România nu trebuie să rateze folosirea banilor europeni pentru a reechilibra bugetul și pentru a derula reformele majore necesare, a afirmat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), după ce Ministerul Finanțelor Publice a informat că deficitul bugetar în primele șase luni ale anului a ajuns la 4,17% din PIB.

“Prognoza Comisiei Europene din luna mai sugera un deficit de 9.25% din PIB pentru România pe anul 2020. La doar jumătatea anului, rezultatul anunțat de Ministerul Finanțelor pare să fie în linie cu această prognoză, confirmând un dezechilibru sever datorat administrării iresponsabile de către PSD-ALDE a finanțelor țării in perioada 2017-2019, dublată de efectele economice ale crizei COVID-19”, a scris Pîslaru, pe Facebook.

Dragoș Pîslaru a fost desemnat recent cel mai influent membru al Parlamentului European în domeniul politicii economice a UE, el fiind membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European și co-raportor al PE pentru Facilitatea și Redresare și Reziliență, nucleul de 672,5 miliarde de euro din cadrul fondului de redresare europeană de 750 de miliarde de euro.

În opinia sa, România are nevoie de un plan pe termen mediu și lung, cu o ancoră clară în aderarea la zona euro.

“Trei lucruri sunt evidente acum: 1. Nu avem loc de experimente populiste pe buget; 2. Valul 2 al crizei medicale riscă să ne adâncească deficitul, așa că ar trebui o administrare mult mai fermă, clară și predictibilă a crizei; 3. Nu trebuie să ratăm folosirea banilor europeni pentru a reechilibra bugetul și pentru a derula reformele majore necesare pentru reluarea creșterii economice reale: educație, sănătate, administrație, politica industrială, domeniul social”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 mld lei (4,17% din PIB). Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 mld lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportorul Parlamentului European pe dosarul privind Facilitatea de Redresare și Reziliență, cere „ceva special” pentru tineri și copii în cadrul instrumentului, „pentru a pregăti viitorul Europei”, potrivit intervenției din plenul Legislativului de la Bruxelles, reunit azi, 23 iulie, în sesiune plenară extraordinară pentru a dezbate concluziile summitului european încheiat marți dimineață, după 4 zile și 4 nopți de negocieri maraton asupra pachetului de redresare economică post-pandemie. 

„Am auzit cu toții ce vor liderii europeni, dar acum, în Parlamentul nostru, trebuie să discutăm ce vor cetățenii noștri și haideți să vedem ce vor tinerii, generația viitoare, pentru că am tot vorbit despre ei, dar se pare că nu i-am ascultat. Europa Digitală, Erasmus+ șamd., au avut bugetele reduse și în orice caz modeste în bugetul nostru, iar programul cel mai mare care ne va ajuta să relansăm Europa este unul care îmi permite, ca și co-raportor, să spun că este vorba despre un instrument pentru viitor”, a precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru, în calitate de co-raportor pe dosarul privind acest instrument de investiții și reforme, a menționat că își dorește ca în această Facilitate pentru Redresare și Reziliență să existe „ceva special pentru tineri și copii, ca să pregătim viitorul Europei”. Eurodeputatul este de părere că eventualele măsuri de sprijin ar trebui propuse după consultări „cu tinerii noștri”, deoarece „ei nu trebuie să fie doar cei care plătesc factura, ci să aibă un cuvânt de spus”. 

După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.