Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin și Viktor Orban continuă seria întâlnirilor bilaterale. Președintele rus efectuează miercuri o vizită în Ungaria, destinată relansării cooperării economice

Published

on

Președintele Rusiei Vladimir Putin efectuează miercuri o vizită în Ungaria pentru a relansa schimburile economice, în cadrul relațiilor diplomatice între Budapesta și Moscova, care au cunoscut un parcurs lin odată cu revenirea la conducere a premierului ungar Viktor Orban, în 2010, în pofida criticilor occidentale, anunță AFP, citat de Agerpres.

Gazoductul TurkStream, care va facilita alimentarea Europei Centrale cu gaz rusesc, ocolind Ucraina și chestiunile legate de energie nucleară vor domina discuțiile dintre cei doi lideri, al căror punct comun rezidă în disprețul față de valorile liberale occidentale, anunță Reuters.

Orban, în vârstă de 55 de ani, susținător al ”democrației iliberale”, este un admirator declarat al liderului rus. Șeful Executivului de la Budapesta s-a întâlnit în ultimii nouă ani cu Vladimir Putin de aproximativ 10 ori, gest care i-a atras nemulțumirea opoziției, care îl acuză că este autocrat.

”Cei doi lideri s-au întâlnit în fiecare an, iar în 2017, Orban și Putin au avut două întrevederi bilaterale, ceea ce este destul de mult”, a precizat Dorka Takacsi, de la Political Capital, pentru Euronews.

Avantaje reciproce

Specialistul rus din cadrul Consiliului German pentru Relații Externe, Andras Racz, (DGAP) consideră că această vizită se va întoarce în mare măsură ” în favoarea șefului statului rus”.

Takacsi consideră că prin intermediul acestei vizite, Putin poate arăta publicului rus că Rusia este percepută diferit în Uniunea Europeană, în funcție de statul membru, și poate transmite, că în pofida crizei din 2014, declașate odată cu anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea, încă este primit călduror de unele țări europene.

În viziunea lui Racz, pentru Viktor Orban, această vizită ar dovedi electoratului că este un lider important, din moment ce însuși Vladimir Putin este cel care se întâlnește fecvent cu premierul ungar.

Să nu uităm că Viktor Orban este unul dintre cei mai puternici avocați ai ideii de ridicare a sancțiunilor impuse de Bruxelles împotriva Moscovei.

Prin aceaste întrevederi, Orban dorește să demonstreze rolul de liant între UE și est, în special Rusia, pe care îl are Ungaria.

Cu toate acestea, unii specialiști consideră că există un caracter asimetric al relației între cei doi, dominând interesele rusești.

Proiectele energetice, puncte centrale ale discuțiilor dintre cei doi lideri

Moscova și Budapesta au semnat, fără licitație, în luna ianuarie 2014 un acord de 10 miliarde de euro pentru a extinde singura centrală nucleară a Ungariei, care furnizează 40% din energia electrică folosită de populaţie. Analiştii apreciază că acordul sporeşte dependenţa energetică a Budapestei de Moscova. Rusia furnizează deja 80% din petrol şi 70% din gazul consumat de populaţia Ungariei.

Potrivit mass-media de peste graniță, unul dintre subiectele abordate de cei doi lideri se va axa pe contractul privind furnizarea de gaz natural, care expiră în 2021.

Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a declarat pentru Reuters că cei porțiunea gazoductului TurkSream care tranzitează teritorul bulgăresc ar trebuie construită cât mai rapid pentru a deschide astfel rute suplimentare de livrare a gazului rusesc către Ungaria.

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15.75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia.

Cu o lungime de peste 930 km, prima linie a gazoductului TurkStream, prevăzută să traverseze Marea Neagră și să lege Rusia de Turcia pornind de la compresorul Russkaya din Anapa și urmând a ajunge în satul Kıyıköy, într-un district din nord-vestul Turciei, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, va fi integrată proiectului TurkStream și tranzita Bulgaria și va continua spre Vest, via Serbia, către Europa Centrală.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Guvernul german: “Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată” de decizia președintelui Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania

Published

on

Autoritățile de la Berlin sunt îngrijorate de decizia președintelui Donald Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania, care ar putea deterioria semnificativ relațiile germano-americane, relatează presa internațională și Agerpres.

“Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată de o astfel de decizie a preşedintelui american”, a declarat Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer.

Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania, a declarat vineri un înalt oficial american sub protecţia anonimatului, o decizie luată la o săptămână distanță după ce Angela Merkel a anunțat că nu va participa la summitul G7 de la Washington, transmite Reuters și Agerpres.

Citiți și: Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania

Numărul militarilor americani dislocaţi în Germania ar urma să se reducă la 25.000, de la 34.500 cât sunt în prezent.

Continue Reading

SUA

SUA: Joe Biden, contracandidatul președintelui Trump, promite să lupte împotriva rasismului și în favoarea reformării poliției

Published

on

© Biography.com

Democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a promis să lupte împotriva rasismului şi în favoarea reformelor în rândurile poliţiei după moartea afro-americanului George Floyd, informează duminică dpa și Agerpres.

Floyd, în vârstă de 46 de ani, a murit luna trecută, în Minneapolis (Minnesota) după ce un poliţist alb l-a ţintuit la pământ cu genunchiul timp de aproape 9 minute.

Într-un articol de opinie publicat sâmbătă în cotidianul Los Angeles Times, Biden a vorbit despre nevoia de “politici concrete şi de mult timp necesare pentru a combate rasismul sistemic”.

“Dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale”, a promis Biden.

“Trebuie să implementăm reglementări poliţieneşti orientate cu adevărat spre comunitate şi să ne asigurăm că fiecare departament de poliţie din ţară trece printr-o revizuire comprehensivă a practicilor privind angajarea, pregătirea şi detensionarea, în timp ce guvernul federal trebuie să ofere instrumentele şi resursele necesare pentru punerea în aplicare a reformelor”, a continuat Biden, în vârstă de 77 de ani.

Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris. 

La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Continue Reading

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending