Președintele rus Vladimir Putin a declarat mierucri că poziția Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov care a permis declanșanrea celui de-Al Doilea Război Mondial este ”o minciună nerușinată”, anunță DPA, citat de Agerpres.

La o întrevedere cu oficialii care organizează festivitățile pentru marcarea a 75 de ani de la finalul războiului, Putin a precizat că poziția Uniunii Europene ”nu se bazează pe nimic real”, potrivit unui transcript al Kremlinului.

Parlamentul European a adoptat la 19 septembrie o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Aceștia au reamintit că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”.

Revoluția adoptată de Parlamentul European mai ”subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență”.

Legislativul european a reamintit, de altfel, că în secolul XX, ”regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii”, invocând, în același timp, ”crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist”.

În ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Președintele american Donald Trump l-a avertizat marți pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cu privire la ingerința Rusiei în alegerile americane de anul viitor, a anunțat Casa Albă. Potrivit AFP, citat de Agerpres.

Lavrov, aflat la 10 decembrie la Washington unde a avut întrevederi cu secretarul de Stat american, Mike Pompeo, și cu președintele SUA, Donald Trump, a dezmințit această poziție.

Preşedintele Trump, care l-a primit pe şeful diplomaţiei ruse, ”a avertizat în legătură cu orice tentativă de ingerinţă din partea Rusiei în alegerile americane”, a declarat executivul de la Washington.

”În fond, nici nu am vorbit despre alegeri”, a spus el într-o conferinţă de presă la ambasada Rusiei la Washington. Cu toate acestea, imediat el a părut să sugereze că a discutat cu Donald Trump despre avertismentul formulat mai devreme de şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo.

În cadrul conferinței de presă organizată împreună cu Serghei Lavrov, Mike Pompeo a avertizat că ”vom trece la acțiuni de ripostă dacă Rusia ori vreun alt actor străin va acționa în sensul subminării proceselor noastrea democratice”, potrivit Digi24.

La rândul său, ministrul rus de Externe a menționat că Moscova a dorit să publice comunicaţiile cu Washingtonul care ar exonera Rusia de acuzaţiile că s-a amestecat în alegerile prezidenţiale americane din 2016, dar Statele Unite au blocat publicarea, informează Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Am sugerat colegilor noştri că pentru a risipi toate suspiciunile care sunt lipsite de fundament: Lăsaţi-ne să publicăm acest canal închis de corespondenţă începând din octombrie 2016 până în noiembrie 2017, astfel va deveni foarte clar pentru mulţi oameni”, a afirmat Lavrov prin intermediul interpretului, la conferinţa de presă.

Agenţiile americane de informaţii au conchis că statul rus s-a amestecat în campania electorală, iar un număr de cetăţeni şi entităţi ruse au fost acuzaţi de consilierul special de atunci, Robert Mueller.

Rusia a negat de mult timp că s-a amestecat în alegerile din noiembrie 2016, în care republicanul Trum a fost câştigătorul surprinzător, în faţa democratei Hillary Clinton.

Franța dorește să propună în șase luni soluții pentru ocolirea anumitor sancțiuni americane care îngrădesc investițiile franceze în Rusia, pentru a concretiza apropierea economică susținută de președintele Emmanuel Macron, scrie AFP, potrivit Hotnews.ro.

În vizită la Moscova, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a condamnat sancțiunile extrateritoriale americane, care împiedică printre altele băncile franceze care au afaceri în Statele Unite să finanțeze proiecte în Rusia sau proiecte franco-ruse.

“Ne acordăm șase luni pentru a găsi soluții acceptabile”, “soluții inovatoare” și respectând dreptul internațional, a declarat Le Maire, în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus Maxim Oreșkin.

Acesta a promis că avansurile în acest dosar vor fi discutate cu ministrul rus în cadrul Forumului economic de la Davos, în ianuarie, și că va reveni în Rusia în următoarele șase luni.

“Trebuie să ancorăm Rusia în Europa și Franța este țara din Europa care să permită asta“, a adăugat Le Maire.

“Președintele Macron a făcut alegerea strategică a Rusiei, vrem ca acest lucru să fie tradus în plan economic”, a adăugat el, regretând că pentru moment “ne împiedicăm la fiecare proiect ambițios la chestiunea finanțării” din cauza sancțiunilor americane.

Fără a preciza natura “soluțiilor” evocate, ministrul a exclus folosirea unui mecanism de troc precum Instex, conceput de europeni pentru a ocoli sancțiunile americane impuse Iranului prin evitarea dolarului. Acest mecanism nu a dat niciun rezultat.

Franța este cel mai mare angajator străin din Rusia. Printre marile proiecte se numără cele ale grupului Total, cu imensele uzine de gaz natural lichefiat în Arctica, unde chestiunea finanțării prin intermediul băncilor franceze este de anvergură.

Președintele francez Emmanuel Macron solicită constant reluarea unui dialog strategic cu Rusia, asumându-și un rol activ în această privință.

În luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

Recent, în ajunul summitului aniversar al NATO de la Londra, Emmanuel Macron a chemat la o reconsiderare a dialogului între Alianța Nord-Atlantică și Rusia.

”Trebuie să reconsiderăm mai multe subiecte importante. În primul rând, un dialog lucid, robust și necesar cu Rusia. Și susțin foarte mult faptul că am vrut să acord un nou impuls acestui dialog. Și susțin și faptul că, cu siguranță, nu am arătat niciun semn de slăbiciune sau naivitate în acest sens”, a spus Macron, cel care la 9 decembrie a găzduit un summit în format Normandia alături de președinții Rusiei și Ucrainei și cancelarul Germaniei.

De altfel, Emmanuel Macron este așteptat să efectueze o vizită la Moscova, la 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.