Connect with us

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski, noul lider de la Kiev, a mers la Bruxelles, în prima sa vizită externă, pentru a reconfirma angajmentul Ucrainei față de aprofundarea integrării euro-atlantice sub administrația sa

Published

on

©️ audiovisual.ec.europa.eu

În prima sa vizită oficială externă, noul președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, a călătorit la Bruxelles pentru a reconfirma angajmentul Ucrainei față de aprofundarea integrării euro-atlantice sub administrația sa. Liderul de la Kiev a avut o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmată de o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Aderarea la UE și NATO, prioritate neschimbată a politicii externe a Kievului

Președintele ucrainean a reiterat obiectivul țării sale de integrare în structurile euro-atlantice, ca proiect politic izvorât din dorința societății din Ucraina în cadrul declarațiilor de presă ulterioare întrevederii cu Jean-Claude Juncker, informează Kyiv Post.

©️ audiovisual.ec.europa.eu

,,Cursul strategic al Ucrainei de a dobândi statutul de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și în NATO este consacrat în Constituția Ucrainei și rămâne prioritatea politică externă neschimbată”, a spus el.

De asemenea, a punctat el, ,,eforturile Ucrainei de a atinge standarde înalte ale vieții și securității europene sunt cerute de societatea ucraineană și sunt scopul tuturor reformelor noastre”, potrivit sursei citate. 

Reformele din domeniul apărării și securității pentru apropierea de NATO, prioritate a mandatului lui Zelenski 

Zelenski a mai spus că Ucraina așteaptă cu nerăbdare să îi salute pe reprezentanții Consiliul Atlanticului de Nord – principalul organism decizional al Alianței, format din reprezentanți permanenți din statele sale membre – care se vor afla la Kiev, în iulie, relatează Agerpres.

Președintele ucrainean a adăugat că speră că Ucraina și NATO își vor extinde cooperarea într-o alianță cu drepturi depline. Astfel, una dintre sarcinile sale prioritare va fi să pună în aplicare prevederile Legii securității naționale a Ucrainei, aprobată în iunie 2018, ca parte a unei serii de reforme în domeniul apărării și securității, care vor fi finalizate până în 2020.

,,Acum trebuie să ne concentrăm pe obiectivul nostru principal: implementarea reformelor interne care vor aduce țara noastră mai aproape de NATO”, a spus acesta, adăugând că ,,implementarea eficientă a prevederilor Legii securității naționale este una dintre sarcinile mele de bază: reforma serviciilor de securitate, reformarea agențiilor de informații, complexul militar de producție, asigurarea controlului civil democratic asupra sectorului de securitate și apărare”, citează Deutsche Welle.

©️ NATO

De altfel, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg l-a îndemnat marţi pe noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să aplice reforme ,,cheie” care să apropie ţara de Alianţă, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept, transmite Agerpres. Cei doi s-au întâlnit la Bruxelles, după întrevederea lui Zelenski cu președintele Comisiei Europene.

,,Aveţi un mandat puternic pentru a implementa reforme cheie, pentru a combate corupţia şi a întări statul de drept. Aceste reforme sunt esenţiale pentru a garanta securitatea şi prosperitatea tuturor ucrainenilor şi pentru a apropia Ucraina de NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, după prima întâlnire între cei doi oficiali la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles.

Şeful statului ucrainean a declarat următoarele: ,,Obiectivele tuturor reformelor noastre vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ucrainenilor, eradicarea corupţiei şi modernizarea statului”, potrivit Deutsche Welle.

Întrebat cât de departe este Ucraina de intrarea în Alianţa Nord-Atlantică, Zelenski s-a limitat să răspundă: ,,Desigur, pentru noi NATO reprezintă, în primul rând, securitatea ţării noastre” şi ,,desigur, când vorbim de nivelul de pregătire al trupelor noastre asistenţa din partea NATO este un factor cheie”, scrie sursa de mai sus. 

Negocieri cu Rusia pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei

În ceea ce privește negocierile de pace cu Rusia, președintele ucrainean a declarat că țara sa este pregătită pentru discuții, dar totuși va continua să-și intensifice apărarea.

,,Suntem gata să negociem cu Rusia. Suntem pregătiți să punem în aplicare acordurile de la Minsk “, a declarat el, referindu-se la o serie de acorduri de încetare a războiului rus în estul Ucrainei, ,,dar, în primul rând, trebuie să fim capabili să ne protejăm, să devenim mai puternici din punct de vedere economic, politic și militar”,  a subliniat liderul de la Kiev, citat de Agerpres.

El a adăugat că, la 5 iunie, va avea loc o nouă reuniune a Grupului Trilateral de Contact între Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Minsk, în cadrul căreia Ucraina va prezenta o serie de noi propuneri Rusiei , inclusiv o propunere de încetare a focului și un schimb de prizonieri.

©️ NATO

În acest context, secretarul general al NATO a declarat că ,,apreciem intențiile președintelui de a rezolva conflictul (cu Rusia) într-un mod pașnic”. Jens Stoltenberg a mai menţionat că, în aprilie, miniştrii de externe ai Alianţei au convenit asupra unui pachet de măsuri suplimentare, inclusiv îmbunătăţirea pregătirii forţelor navale şi a gărzilor de coastă, realizarea mai multor exerciţii în porturi şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii, informează sursa de mai sus. 

Cu acest prilej, Volodimir Zelenski a mulţumit pentru ,,sprijinul politic şi practic pe care Ucraina îl primeşte din partea NATO”, adăugând că dorește să dea ,,un impuls angajamentului nostru faţă de Alianţă”, deoarece ,,agresiunea continuă a Rusiei este o mare provocare pentru securitatea transatlantică”. Astfel, președintele ucrainean a afirmat cu tărie că ,,biectivul nostru central este garantarea stabilităţii şi a securităţii regiunii Mării Negre, ceea ce necesită eforturi suplimentare. Avem nevoie de toate mecanismele existente şi de sprijinul pe care aliaţii sunt dispuşi să le ofere”, potrivit Kyiv Post.

În cea de-a doua zi a vizitei sale, pe 5 iunie, Zelenski se va întâlni cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și cu Președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, potrivit serviciului de presă al lui Zelenski.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Boris Johnson dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru desemnarea lui George Osborne în fruntea Fondului Monetar Internațional

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru ca fostul ministru britanic de Finanțe, George Osborne, să fie desemnat viitorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a precizat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui dosar, informează Agerpres.

George Osborne a fost ministru de Finanţe în guvernul condus de David Cameron între 2010 şi 2016, iar în prezent este editor la cotidianul londonez Evening Standard. Osborne l-a susţinut pe Boris Johnson pentru a deveni prim ministru.

Potrivit unei cutume nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în fruntea BM a fost numit un american, urmând ca europenilor să le revină dreptul de a desemna persoana care se va afla în fruntea Fondului Montar Internațional.

Boris Johnson, care va participa pentru prima dată la summitul G7, de la Biarritz, ce va avea loc pe 24-26 august, dorește să profite de întâlnirile bilaterale pe care le va avea în marja acestei reuniuni pentru a-i convinge pe liderii mondiali, inclusiv pe președintele SUA, Donal Trump, să sprijine încercarea Marii Britanii de a-l desemna pe George Osborne drept succesor al lui Christine Lagarde.

Regatul Unit a avut obiecții cu privire la decizia altor guverne din Uniunea Europeană de a o desemna pe Kristalina Georgieva, fost director general al Băncii Mondiale, pentru postul ocupat de Christine Lagarde.

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată la 2 august de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Amintim că Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene reprezintă rezultatul negocierilor purtate de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel.

Până în prezent, niciun britanic nu a acupat funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, iar analiștii sunt de părere că încercarea premierului Boris Johnson de a susține un candidat propriu este doar un instrument pentru a păstra imaginea Marii Britanii pe scena internațională după Brexit, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Declarația Comună adoptată de Donald Trump și Klaus Iohannis: SUA își vor extinde sprijinul pentru intrarea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Administrația Prezidențială

Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending