Connect with us

GENERAL

Votul de la 16 ani, o nouă tendință în Europa: Cum a evoluat prezența la urne în Austria după reducerea vârstei minime de vot în urmă cu 12 ani

Published

on

Articol realizat de Taisia Fusea, stagiar CaleaEuropeană.ro

În 2007, o lege pentru a schimba vârsta minima de vot de la 18 la 16 ani a trecut. Această măsură a fost pusă în acțiune pentru a repara balanța dintre generații, având în vedere că, în același an, numărul de oameni de 65 de ani a depășit numărul celor de 15 ani. În 2018, Parlamentul din Malta a decis ca noua vârstă minimă de vot să fie 16 ani. De asemenea, în Germania, unii din ”Länder” le dau voie tinerilor de 16 ani să voteze în alegerile regionale și în Scoția, le este permis tinerilor să voteze în alegerile parlamentare scoțiene.

Este un fapt cunoscut că în Europa se petrece un declin demografic.  Populația îmbătrânită a Europei a început să fie considerată un pericol din punct de vedere democratic. Generația bătrână, fiind mai numeroasă, va lua deciziile de viitor, iar ideologiile tinerilor nu vor mai fi reprezentate.

“Putem observa că există deja un “trend” și ideea este luată în considerare de Comisia Europeană “, spune un raport de la Institutul Roial Elcano, scris de Paul Schmidt, Secretar General al Societății Austriece pentru Politica Europeană.

Reducerea pragului vârstei minime pentru a vota, o nouă tendință în Europa? Exemplul Austriei

Austria a devenit prima țară din Europa și rămâne singura care permite tinerilor de peste 16 ani să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare putem observa dacă această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. De asemenea, este posibil să vedem dacă merită ca această lege să fie aplicată la nivelul Uniunii Europene.

Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.

Din 1999 până în 2004 se poate observa un declin. De la micșorarea vârstei minime de vot din 2007, din 2009 până în 2014, participarea a crescut și a rămas constantă. În 2019, cu ajutorul campaniilor organizate de UE pentru a încuraja tinerii să-și exercite dreptul de a vota, rata de participare a fost mai mare decât media europeană și cea mai mare din ultimii 23 de ani.

Scăderea vârstei de vot le dă oportunitatea tinerilor să-și facă opinia auzită și pornește o inițiativă de a educa populația din punct de vedere politic de la o vârstă fragedă.

Evoluția participării tinerilor austrieci la vot în ultimul deceniu

La alegerile din 2008,  primele la nivel național de când s-a impus legea, participarea celor care au votat pentru prima oară a fost de 88%. La alegerile generale din 2013, numărul de participanții de 16-17 ani a fost de 63%, care este mult mai scăzut decât participarea generală de 80%. Între 2013 și 2017 interesul tinerilor austrieci pentru politică a crescut din nou. Conform unui studiu înainte de selecție, 86.9% din adolescenții de 16 spre 17 ani erau doritori să vină la vot.

O concluzie care poate să fie trasă din respectivele exemple este că prezența la vot depinde foarte mult de interesul tinerilor în politică. Aici este rolul statului să intervină și să ofere cursuri atât obligatorii, cât și opționale pentru educația politică. O strategie de termen lung poate să fie impusă: introducerea educației politice ca materie în școli și pregătirea profesorilor în acest domeniu pentru a ajuta studenții să-și formeze o opinie proprie fără a fi influențați de alte păreri.

Majoritatea tinerilor nu se simt reprezentați de partidele politice ale statului deoarece campaniile lor se concentrează, în mare parte, pe o paletă demografică mai în vârstă. Asta afectează negativ prezența la vot.

Sondajele făcute de Societatea Austriacă pentru Politica Europeană dau de înțeles că generația mai tânără este mult mai pro-UE decât seniorii săi. Oamenii care au între 14 și 25 de ani (majoritatea sunt încă în școală) au o părere mult mai favorabilă despre UE comparativ cu cei aflați între 26 și 35 care au intrat deja  în piața muncii.  Studiile finalizate de Societate arată că dacă populația este mai tânără, încrederea în UE și în deciziile ei este cu atât mai mare. Însă, un număr mare de cunoștințe despre UE nu înseamnă scepticism față de UE. Din contră, cei care sunt informați despre UE au o atitudine pozitivă despre integrarea europeană.

Un interes mult mai mare pentru tineri este politica națională deoarece asta le afectează direct traiul. Rapoartele arată că aproximativ 79%  din tineri participă la alegeri locale, regionale sau naționale, media europeană fiind de 64%. În general, tinerii votează ori cu partidele de centru-stânga, ori de centru-dreapta.

Scăderea vârstei minime de vot ar putea rezolva problema prezenței la alegeri, creând obiceiul de participa de la o vârstă fragedă. De asemenea, ajută la formarea unei generații mai informate. Însă legea respectivă nu poate avea un impact la fel de mare dacă statul nu contribuie prin educația necesară.

Austria este un exemplu pozitiv, dar va mai dura până vom vedea schimbări semnificative.

GENERAL

COVID-19 Studiu IRES privind activitățile românilor izolați la domiciliu: Majoritatea împart izolarea cu soții și copiii, iar televizorul și telefonul reprezintă principalele ocupații

Published

on

© European Union, 2017

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, a realizat în perioada 21 – 24 martie 2020 un studiu complex cu privire la atitudinile, practicile și comportamentele românilor pe durata restricțiilor reglementate de starea de urgență impusă de pandemia de COVID – 19. 

Prima parte a acestui studiu a evaluat modul în care s-au modificat percepțiile și atitudinile românilor cu privire la situația de urgență în care se află România, încrederea în autorități și s-a concentrat pe dimensiuni legate de disponibilitatea de implicare socială a românilor.

A doua parte a studiului, lansată astăzi, a urmărit să surprindă în ce mod restricțiile de mișcare impuse de starea de urgență au influențat relațiile românilor cu membri familiilor lor și apropiații, dar și să evalueze comportamentul românilor pe durata în care ei au rămas la domiciliu. Aflăm din acest studiu care sunt activitățile de zi cu zi ale românilor în această perioadă și care sunt proporțiile în care fac aceste activități. 

A treia și ultima parte va fi difuzată sâmbătă, 28 martie 2020, și va include date despre credințele românilor în vremea pandemiei.  

 RELAȚIILE CU FAMILIA ȘI APROPIAȚII 

Studiul a arătat că 6 din 10 români au stat acasă cu partenerii de viață (soț, soți etc.), 4 din 10 cu copii, 1 din 5 cu părinții, în timp ce 12% au stat singuri și același procent cu animalele de companie. 4% au stat cu bunicii lor.

Cu părinții au stat în proporții mai ridicate bărbații (28%) și tinerii între 18 și 35 de ani (44%). Vârstnicii sunt cei care, în ultima săptămână, au stat în cea mai mare măsură, singuri (31%).

De asemenea, jumătate dintre români caracterizează ca fiind mai degrabă plăcută experiența petrecerii timpului la domiciliu din ultima perioadă, dar 1 din 5 spun că este mai degrabă neplăcută.

Respondenții din mediul rural și cei cu vârsta între 31 și 50 de ani au, în proporții mai ridicate, percepții favorabile cu privire la timpul petrecut la domiciliu, în timp ce vârstnicii (cei peste 65 de ani) au, în mai mare măsură, percepții negative cu privire la restricțiile de mișcare.

Studiul mai arată că, pentru moment, pentru 7 din 10 români relațiile cu ceilalți membri ai familiei, cu care au petrecut timp în această perioadă, au rămas neschimbate.

1 din 5 români spun că relațiile lor cu ceilalți membri ai familiei s-au îmbunătățit și doar 2% spun că s-au înrăutățit. 31% dintre români spun că nu au interacționat cu vecinii în această perioadă.

 TELEFONUL ȘI TELEVIZIUNEA – PRINCIPALII ALIAȚI AI ROMÂNILOR CARE STAU ACASĂ 

Vorbitul la telefon (95%) și privitul la televizor (90%) conduc în topul preocupărilor românilor care stau acasă, indică concluziile studiului.

Mai preciz, mai mult de un sfert dintre cei care au privit la televizor în această perioadă au făcut acest lucru peste 4 ore zilnic. 41% se uită între 2 și 4 ore zilnic, iar 1 din 5 între 1 și 2 ore în fiecare zi.

7% dintre participanții la studiu care au vorbit la telefon în această perioadă au făcut acest lucru peste 2 ore zilnic, o treime au vorbit între 31 și 60 de minute, iar 13% între o oră și 2 ore zilnic. 44% spun că au vorbit la telefon, în fiecare zi, sub 30 de minute.

Studiul mai arată că 7 din 10 români navighează pe internet, 7 din 10 participanți la studiu spun că petrec timp de calitate cu membrii familiei, iar două treimi dintre respondenți spun că au făcut curățenie generală.

1 din 5 participanți la studiu a navigat pe internet peste 4 ore zilnic. Peste un sfert (26%) au petrecut pe internet între 2 și 4 ore, iar jumătate dintre cei care au folosit internetul în perioada în care au stat acasă au navigat cel mult 2 ore. 

De cealaltă parte, 45% dintre cei chestionați au citit cărți, 43% declară că au făcut diferite activități în gospodărie pe care nu le realizează în mod obișnuit. 35% spun că au făcut planuri pentru reamenajarea locuinței, 31% se uită la filme online sau pe diferite platforme de streaming, 29% spun că au dormit mai mult decât de obicei, iar 26% au gătit mai mult decât de obicei.

Dintre românii aflați pe piața muncii, doar 18% au muncit de acasă. 

Continue Reading

GENERAL

Europol: Situația de criză generată de Covid-19 duce la creșterea criminalității și diversificarea modurilor de operare

Published

on

Infractorii au reușit să profite rapid de oportunitățile de exploatare a crizei generate de coronavirus, adaptându-și modul de operare sau angajându-se în noi activități infracționale, atenționează Europol, într-un raport situațional care analizează evoluțiile actuale din patru domenii principale ale criminalității: spațiul cibernetic, fraude, bunuri contrafăcute/sub standard și spargeri de locuințe.

Potrivit raportului, există anumiți factorii care determină schimbări, precum:

  • Scăderea mobilității și a fluxului de oameni din înteriorul și către UE;
  • Cerere mare pentru anumite mărfuri, echipamente de protecție și produse farmaceutice;
  • Cetățenii rămân acasă și lucrează din ce în ce mai mult de la distanță, bazându-se pe soluții digitale;
  • Limitările la viața publică vor face ca anumite activități infracționale să fie mai puțin vizibile și să se mute în case sau mediul online;
  • Anxietatea și teama crescute care pot crea vulnerabilitate la exploatare;
  • Diminuarea ofertei de anumite bunuri ilicite în UE.

CRIMINALITATEA CIBERNETICĂ

Numărul atacurilor cibernetice împotriva organizațiilor și a persoanelor este semnificativ și este de așteptat să crească. Infractorii au folosit criza COVID-19 pentru a efectua atacuri de inginerie socială organizate tematic în jurul pandemiei pentru a distribui diverse pachete malware. Infractorii din mediul online sunt, de asemenea, pregătiți să exploateze un număr tot mai mare de vectori de atac, având în vedere că un număr tot mai mare de angajatori instituie teleoperarea și permit conexiunile la sistemele organizațiilor lor.

Exemplu: Republica Cehă a raportat un atac la Spitalul Universitar Brno, care a obligat spitalul să închidă întreaga rețea IT, să amâne intervenții chirurgicale urgente și să reorienteze noi pacienți în stare gravă către un spital din apropiere.

FRAUDĂ

Escrocii s-au adaptat foarte repede la schemele de fraudă cunoscute pentru a valorifica anxietățile și temerile victimelor în timpul crizei.

Acestea includ diferite tipuri de versiuni adaptate de scheme de fraudă telefonică, escrocherii prrivind aprovizionarea și decontaminarea. Un număr mare de scheme de fraudă noi sau adaptate este de așteptat să apară în următoarele săptămâni, în caz că escrocii vor încerca să valorifice în continuare anxietățile oamenilor din toată Europa.

Exemplu: O investigație realizată de Europol se concentrează pe transferul a 6,6 milioane EUR de către o companie europeană către o companie din Singapore pentru a achiziționa geluri cu alcool și măști FFP3 / 2. Mărfurile nu au fost primite niciodată.

MĂRFURI CONTRAFĂCUTE/SUB STANDARD

Vânzarea produselor sanitare și a produselor sanitare contrafăcute, precum și a echipamentelor de protecție personală și a produselor farmaceutice contrafăcute a crescut de la izbucnirea crizei. Există riscul ca falsificatorii să folosească deficiențele la aprovizionarea cu uenle bunuri esențiale pentru a oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute atât online, cât și offline.

Exemplu: În perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a legii din întreaga lume ca parte a operațiunii PANGEA susținută de Europol.

SPARGERI DE LOCUINȚE

Diverse tipuri de scheme care implică furturi din locuințe au fost adaptate de infractori pentru a exploata situația actuală. Aceasta include binecunoscutele escrocherii care implică personificarea autorităților publice. Sediile comerciale și facilitățile medicale sunt de așteptat să fie din ce în ce mai vizate de jafurile organizate.

În ciuda introducerii unor măsuri de carantină în toată Europa, amenințarea reprezentată de infracționalitate rămâne dinamică, iar tipuri de activități infracționale noi sau adaptate vor continua să apară în timpul crizei și în urma acesteia.

Exemplu: mai multe state membre UE au raportat un modus operandi similar pentru furt. Autorii au acces la locuințe private prin însușirea identității personalului medical care furnizează materiale de informare sau produse de igienă sau efectuează un „test Corona”.


Europol este agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii. Scopul ei principal este acela de a contribui la crearea unei Europe mai sigure, în beneficiul tuturor cetățenilor UE.  Având sediul la Haga, în Țările de Jos, agenția sprijină cele 28 de state membre în lupta lor împotriva criminalității grave și a actelor de terorism comise la nivel internațional. De asemenea, colaborăm cu numeroase state partenere și cu organizații internaționale din afara UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările Uniunii Europene au dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

© European Commission/ Facebook

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

Decizia din Consiliul Afaceri Generale urmează a fi adoptată formal de Consiliul European, însă este incert când ar putea avea loc acest proces politic în contextul pandemiei de coronavirus.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending