Connect with us

GENERAL

Votul de la 16 ani, o nouă tendință în Europa: Cum a evoluat prezența la urne în Austria după reducerea vârstei minime de vot în urmă cu 12 ani

Published

on

Articol realizat de Taisia Fusea, stagiar CaleaEuropeană.ro

În 2007, o lege pentru a schimba vârsta minima de vot de la 18 la 16 ani a trecut. Această măsură a fost pusă în acțiune pentru a repara balanța dintre generații, având în vedere că, în același an, numărul de oameni de 65 de ani a depășit numărul celor de 15 ani. În 2018, Parlamentul din Malta a decis ca noua vârstă minimă de vot să fie 16 ani. De asemenea, în Germania, unii din ”Länder” le dau voie tinerilor de 16 ani să voteze în alegerile regionale și în Scoția, le este permis tinerilor să voteze în alegerile parlamentare scoțiene.

Este un fapt cunoscut că în Europa se petrece un declin demografic.  Populația îmbătrânită a Europei a început să fie considerată un pericol din punct de vedere democratic. Generația bătrână, fiind mai numeroasă, va lua deciziile de viitor, iar ideologiile tinerilor nu vor mai fi reprezentate.

“Putem observa că există deja un “trend” și ideea este luată în considerare de Comisia Europeană “, spune un raport de la Institutul Roial Elcano, scris de Paul Schmidt, Secretar General al Societății Austriece pentru Politica Europeană.

Reducerea pragului vârstei minime pentru a vota, o nouă tendință în Europa? Exemplul Austriei

Austria a devenit prima țară din Europa și rămâne singura care permite tinerilor de peste 16 ani să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare putem observa dacă această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. De asemenea, este posibil să vedem dacă merită ca această lege să fie aplicată la nivelul Uniunii Europene.

Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.

Din 1999 până în 2004 se poate observa un declin. De la micșorarea vârstei minime de vot din 2007, din 2009 până în 2014, participarea a crescut și a rămas constantă. În 2019, cu ajutorul campaniilor organizate de UE pentru a încuraja tinerii să-și exercite dreptul de a vota, rata de participare a fost mai mare decât media europeană și cea mai mare din ultimii 23 de ani.

Scăderea vârstei de vot le dă oportunitatea tinerilor să-și facă opinia auzită și pornește o inițiativă de a educa populația din punct de vedere politic de la o vârstă fragedă.

Evoluția participării tinerilor austrieci la vot în ultimul deceniu

La alegerile din 2008,  primele la nivel național de când s-a impus legea, participarea celor care au votat pentru prima oară a fost de 88%. La alegerile generale din 2013, numărul de participanții de 16-17 ani a fost de 63%, care este mult mai scăzut decât participarea generală de 80%. Între 2013 și 2017 interesul tinerilor austrieci pentru politică a crescut din nou. Conform unui studiu înainte de selecție, 86.9% din adolescenții de 16 spre 17 ani erau doritori să vină la vot.

O concluzie care poate să fie trasă din respectivele exemple este că prezența la vot depinde foarte mult de interesul tinerilor în politică. Aici este rolul statului să intervină și să ofere cursuri atât obligatorii, cât și opționale pentru educația politică. O strategie de termen lung poate să fie impusă: introducerea educației politice ca materie în școli și pregătirea profesorilor în acest domeniu pentru a ajuta studenții să-și formeze o opinie proprie fără a fi influențați de alte păreri.

Majoritatea tinerilor nu se simt reprezentați de partidele politice ale statului deoarece campaniile lor se concentrează, în mare parte, pe o paletă demografică mai în vârstă. Asta afectează negativ prezența la vot.

Sondajele făcute de Societatea Austriacă pentru Politica Europeană dau de înțeles că generația mai tânără este mult mai pro-UE decât seniorii săi. Oamenii care au între 14 și 25 de ani (majoritatea sunt încă în școală) au o părere mult mai favorabilă despre UE comparativ cu cei aflați între 26 și 35 care au intrat deja  în piața muncii.  Studiile finalizate de Societate arată că dacă populația este mai tânără, încrederea în UE și în deciziile ei este cu atât mai mare. Însă, un număr mare de cunoștințe despre UE nu înseamnă scepticism față de UE. Din contră, cei care sunt informați despre UE au o atitudine pozitivă despre integrarea europeană.

Un interes mult mai mare pentru tineri este politica națională deoarece asta le afectează direct traiul. Rapoartele arată că aproximativ 79%  din tineri participă la alegeri locale, regionale sau naționale, media europeană fiind de 64%. În general, tinerii votează ori cu partidele de centru-stânga, ori de centru-dreapta.

Scăderea vârstei minime de vot ar putea rezolva problema prezenței la alegeri, creând obiceiul de participa de la o vârstă fragedă. De asemenea, ajută la formarea unei generații mai informate. Însă legea respectivă nu poate avea un impact la fel de mare dacă statul nu contribuie prin educația necesară.

Austria este un exemplu pozitiv, dar va mai dura până vom vedea schimbări semnificative.

GENERAL

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) acuză statele membre de limbaj dublu în contextul aplicării măsurilor pentru reducerea emisiilor de CO2

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, denunță limbajul dublu al statelor membre în contextul reducerii emisiilor de CO2, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

În cadrul unei sesiuni de dezbatere privind conectivitatea sustenabilă, din Parlamentul European, eurodeputatul PNL a explicat că decarbonizarea aviației poate avea rezultate imediate odată cu aplicarea Cerului Unic European, inițiativă care vizează eficientizarea traficului aerian și a serviciilor oferite pasagerilor liniilor aeriene prin reducerea fragmentării spațiului aerian european, însă statele membre, susținătoare a reducerii emisiilor de dioxid de carbon, blochează această măsură.

,,Măsurile pe care UE și companiile din aviație le iau pentru reducerea emisiilor de CO2 trebuie să nu ucidă competitivitatea acestor companii și nici să reducă locurile de muncă. Deciziile UE de reglementare trebui să se bazeze pe inovare și pe rezultatele concrete ale cercetătorilor din domeniu. Fondurile din programul Horizon nu ar trebui, de pildă, folosite pentru salariile profesorilor, ci pentru cercetare cu rezultate concrete. Decarbonizarea aviației poate avea rezultate imediate o dată cu aplicarea Cerului Unic European. Din păcate, avem de-a face cu un limbaj dublu: statele membre, pe de o parte vorbesc despre decarbonizare, iar pe de alta, blochează o măsură simplă și cu rezultate imediate, cum este Cerul Unic European”, scrie Marian-Jean Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene – Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României

Published

on

Dan Cărbunaru

Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României, au declarat surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

Dat fiind contextul politic neclar de acum, nicio propunere nu va fi acceptată fără un sprijin politic larg, care să permită sprijinirea candidatului român de către principalele partide românești, au explicat sursele citate. Acestea au corespondent în cele trei mari familii politice europene – PPE, S&D și Renew Europe, al căror sprijin este necesar pentru a trece de vot în parlamentul European. Este exclus ca actualul guvern, care își trăiește ultimele zile, să poată trimită singur o astfel de propunere, care nu întrunește nici acordul Președintelui României. Vom vedea ce se întâmplă după votul din Parlament. Dacă România va avea un nou Guvern, cu mandat clar din partea Parlamentului, desemnarea comisarului va depinde de propunerea autorităților competente“.

Președintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a reacționat rapid la cea de-a treia propunere de comisar european transmisă de Guvernul Dăncilă.

“Am primit o scrisoare in aceasta după-amiaza, au declarat, în această seară, pentru CaleaEuropeana.ro, surse apropiate Ursulei Von der Leyen. Înțelegem că noua propunere a guvernului interimar nu are sprijinul președintelui României. Având in vedere sfidările și oportunitățile ce ne așteaptă,  este in interesul nostru comun ca Europa sa avanseze fără întârzieri suplimentare. Oricare ar fi candidatul român, ea sau el trebuie sa fie acceptabil pentru președintele-ales și sa aibă sprijinul necesar in Parlamentul european. Europa trebuie sa avanseze”.

În acest moment, fără un acord instituțional intern privind desemnarea propunerii României de comisar european, este puțin probabil ca această abordare să fie de ajutor din perspectivă europeană. Mizele configurării Comisiei Europene depășesc cu mult contextul conflictelor politice interne. 

Premierul demis Viorica Dăncilă i-a transmis marți președintelui României Klaus Iohannis că ”desemnarea comsiarului european din partea României” este ”o obligație a Guvernului”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, însoțită de scrisoarea primită luni, 28 cotombrie, din partea președintelui-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care aceasta îi cere premierului să prezinte noua propunere ”fără nicio amânare”, Viorica Dăncilă a reacționat după ce șeful statului a afirmat că aceasta nu are nicio legitimitare de a propune un candidat pentru această poziție. Cea de-a treia opțiune a Guvernului a fost Victor Negrescu, fost eurodeputat și fost ministru al Afacerilor Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending