Connect with us

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski, desemnat “Personalitatea anului 2022” de revista americană TIME pentru curajul său contagios ca lider pe timp de război

Published

on

© TIME

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost numit “Personalitatea anului 2022” de către revista săptămânală americană TIME, relatează CNN.

Președintele Ucrainei a oferit un interviu de peste două ore reporterilor revistei americane în trenul care îl ducea din capitala ucraineană la Herson, orașul recucerit de forțele ucrainene. 

“Este de datoria mea să merg acolo și să le arăt că Ucraina s-a întors, că îi sprijină. Poate le va da un impuls suficient pentru a mai rezista câteva zile. Dar nu sunt sigur. Nu mă liniștesc cu astfel de iluzii”, a declarat Zelenski, conform TIME

Serviciul ucrainean de securitate a avut o singură solicitare: să nu se realizeze nicio fotografie în vagonul privat al președintelui, subliniază Adevărul.ro.

“La Herson, exploziile au continuat să sune, dar Zelenski nu părea deranjat de ele. El a refuzat, ca de obicei, să poarte cască sau vestă antiglonț”, scrie Simon Shuster, autorul reportajului TIME. 

Citiți și Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski drept “Personalitatea Anului 2022”: “Un Churchill al epocii rețelelor sociale”

“Succesul lui Zelenski ca lider pe timp de război s-a bazat pe faptul că curajul este contagios. S-a răspândit prin conducerea politică a Ucrainei în primele zile ale invaziei, deoarece toată lumea și-a dat seama că președintele a rămas. Cu doar șase luni mai devreme, președintele Afganistanului, Ashraf Ghani, un lider cu mult mai experimentat decât Zelenski, a fugit din capitală în timp ce forțele talibane se apropiau. În 2014, unul dintre predecesorii lui Zelenski, Viktor Ianukovici, a fugit de la Kiev în timp ce protestatarii s-au apropiat de reședința lui. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, liderii Albaniei, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei, Poloniei, Țărilor de Jos, Norvegiei și Iugoslaviei, printre altele, au fugit de înaintarea Wehrmacht-ului german și au trăit războiul în exil”, notează TIME. 

“Nu erau prea multe în biografia lui Zelenski care să prezică dorința lui de a rămâne și de a lupta. Nu servise niciodată în armată și nu arătase prea mult interes pentru treburile acesteia. Era președinte abia din aprilie 2019. Probabil, instinctele sale derivă dintr-o viață întreagă pe scenă”, se mai arată în reportajul realizat de TIME. 

“Acea experiență de scenă s-a dovedit a avea avantajele ei. Zelenski era adaptabil, antrenat să nu-și piardă nervii sub presiune. Acum publicul lui era lumea întreagă, oamenii. Era hotărât să nu-i dezamăgească. Decizia lui de a rămâne în fața unui posibil asasinat a dat un exemplu, i-a determinat pe subalterni să-l respecte și să-l apere”, a precizat publicația. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit-o marți, la Chișinău, pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, după ce aceasta din urmă a poposit inițial în Ucraina, anunță MOLDPRES şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.

”Este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în Republica Moldova și sunt sigură că această întâlnire va da un nou impuls relațiilor bilaterale și va consolida cooperarea noastră în contextul integrării europene a țării”, a spus Maia Sandu, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președinta Republicii Moldova a făcut trimitere la consecințele războiului din Ucraina și la criza energetică și a punctat că aderarea la Uniunea Europeană va ancora Republica Moldova într-o comunitate în care oamenii trăiesc în pace şi prosperitate, transmite Radio Chişinău.

Sandu a subliniat că un stat democratic ”nu poate rezista singur în regiunea noastră dominată de război şi de interesele Rusiei”, precizând că Moldova poate supravieţui aici ca o ţară democratică, doar aderând la Uniunea Europeană. Şefa statului a mai spus că vizita premierului danez va da un impuls nou colaborării dintre cele două ţări.

Amintim că la sfârșitul lunii martie a anului trecut, Parlamentul European și-a dat acordul ca UE să furnizeze Republicii Moldova 150 de milioane de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanțare externă.

Pentru ca banii să fie plătiți, Republica Moldova trebuie să demonstreze progrese semnificative în punerea în aplicare a unui program macroeconomic instituit de Fondul Monetar Internațional (FMI).

De asemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri de politică suplimentare care să fie semnate împreună cu UE pentru a recupera, printre altele, activele pierdute în urma fraudei bancare din 2014, pentru a reforma gestionarea finanțelor publice, sectorul justiției, achizițiile publice și pentru a îmbunătăți drepturile lucrătorilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

Published

on

© IMF Photo/Cory Hancock

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO), estimând că anul acesta economia mondială se va aprecia ușor, inflaţia va încetini, iar economiile europene au arătat o reziliență mai mare decât se preconiza.

Potrivit raportului, se preconizează că ritmul de creștere la nivel mondial va scădea de la un nivel estimat de 3,4% în 2022 la 2,9% în 2023, apoi va crește la 3,1% în 2024. Prognoza pentru 2023 este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea preconizată în Perspectivele Economice Mondiale (WEO) din octombrie 2022, dar sub media istorică (2000-19) de 3,8 %.

Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.

Pe de altă parte, creșterea ratelor băncilor centrale pentru a combate inflația și efectele războiului Rusiei în Ucraina continuă să afecteze activitatea economică, iar răspândirea rapidă a COVID-19 în China a atenuat creșterea în 2022, însă valul recent de relaxări a deschis calea unei redresări mai rapide decât era prevăzut. De asemenea, se preconizează că inflația mondială va scădea de la 8,8 % în 2022 la 6,6 % în 2023 și la 4,3 % în 2024, fiind totuși peste nivelurile de dinaintea pandemiei (2017-19) de aproximativ 3,5 %.

FMI mai arată că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens descendent, riscurile nefavorabile temperându-se de la ultimele previziuni din octombrie 2022. Pe partea pozitivă, un impuls mai puternic din partea cererii acumulate în numeroase economii sau o scădere mai rapidă a inflației sunt plauzibile.

În ceea ce privește aspectele negative, FMI avertizează că rezultatele grave în materie de sănătate din China ar putea frâna redresarea, războiul Rusiei din Ucraina ar putea escalada, iar costurile de finanțare mai stricte la nivel mondial ar putea agrava dificultățile legate de datorii. De asemenea, piețele financiare ar putea să modifice brusc prețurile ca răspuns la veștile nefavorabile privind inflația, în timp ce fragmentarea geopolitică suplimentară ar putea împiedica progresul economic.

În acest context, FMI subliniază că, în majoritatea economiilor, pe fondul crizei costului vieții, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute. Având în vedere că înăsprirea condițiilor monetare și scăderea creșterii ar putea afecta stabilitatea financiară și a datoriei, este necesar să se utilizeze instrumente macroprudențiale și să se consolideze cadrele de restructurare a datoriilor. 

În plus, sprijinul fiscal ar trebui să fie mai bine direcționat către cei mai afectați de prețurile ridicate la alimente și energie, iar măsurile de relaxare fiscală pe scară largă ar trebui să fie retrase.

Totodată, accelerarea vaccinării împotriva COVID-19 în China ar proteja redresarea, cu efecte transfrontaliere pozitive. 

În cele din urmă, FMI punctează că o cooperare multilaterală mai puternică este esențială pentru a păstra câștigurile sistemului multilateral bazat pe norme și pentru a atenua schimbările climatice prin limitarea emisiilor și creșterea investițiilor ecologice.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA28 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.37 mins ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA1 hour ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA3 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

REPUBLICA MOLDOVA28 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending