Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vot covârșitor: Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care solicită aderarea rapidă a României și a Bulgariei la Spațiul Schengen

Published

on

Parlamentul European a votat, marți, cu o largă majoritate o rezoluție nelegislativă prin care solicită Consiliului Uniunii Europene admiterea rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Rezoluția a fost adoptată, dintr-un total de 659 de voturi, cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă și 38 de abțineri.

Rezoluţia a fost redactată pe baza unui raport elaborat de eurodeputatul socialist bulgar Serghei Stanişev, fost premier al țării și actual președinte al Partidului Socialiștilor Europeni, este una non-legislativă şi cere Consiliului Uniunii Europene să ia o decizie rapidă şi pozitivă asupra aderării celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie.

Eurodeputaţii şi-au exprimat în iunie 2011 susţinerea pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen, poziţie confirmată de mai multe ori ulterior.

Co-legislativul european notează că cele două ţări deja aplică parţial regulile Schengen.

Decizia finală în acest dosar trebuie să fie luată cu unanimitate de către Consiliul UE, instituţie care de la 1 ianuarie va fi prezidată, pentru şase luni, de către România.

De altfel, în urma unei întrevederi între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul României, președintele Jean-Claude Juncker și-a exprimat convingerea că ”înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom fi primit România ca nou membru al Spațiului Schengen”. Mai mult, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European, liderul grupului PPE și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a apreciat că România ar trebui să adere cel puțin cu aeroporturile în spațiul Schengen înainte de alegerile europene din mai 2019.

România și Bulgaria au parcurs și anul acesta pași importanți în vederea aderării lor la spațiul de liberă circulație, devenind la 1 august 2018 parte a Sistemului de Informații Schengen, fapt ce a contribuit la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și la eficientizarea luptei împotriva criminalității grave și a terorismului.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Covid-19: Eurodeputatul Dan Motreanu, scrisoare către Comisia Europeană prin care solicită sprijinirea sectorul agroalimentar din România pentru evitarea unei crize

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) solicită Comisiei Europene să sprijine prin măsuri de criză sectorul agroalimentar din România și Uniunea Europeană pentru evitarea unei crize alimentare, potrivit unei postări pe Facebook. 

„În prezent, sectorul agricol se confruntă cu reducerea cererii din partea sectorului restaurantelor, hotelurilor, fast-food-urilor și cafenelelor, iar forța de muncă necesară pentru activitățile agricole este în scădere. Perturbarea liberei circulații a produselor agricole: a semințelor, îngrășămintelor, pieselor de schimb în Uniune, dar și din țările terțe, generează, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului agroalimentar. Fermierii au nevoie să știe că sunt sprijiniți pentru a produce în continuare alimente de bună calitate, care să ajungă la timp pe mesele tuturor cetățenilor europeni, la un preț accesibil”, precizează Dan Motreanu. 

Politicianul PNL informează că, într-o scrisoare pe care i-a adresat-o comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, susținută și semnată de peste 20 de colegi eurodeputați, a subliniat că în România și celelate state membre UE funcționarea continuă și eficientă a lanțului de aprovizionare agroalimentar este „esențială pentru asigurarea securității și siguranței alimentare și evitarea unei crize alimentare”.

„Avem nevoie de decizii urgente și eficiente care să vină în sprijinul agricultorilor europeni. Măsurile adoptate până acum sunt utile, dar insuficiente. Pentru a preveni o deteriorare semnificativă a prețurilor și a evita instabilitatea în piața agricolă ne trebuie decizii curajoase, excepționale, utilizând instrumentele din cadrul politicii agricole comune, care au fost implementate și în timpul altor crize. Avem nevoie, spre exemplu, de despăgubiri pentru producătorii de fructe și legume, chiar dacă nu sunt organizați în asociații sau de sprijin pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al produselor lactate”, susține eurodeputatul. 

Dan Motreanu explică că, în funcție de amploarea pierderilor, de caracterul sezonier al producției și de caracteristicile specifice ale fiecărui sector, măsurile excepționale vor reprezenta instrumente importante de stabilizare a veniturilor fermierilor din toate sectoarele afectate. Astfel, spune acesta, măsurile trebuie să fie flexibile pentru a permite statelor membre să le maximizeze utilizarea în funcție de specificul lor național.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European convoacă o nouă sesiune extraordinară pentru 16-17 aprilie, declarându-se pregătit să voteze orice măsuri necesare pentru gestionarea COVID-19

Published

on

© European Union

Președintele Parlamentul European, David Sassoli, și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei, legislativul european afirmând că este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Decizia anunțată printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro intervine după ce Comisia Europeană a lansat joi un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor. Tot joi, executivul european a decis mobilizarea a 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE.

În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de joi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles, informează sursa citată.

Parlamentul European, pregătit să voteze orice propuneri necesare pentru gestionarea consecințelor pandemiei

Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia.

De asemenea, Parlamentul European este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.

Situația din Ungaria

Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.

Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.

Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.

Reamintim că sub auspiciile acelorași proceduri, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară la 26 martie în care a dat undă verde celor trei propuneri aflate pe agendă, vizând pachetul economic menționat, extinderea domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE și încetarea ”zborurilor-fantomă” cauzate de epidemia de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending