Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VoteWatch Europe: Grupul PPE, cel mai influent grup politic din Parlamentul European în domeniul politicilor economice

Published

on

Grupul Partidului Popular European este cel mai influent grup politic din Parlamentul European în domeniul politicilor economice, potrivit unui index realizat de think tank-ul european VoteWatch Europe.

Potrivit indexului publicat pe pagina VoteWatch Europe, Grupul PPE a obținut 28,9 puncte, urmat de Grupul Renew Europe, care a obținut 27,3 puncte, locul trei fiind ocupat de Grupul S&D (25,6 puncte).

”Acest lucru confirmă constatările anterioare privind echilibrul de putere în cadrul Parlamentului European: înclinarea spre stânga a actualului Parlament European nu este întâlnită și în cadrul chestiunilor economice și bugetare, unde coalițiile de centru-dreapta continuă să fie prevalente. Drept urmare, centru stânga și extrema stângă au o performanță mai redusă în comparație cu evaluările precedente, în contextul în care aceste forțe preferă să <<investească>> capitalul lor politic în politici în care implicarea lor are mai multe șanse de succes”, informează VoteWatch Europe.

Amintim că alegerile europarlamentare au avut loc în perioada 23-26 mai 2019, la 40 de ani distanță de primele alegeri europene desfășurate, în 1979.

În urma scrutinului european de anul trecut, Grupul PPE din Parlamentul European a revendicat 182 de locuri din cele 751 existente la acel moment. 

Doar că plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 a determinat o schimbare a configurației Parlamentului European, care a devenit mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European s-a restrâns de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului au fost redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Astfel, cel mai mare câștigător al acestui ”divorț”, care a avut loc după aproape jumătate de secol, a fost Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu a pierdut niciun loc. Din contră, aceasta a recuperat cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cu 14 membri, delegația română din grupul PPE este a treia cea mai mare delegație națională, după Germania și Polonia, din cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Aceasta este formată din 10 membri ai Partidului Național Liberal (PNL), 2 membri ai Partidului Mișcarea Populară (PMP) și 2 membri ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Membrii PNL din delegația română din Grupul PPE

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan este liderul delegației române din Grupul PPE. Acesta este membru al Comisiei LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne), al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Republica Moldova și al Delegației interparlamentare pentru relațiile cu SUA. Recent, acesta a fost numit membru în Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, fiind singurul eurodeputat român care este membru al acestei comisii.

Mircea Hava a fost primar al municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. În Parlamentul European, acesta deține funcția de vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Canada (D-CA), este membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant al Comisiei pentru bugete (BUDG) și Delegației la Comisia Parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL).

Siegfried Mureșan este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și activează ca membru în Comisia BUDG (pentru bugete), calitate din care în anul 2017 a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pentru anul 2018. De asemenea, acesta este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON), dar și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA). În același timp, Siegfried Mureșan este președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD) din Parlamentul European.

Vasile Blaga a ocupat mai multe funcții politice înainte de a prelua mandatul de eurodeputat, între care cea de ministru al Administrației și Internelor, cea de ministru al Dezvoltării Regionale și Locuinței. Odată cu preluarea mandatului de europarlamentar, acesta a devenit membru al următoarelor comisii din Parlamentul European: Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud-Est și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) (DASE), Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (DACP).

Daniel Buda este vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, și este membru plin sau supleant în următoarele comisii: Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT), Delegația pentru relațiile cu Mercosur (DMER), Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT), Comisia pentru dezvoltare regională (REGI). Comisia pentru afaceri juridice (JURI). 

Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, acesta este vicepreședinte al Comisiei mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European și membru plin sau supleant în următoarele comisii: Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT), Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL), Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT). Recent, acesta a fost numit membru, din partea Grupului PPE, în noua Comisie de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Gheorghe Falcă a fost primar al municipiului Arad din anul 2004. După preluarea mandatului de europarlamentar, acesta a devenit membru plin sau supleant în următoarele comisii din Parlamentul European: Comisia pentru transport și turism (TRAN), Comisia pentru petiții (PETI), Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (DACP), Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia (D-RS), Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo (DSEE).

Cristian Bușoi este membru al Parlamentului European încă din 2007. Acesta este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, deținând calitatea de membru plin sau supleant în cadrul următoarelor comisii: Conferința președinților de comisie (CPCO), Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud-Est și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) (DASE), Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON), Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), Delegația pentru relațiile cu Peninsula Arabă (DARP).

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Acesta deține calitatea de membru plin sau supleant al următoarelor comisii: Comisia pentru transport și turism (TRAN), Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (DACP), Comisia pentru control bugetar (CONT), Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud-Est și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) (DASE).

Vlad Nistor a preluat mandatul de eurodeputat după ce europarlamentarul Adina Vălean a devenit comisar al Transporturilor. Acesta este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București, fiind decan al acestei facultăți între 2004 și 2012.  Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român. După ce a devenit europarlamentar, acestuia i-a revenit calitatea de membru plin sau supleant în următoarele comisii de specialitate: Comisia pentru afaceri externe (AFET), Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD), Delegația pentru relațiile cu India (D-IN), Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA), Comisia pentru comerț internațional (INTA), Subcomisia pentru drepturile omului (DROI), Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite (D-US).

La nivelul membrilor PMP din delegația română, fostul președinte al României Traian Băsescu este vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Ucraina. Totodată, acesta este membru al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), Subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE) și Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA) din Parlamentului European.

În ce-l privește pe eurodeputatul Eugen Tomac (PMP), acesta acesta activează ca membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI), al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (Parteneriatul estic) din care fac parte: Armenia, Azerbaidjan, Belarus (suspendată), Georgia, Republica Moldova și Ucraina (DEPA), dar și al Comisiei parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA)

Cât privește membrii UDMR din delegația română, Lorant Vincze este membru plin sau supleant în următoarele comisii din Parlamentul European: Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO), Comisia pentru petiții (PETI), Delegația pentru relațiile cu India (D-IN).

În cele din urmă, eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional (INTA), fiind membru plin sau supleant în comisiile: Delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză (D-CN), Comisia pentru cultură și educație (CULT), Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă (DANZ).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

Published

on

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), în calitate de membru în grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei, a reiterat importanța realizării unei Uniuni a Sănătății, în contextul în care sistemele de sănătate ale statelor membre suferă inegalități prea mari în materie de calitate, iar europenii ajung să nu mai aibă aceeași șansă la viață.

„Sistemul nostru de sănătate este un dezastru întreținut de rețele de căpușare a banilor care se opun oricăror încercări de reforme și care fac ca medicii și personalul medical să plece disperați din țară. Orice statistici am citi, dar și uitându-ne cu ochiul liber la cum mor oamenii în spitale cu zile din cauza infecțiilor nosocomiale, a incendiilor, a defecțiunii echipamentelor sau lipsei de oxigen, cum a fost astăzi cazul la Târgu Cărbunești, suntem ultimii din UE”, a semnalat deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Din cauza intereselor care blochează schimbarea în bine a sistemului românesc de sănătate, eurodeputatul Alin Mituța apelează la ajutorul european pentru a-l salva: „La nivel național am văzut cum orice încercare de schimbare este blocată de încrengătura de interese care nu vrea decât perpetuarea căpușării sistemului, așa încât cred că ajutorul de la nivel european poate fi salvarea noastră.”

„Tocmai de aceea am ales să fac parte din grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei iar astăzi, la reuniunea acestui grup am cerut mai mulți bani europeni în sănătate, dar și mai important, am cerut ca UE să stabilească urgent standarde minime de calitate pentru serviciile medicale în întreaga Uniune”, a mai adăugat acesta.

Potrivit europarlamentarului, UE are nevoie de o bază comună care să asigure accesul egal la tratament medical adecvat pentru toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru în care se află: „Într-o adevărată Uniune este o rușine să avem sisteme de sănătate atât de diferite în termeni de calitate, unele fiind de-a dreptul înapoiate.”

Astfel, în cadrul reuniunii grupului de lucru de ieri, deputatul european Alin Mituța dincolo de mai multe resurse și de standarde comune de calitate:

  • Planul European pentru Cancer ar putea fi folosit ca model pentru noi planuri pentru alte patologii care afectează un număr tot mai mare de europeni, cum ar fi bolile cardiovasculare sau problemele de sănătate mintală;
  • Avem nevoie și de o listă de medicamente esențiale la nivelul UE. UE ar trebui să garanteze disponibilitatea acestor medicamente pentru toți cetățenii prin negocieri comune privind prețurile, achiziții comune sau stocuri pentru situații de urgență;
  • Am putea utiliza mai bine Rețelele Europene de Referință, care sunt un instrument bun, dar care ar trebui finanțat mai bine și extins la tratamente complexe, cum ar fi transplantul de organe, tratamentul pacienţilor cu arsuri grave sau alte tratamente cu înaltă specializare;
  • Avem nevoie de un plan de acțiune al UE pentru bolile rare, care ar trebui să țină cont de faptul că cele 30 de milioane de oameni care trăiesc cu boli rare în UE au dificultăți în a găsi diagnosticul și tratamentul pentru boala lor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending