Corespondență din München

România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite, unul dintre statele europene aflate într-o comunitate de destin și solicită o participarea Europei, inclusiv a României, în negocierile de pace din Ucraina, Bucureștiul având printre argumente și faptul că a donat pentru apărarea Ucrainei 25% din zestrea sa cea mai modernă de apărare antirachetă, a declarat ministrul de externe Emil Hurezeanu într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, la Conferința de Securitate de la München, în cadrul căreia a asigurat că discursul vicepreședintelui american J.D. referitor la alegerile din România nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din țara noastră.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München, ministrul Hurezeanu a precizat că a avut întâlniri – cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia Ucraina, cu membri ai Congresului american – care au reconfirmat că parteneriatul strategic dintre România și SUA se menține solid, în ciuda unor declarații critice.

“Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a afirmat Hurezeanu.

Referindu-se la discursul vicepreședintelui J.D. Vance, care a menționat anularea alegerilor prezidențiale din România, Hurezeanu a explicat că aceste afirmații reflectă preocupările interne ale SUA privind procesele electorale și nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din România.

“Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus ministrul de externe, precizând că decizia anulării alegerilor aparține celei mai înalte instanțe judiciare din România și că serviciile de informații au oferit probele pe care le-au avut și le-au putut face publice.

Șeful diplomației române a explicat că “există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri”, amintind faptul că reprezentanții administrației Trump și susținătorii acesteia au criticat administrația Biden, iar “partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor”. “Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, apropo, a propriei atitudini legate de alegeri”, a argumentat Hurezeanu.

Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța participării României și a celorlalte state europene în negocierile de pace pentru Ucraina, având în vedere sprijinul consistent oferit de acestea Kievului și sprijinul pace durabilă și justă în regiune.

Potrivit lui Hurezeanu, emisarul special pentru pace al președintelui Trump “a acceptat punctele noastre de vedere, le a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială” cu privire la viziunea românească asupra viitoarelor negocieri de pace. 

“Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a subliniat ministrul de externe, considerând că modul în care administrația Trump a abordat discuțiile la Conferința de Securitate prin afirmația că Europa va fi consultată, dar exclusă de la tratative a reprezentant “o operațiune de testare” a unității și coeziunii europenilor, aceea că Statele Unite împreună cu Rusia poate să treacă peste capul europenilor.

Șeful diplomației române a precizat reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

“Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…) Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a conchis Hurezeanu.

Corespondență din München

Liderii europeni se vor întâlni luni la Paris pentru un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.

Liderii se vor întruni invitația președintelui francez Emmanuel Macron, a declarat sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski.

Palatul Élysée nu a putut confirma imediat discuțiile, dar a declarat că “discuțiile” au fost în curs de desfășurare între liderii europeni “cu privire la o posibilă întâlnire informală”, deși nu a avansat o dată sau posibili participanți. Însă, tot la Paris s-au reunit la începutul săptămânii miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei și Marii Britanii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, în așa-numitul format “Weimar +”.

Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.

Sikorski a declarat ulterior pe X că premierul polonez Donald Tusk va participa luni la reuniunea de la Paris, care a fost necesară “pentru a ne arăta puterea și unitatea”.

BBC a relatat că premierul Keir Starmer, care este așteptat să participe la summitul de la Paris, a declarat că este “un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră națională” și că este clar că Europa trebuie să-și asume un rol mai important în cadrul NATO.

Și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a convocat o reuniune informală a miniștrilor de externe – pentru cei prezenți la München – pentru duminică dimineața.

Discuțiile vor avea loc înaintea unei vizite anticipate a emisarului lui Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, la Bruxelles, pentru discuții cu Uniunea Europeană și cu NATO. Generalul Kellogg se va întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice înainte de o întâlnire la Bruxelles cu ambasadorii tuturor statelor membre NATO și UE. Ulterior, Kellogg se va deplasa în Ucraina.

Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.

Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.

Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghey Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.

“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni.  Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.

De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.

Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.

Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.

Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.

“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.

“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.

Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.

Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.