Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu va participa, în perioada 3 – 4 decembrie 2024, la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată la Bruxelles. 

Potrivit unui comunicat al MAE, reuniunea cuprinde trei sesiuni, care vor aborda dezvoltările din vecinătatea sudică a NATO, evoluțiile din Ucraina, inclusiv atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice, implicarea forțelor armate din Coreea de Nord, relația NATO-Ucraina, cu accent pe reformele interne și cooperarea NATO-UE.

Ultima sesiune va fi dedicată agendei strategice a NATO, priorităților Aliate din perspectiva Summit-ului de la Haga, în special consolidarea măsurilor de întărire a Flancului Estic, parte a răspunsului Aliat la amenințările din partea Rusiei.

Discuțiile din cadrul sesiunii dedicate vecinătății sudice vor avea loc cu participarea M. S. Regele Abdallah al Regatului Hașemit al Iordaniei.

Sesiunea dedicată Ucrainei va fi în format NUC (Consiliul NATO-Ucraina), cu participarea ministrului de externe ucrainean Andrii Sâbiha și a Înaltului Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Kaja Kallas.

Ucraina este aşteptată de asemenea să aibă o nouă tentativă de a o obţine o invitaţie de aderare din partea Alianţei Nord-Atlantice, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ţara sa fi de acord cu o încetare a focului cu Rusia dacă NATO va asigura protecţia regiunilor din ţară controlate de Ucraina, informează Agerpres.

Miniştrii de externe ai NATO intenţionează de asemenea să discute despre lansarea, lunea trecută, de către Rusia, a unei rachete balistice experimentale asupra Ucrainei şi să examineze nevoile apărării antiaeriene ucrainene.

Regatul Unit nu trebuie să aleagă între SUA conduse de Donald Trump și consolidarea legăturilor cu Europa, a insistat lui seara premierul Keir Starmer.

Într-un discurs important axat pe afacerile externe în City of London, Starmer a declarat că noul său guvern laburist va continua să caute legături mai strânse cu Statele Unite conduse de Trump – care intenționează să impună tarife aliaților săi tradiționali – și cu capitalele europene, informează Politico Europe. 

”Ideea că trebuie să alegem între aliații noștri, că într-un fel suntem fie cu America, fie cu Europa, este pur și simplu greșită”, a spus Starmer. ”O resping cu vehemență”, a continuat acesta.

Prim-ministrul Marii Britanii – care s-a străduit să prezinte într-o lumină bună o cină cu Trump desfășurrată înainte ca republicanul american să câștige alegerile prezidențiale în noiembrie – a încercat să plaseze legăturile Marii Britanii cu America într-un context istoric. El a enumerat foști prim-miniștri care au colaborat atât cu SUA, cât și cu Europa în vremuri tulburi și a amintit de „sacrificiul comun” din timpul celor două războaie mondiale.

”(Clement) Attlee nu a ales între aliați. (Winston) Churchill nu a ales. Interesul național ne cere să lucrăm cu amândoi”, a spus Starmer.

”Relația noastră cu Statele Unite a fost piatra de temelie a securității și prosperității noastre timp de peste un secol. Nu ne vom îndepărta niciodată de acest lucru. Nu degeaba o numim relație specială. Nu este scrisă într-un tratat prăfuit, ci cu cerneala sacrificiului comun”, a adăugat acesta.

Victoria lui Trump a provocat o undă de șoc în capitalele europene. Viitorul președinte al SUA a cerut în mod repetat membrilor NATO să facă mai mult pentru a-și finanța propria apărare, în timp ce amenințarea tarifelor se profilează la orizont.

”Nu este vorba de sentimente, ci de realism dur. De nenumărate ori, cea mai bună speranță pentru lume și cea mai sigură modalitate de a servi interesul nostru național comun a venit din partea celor două națiuni care lucrează împreună. Este încă așa”, a declarat Starmer cu privire la alianța Regatului Unit cu SUA.

În același timp, guvernul Starmer urmărește o resetare post-Brexit a relațiilor cu Uniunea Europeană, după ani de tensiuni, inclusiv o atenuare a fricțiunilor comerciale cu blocul european.

Insistența repetată a lui Trump că va pune capăt războiului din Ucraina la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial al său – fără a spune că dorește ca Ucraina să câștige în lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei – a generat îngrijorare din partea aliaților UE ai Ucrainei.

Starmer a susținut în discursul său că este „profund în interesul nostru propriu” să sprijinim Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.

”Îi încurajez pe toți cei prezenți aici să se oprească și să se gândească pentru o clipă la ce ar însemna pentru noi, pentru continentul nostru, pentru lume ca Rusia să câștige”, a spus Starmer.

”Prin urmare, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să facem tot ceea ce este necesar pentru a-i susține autoapărarea atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri, astfel încât să poată asigura o pace justă și durabilă în condițiile lor, care să le garanteze securitatea, independența – și dreptul de a-și alege propriul viitor”, a adăugat el.

SUA furnizează Ucrainei un pachet semnificativ de armament, evaluat de Ministerul Apărării la 725 de milioane de dolari, pentru ca poporul ucrainean să se poată apăra în continuare împotriva atacurilor Rusiei, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Pachetul include rachete Stinger; muniții pentru sistemele aeriene fără pilot (c-UAS); muniție pentru sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată (HIMARS); muniție de artilerie de 155 mm și 105 mm; sisteme aeriene fără pilot (UAS); mine antipersonal nepersistente; sisteme antiblindate Javelin și AT-4; rachete TOW (Tube-launched, Optically guided, Wire-tracked); arme de calibru mic și muniție; echipamente de demolare și muniție; echipamente pentru protejarea infrastructurii naționale critice; piese de schimb, echipamente auxiliare, servicii, formare și transport.

„Statele Unite și mai mult de 50 de națiuni sunt unite pentru a se asigura că Ucraina are capacitățile de care are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”, se mai arată în comunicat.