Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vot covârșitor: Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care solicită aderarea rapidă a României și a Bulgariei la Spațiul Schengen

Published

on

Parlamentul European a votat, marți, cu o largă majoritate o rezoluție nelegislativă prin care solicită Consiliului Uniunii Europene admiterea rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Rezoluția a fost adoptată, dintr-un total de 659 de voturi, cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă și 38 de abțineri.

Rezoluţia a fost redactată pe baza unui raport elaborat de eurodeputatul socialist bulgar Serghei Stanişev, fost premier al țării și actual președinte al Partidului Socialiștilor Europeni, este una non-legislativă şi cere Consiliului Uniunii Europene să ia o decizie rapidă şi pozitivă asupra aderării celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie.

Eurodeputaţii şi-au exprimat în iunie 2011 susţinerea pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen, poziţie confirmată de mai multe ori ulterior.

Co-legislativul european notează că cele două ţări deja aplică parţial regulile Schengen.

Decizia finală în acest dosar trebuie să fie luată cu unanimitate de către Consiliul UE, instituţie care de la 1 ianuarie va fi prezidată, pentru şase luni, de către România.

De altfel, în urma unei întrevederi între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul României, președintele Jean-Claude Juncker și-a exprimat convingerea că ”înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom fi primit România ca nou membru al Spațiului Schengen”. Mai mult, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European, liderul grupului PPE și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a apreciat că România ar trebui să adere cel puțin cu aeroporturile în spațiul Schengen înainte de alegerile europene din mai 2019.

România și Bulgaria au parcurs și anul acesta pași importanți în vederea aderării lor la spațiul de liberă circulație, devenind la 1 august 2018 parte a Sistemului de Informații Schengen, fapt ce a contribuit la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și la eficientizarea luptei împotriva criminalității grave și a terorismului.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Corina Crețu reamintește că pe parcusul mandatului de Comisar European pentru Politică Regională a depus toate eforturile pentru a aduce cât mai multe modificări benefice politicii de coeziune.

”Am proiectat politicii de coeziune un cadru modern, simplificat, flexibil și în acord cu nevoile regiunilor, în baza principiilor solidarității și echității. Am adoptat nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea fondurilor europene. Iar România, la fel ca orice altă țară, poate beneficia și mai mult de fondurile europene în urma acestor măsuri”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți

Corina Crețu speră ca România să profite cât mai mult din fondurile europene alocate în viitorul cadru financiar multianual: ”Sper că în viitorul exercițiu bugetar multianual vom învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending