformitate cu asigurările pe care China le-a dat în trecut, Uniunea Europeană consideră esențial ca drepturile și libertățile existente ale rezidenților din Hong Kong să fie pe deplin protejate, inclusiv libertatea de exprimare, a presei și a publicării, precum și libertatea de asociere, de adunare, procesiune și demonstrație. Dispozițiile Pactului internațional privind drepturile civile și politice (ICCPR), prevăzute în legislația din Hong Kong, trebuie să fie în continuare complet aplicate”, se arată în comunicatul Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate.

Uniunea Europeană este îngrijorată de faptul că legea riscă să submineze serios gradul ridicat de autonomie din Hong Kong și să aibă un efect dăunător asupra independenței sistemului judiciar și a statului de drept: ”Ambele principii rămân esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea continuă a Hong Kongului și sunt, prin urmare, de un interes vital pentru Uniunea Europeană și comunitatea internațională.”

Uniunea Europeană îndeamnă China să evite orice act care subminează autonomia Hong Kong-ului în domeniul juridic, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului.

Uniunea Europeană evaluează implicațiile unei astfel de legi și va continua să-și arate preocupările în dialogul cu China. Acesta va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri ale Consiliului Legislativ din 6 septembrie, care trebuie să procedeze așa cum este planificat și într-un mediu propice exercitării drepturilor și libertăților democratice, consacrate de Legea fundamentală.


Prin adoptarea acestei legi de către Parlament, se crează premisele celei mai radicale schimbări ale modului de viaţă în fosta colonie britanică după revenirea teritoriului sub autoritatea Chinei în urmă cu aproape 23 de ani.

Adoptarea legii va spori tensiunile din relaţia Chinei cu SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale.

De asemenea, miniștrii de externe ai statelor membre ai Grupului G7, Statelor Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, au solicitat Chinei printr-o declarație comună să își reconsidere decizia de a impune o lege de securitate națională în Hong Kong.

Impunerea directă a legislației de securitate națională asupra Hong Kong-ului de către autoritățile de la Beijing, mai degrabă decât prin instituțiile proprii din Hong Kong, astfel cum este prevăzut la articolul 23 din Legea fundamentală, ar reduce libertățile oamenilor din Hong Kong și, în acest sens, ar eroda dramatic autonomia Hong Kong-ului.

Textul legii nu a fost încă publicat. Beijingul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie adesea violente care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţele străine.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending