Germania este pregătită ”să apere regulile comune, chiar dacă acest lucru înseamnă să plătească un preț economic ridicat”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock după discuțiile cu omologul rus, Serghei Lavrov, potrivit Reuters. 

Aflată în prima sa vizită la Moscova după preluarea mandatului de șef al diplomației germane, care a debutat cu o escaladare a temerilor că Rusia ar putea invada Ucraina, Baerbock a semnalat că ”nu va exista securitate în casa noastră europeană comună dacă nu există reguli pe care toată lumea le respectă” și a calificat concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei drept un ”act fără un motiv inteligibil” despre care e greu să nu crezi că reprezintă ”o amenințare”. 

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale, informează Deutsche Welle.

Cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi și dizolvarea ONG-ului ”Memorial” în Rusia, una dintre cele mai vechi și mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, care a expus represiunea politică, abuzurile și atrocitățile din epoca stalinistă și a devenit un simbol al democratizării țării după prăbușirea Uniunii Sovietice, au reprezentat, de asemenea, teme abordate de cei doi oficiali, conform DPA. 

Recurând la un ton conciliant, Serghei Lavrov a subliniat în cadrul discuției de marți că există posibilitatea unei orientări spre o direcție pozitivă. Acesta a denunțat, în egală măsură, daunele provocate de sentimentul antirusesc de la Bruxelles și de ”grupul de țări antirusești din UE”, un mesaj de uz intern.

De asemenea, el a făcut trimite la proiectul Nord Stream 2, care se află în impas din cauza unei anchete desfășurate de organismul german de reglementare, spunând că ”a atras atenția colegilor germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

”Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În pofida faptului că a preluat de curând mandatul, Baerbock s-a arătat deja dispusă să traseze linii clare privind Moscova, inclusiv când vine vorba despre acest gazoduct care leagă Rusia de Germania, despre care aceasta consideră că nu ar trebui să fie operaționalizat dacă se constată o intensificare a crizei din Ucraina, opinie împărtășită și de Uniunea Europeană, care a decis să deschidă o anchetă împotriva Gazprom, compania care administrează conducta. 

O poziție fermă a Annalenei Baerbock a putut fi observată și în cazul uciderii unui cetățean georgian, în 2019, despre care Berlinul a spus că reprezintă o crimă motivată politic, orchestrată parțial de Ambasada Rusiei, ce a dus la expulzarea a doi diplomați ruși. 

Kievul și-a manifestat îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 tocmai pentru că Ucraina este ocolită în procesul de exportare a gazelor naturale către Europa de Vest, fapt ce îi reduce importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul ucrainean. 

Germania se confruntă cu o criză energetică și cu o creștere a prețurilor la electricitate, fapt ce pune presiune pe Berlin de a deschide supapele Nord Stream 2, în ciuda îngrijorărilor exprimate de numeroși politicieni occidentali potrivit cărora Rusia încearcă să transforme aprovizionarea cu energie într-o armă împotriva Uniunii Europene.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Menționăm că Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”. 

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a început marți o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. 

Miercuri, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul de externe, Annalena Baerbock, ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

“Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, informează Politico Europe.

”Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme defensive de armament ușor antitanc. De asemenea,  un număr mic de membri ai personalului britanic va asigura o pregătire inițială pentru o perioadă scurtă de timp, în cadrul operațiunii ORBITAL, înainte de a se întoarce în Regatul Unit. Acest pachet de asistență în materie de securitate completează pregătirea și capacitățile pe care Ucraina le are deja, precum și pe cele care sunt furnizate, de asemenea, de Regatul Unit și de alți aliați din Europa și din Statele Unite. Ucraina are tot dreptul de a-și apăra frontierele, iar acest nou pachet de ajutor îi sporește și mai mult capacitatea de a face acest lucru”, a anunțat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Camera Comunelor, completând că primele transporturi au fost trimise deja luni

Anticipând riscul unei ”retorici false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

”Nu sunt arme strategice și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Acestea urmează să fie folosite în autoapărare, iar personalul britanic care asigură instruirea în faza inițială se va întoarce în Regatul Unit după ce o va finaliza”, a detaliat Wallace.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit Londrei pentru ”asistența de securitate robustă” care deschide ”un nou capitol al parteneriatului nostru strategic”.

Ukraine highly appreciates Britain’s decision to provide a new security package with light, anti-armour, defensive weapon systems! 🇺🇦🤝🇬🇧 Thanks to our friend @BWallaceMP for the great speech in the 🇬🇧 Parliament! pic.twitter.com/UTQf6VksaH

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) January 17, 2022

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic.