Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat miercuri asigurări că nu există nicio presiune din partea aliaților occidentali ai țării sale de a abandona lupta în războiul cu Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Nu există nicio presiune dinspre partenerii noştri să încetăm să ne mai apărăm. Nu există nicio presiune de a îngheţa conflictul, nu încă”, a răspuns Zelenski în capitala lituaniană Vilnius, unde a fost întrebat de presă dacă partenerii Ucrainei îi cer acum acesteia să oprească lupta, după aproape doi ani de la invazia rusă.
”Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a completat liderul ucrainean.
Întrebarea venea în contextul în care ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat în Parlamentul de la Roma că ”a venit timpul pentru o diplomație incisivă” între Ucraina și Rusia, adăugând că sprijinul militar destinat Kievului rămâne în continuare crucial pentru a asigura negocieri serioase.
De altfel, sporirea sprijinului militar se află în centrul obiectivului turneului pe care Volodimir Zelenski îl întreprinde în țările baltice, ce apare pe fondul oboselii în rândul aliaților occidentali.
Adresându-se miercuri unei mulţimi de câteva sute de persoane adunate la un miting la Vilnius, preşedintele ucrainean a clamat: ”Nu va exista niciodată <<ziua de după Ucraina>>. Va exista <<ziua de după război şi ziua de după Putin>>”.
El nu s-a sfiit să atragă atenți că ”Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, reluând atenționările pe care le-a făcut finalul anului trecut și care au fost urmate de semnale de alarmă similare din partea ministrului de externe al Letoniei sau din partea unui fost director general al CIA.
În ultimele săptămâni, Ucraina a fost supusă unui intens bombardament rusesc. Kievul a ripostat prin lovituri asupra orașului rusesc Belgorod, aflat la granița cu Rusia, în timp ce invazia Moscovei, declanșată în februarie 2022, va intra în curând în cel de-al treilea an.
Intensificarea atacurilor venite dinspre Kremlin a fost posibilă și pentru că Rusia și-a sporit în mod spectaculos propria producție de muniție și a primit, de asemenea, mii de obuze de la aliatul său, Coreea de Nord.
Așadar, accesul la cantități uriașe de muniție este vital în războiul crâncen de-a lungul a sute de kilometri de tranșee în estul și sudul Ucrainei și există îngrijorări că Ucraina nu va putea să țină linia dacă nu va primi mult mai mult sprijin din partea Occidentului.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cancelarul german Olaf Scholz și-a început anul cu un apel la adresa țărilor membre UE de a spori livrările de arme către Kiev, completând declarațiile ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski, susținute pe finalul anului trecut.
Situația pare fără ieșire și pentru că ajutorul UE destinat Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro care ar ajuta Kievul să reziste din punct de vedere macrofinanciar este încă blocat ca urmare a veto-ului exprimat de premierul ungar Viktor Orban, în vreme ce Congresul SUA este în continuare împărțit cu privire la trimiterea de ajutor militar suplimentar în Ucraina.
Politico Europe relatează că prim-ministrul de la Budapesta pare dispus să-și reconsidere poziția, cu o condiție: ca sprijinul pentru Ucraina să fie supus anual votului unanim al liderilor, și nu o dată la patru ani.
Mecanismul pentru Ucraina urmează să fie discutat de liderii UE la summitul care va avea loc la începutul lunii februarie, reuniune pe agenda căreia se află și consolidarea posturii militare a UE prin creșterea producției interne de arme și muniții finanțată printr-un fond uriaș de 100 de miliarde de euro, fapt benefic și pentru Kiev.
