Connect with us

NOUA ORDINE INTERNAȚIONALĂ

Wall Street Journal: Bine ati venit in 2021! Au trecut zece ani de la marea criza, cea care a decapitat 10 guverne

Published

on

Bine aţi venit in Europa anului 2021. Au trecut zece ani de la marea criza din 2010-11, care a decapitat nu mai puţin de 10 guverne, inclusiv pe cele ale Spaniei şi Franţei. Unele lucruri au rămas la fel, in vreme ce altele s-au schimbat, scrie Niall Ferguson (profesor de istorie la Harvard) in Wall Street Journal, imaginand un scenariu al viitorului pentru intreaga lume preluat si de Hotnews.

Euro inca circula, chiar dacă bancnotele sunt acum mai rar întâlnite (uşurinţa de a face plăţi electronice ii face pe oameni sa se intrebe daca pana la urma, crearea unei monede unice a meritat tot efortul). Sediul de la Bruxelles al UE a fost mutat la Viena. “E ceva legat de moştenirea habsburgica”, explica noul si dinamicul cancelar austriac Marsha Radetzky. Viaţa este încă departe de a fi usoara în statele periferice ale Statelor Unite ale Europei (cunoscuta ca zona euro). Şomajul în Grecia, Italia, Portugalia şi Spania a crescut la 20%.

Evenimentele din 2012 au zguduit nu doar Europa, ci întreaga lume. Israelul a atacat instalaţiile nucleare ale Iranului, care a contraatacat prin aliaţii săi în Liban şi in Gaza. Turcia a luat partea iranianilor, iar Israelul a fost în întregime izolat.

Articolul de pe Wall Street Journal poate fi citit aici.

Sursa foto: longitudini-atitudini-horatiu.blogspot.com

INTERNAȚIONAL

Toate privirile spre Conferința de Securitate de la Munchen: Relația transatlantică și raporturile Rusia-Occident la începutul erei ”post-adevăr, post-Occident, post-Ordine”

Published

on

Una dintre cele mai importante conferințe pe teme de securitate și relații internaționale – Conferința de Securitate de la Munchen – debutează vineri sub semnul începutului unei ere ”post-adevăr, post-Occident, post-Ordine”.

Peste 500 de decidenți politici din jurul lumii dintre care 25 șefi de stat și de guvern, 80 de miniștri de Externe și de Apărare și puternice și influente delegații ale administrației SUA și ale Congresului american vor fi prezenți la Munchen pentru a discuta provocările majore din peisajul internațional de securitate.

Cea de- 53-a ediție a conferinței care analizează de peste cinci decenii încoace cele mai importante evoluții pe scena globală se va concentra pe vulnerabilitatea democrațiilor liberale, eficacitatea campaniilor de dezinformare și duelul dintre naționalism și globalizare, conform raportului anual al Conferinței, intitulat ”Post-Truth, Post-West, Post-Order?.

Viitorul Uniunii Europene într-un al momentelor electorale naționale – Germania, Franța – , pendularea percepțiilor referitoare la NATO – O Alianță învechită sau o Alianță foarte importantă – și direcția relațiilor dintre Occident și Rusia vor constitui temele de atracție ale dezbaterilor privind starea din ce în ce mai fragilă a securității internaționale

Conferința de Securitate de la Munchen constituie și prilejul reașezării relației transatlantice, pusă în discuție de poziționarea fluctuantă și aspră a lui Donald Trump, fiind prima destinație europeană a noului vicepreședinte al SUA. La finalul unei săptămâni în care figurile importante ale administrației Trump au poposit pentru prima oară în Europa – James Mattis la ministeriala Apărării din NATO și Rex Tillerson la reuniunea miniștrilor de Externe G20 din Germania – Mike Pence va asigura reprezentarea la nivel înalt a Statelor Unite la conferința de la Munchen.

Cine vine la Conferința de Securitate de la Munchen?

Alături de Pence, Angela Merkel se va adresa și în acest an politicienilor, analiștilor și experților prezenți la Conferința de Securitate de la Munchen din postura celui mai longeviv lider transatlantic al secolului al XXI-lea și care candidează pentru al patrulea mandat de cancelar.

Conferința de Securitate de la Munchen va fi deschisă, la fel ca în fiecare an, de ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței, iar printre cei mai importanți vorbitori se numără Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Mike Pence, vicepreședintele SUA, Andrzej Duda, președintele Poloniei, Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, Ursula von der Leyen, ministrul Apărării din Germania, James Mattis, secretarul Apărării din SUA, miniștrii de Externe ai Germaniei, Franței, Marii Britanii sau Poloniei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini sau secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Pe lista participanților figurează și ministrul Afacerilor Externe din România, Teodor Meleșcanu. Printre vorbitori se numără și ministrul de externe rus, Serghei Lavrov. (Agenda Conferinței și Lista Participanților)

De la Munchen se reimpulsionează relația transatlantică și viitorul Europei?

Dincolo de greutatea politică și decizională și de experiența vorbitorilor, Conferința de Securitate de la Munchen va constitui un moment de conturare a unor mesaje pe axa transatlantică. Conferința debutează cu discursurile miniștrilor Apărării din Germania și Statele Unite, în contextul în care Ursula von der Leyen a apreciat drept legitimă solicitarea americanilor privind creșterea bugetelor apărării în țările europene aliate, iar James Mattis punctase că Alianța rămâne o fundație solidă pentru SUA și pentru comunitatea transatlantică, dar că ”este o solicitare corectă aceea că toți cei care vor să beneficieze de cea mai bună apărare din lume trebuie să împartă proporțional costurile necesare pentru protejarea libertății”.

Mai mult, ziua a doua începe cu discursurile Angelei Merkel și al lui Mike Pence în ceea ce probabil va reprezenta și primul contact între cancelarul german și interfața administrației Trump, ambii reprezentanți ai celor mai puternice două economii transatlantice. Relația transatlantică va avea pe agenda de la Munchen și palierul securitar prin discursurile lui Jens Stoltenberg și Federica Mogherini, cei doi oficiali NATO și UE care au conlucrat la noul parteneriat strategic dintre cele mai importante organizații europene și euro-atlantice.

Nu în ultimul rând, într-o perioadă în care Europa celor două viteze este readusă în actualitate de diferite documente, dar și de momentul aniversării a 60 ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, Conferința de la Munchen își va apleca atenția asupra viziunii franco-germane, expuse în tandem de Sigmar Gabriel și Jean-Marc Ayrault, șefii diplomațiilor de la Berlin, respectiv Paris.

Conferința de Securitate de la Munchen, eveniment important ce reunește numeroși lideri mondiali și care constituie un prilej ca astfel de personalități să discute în mod informal pe subiecte ce vizează securitatea internațională și globală, începe vineri la Hotelul Bayerischer Hof din capitala Bavariei. Din 17 până în 19 februarie 2017 , Munchen-ul va găzdui pentru a 52-a oară unii dintre cei mai importanți decidenți din lume și din spectrul politicii de securitate internațională.

.

Continue Reading

BRAZILIA

Top 10 riscuri și trenduri în politica internațională în 2016: Un NATO ”scorburos” și o Europă ”închisă”, predicțiile Eurasia Group

Published

on

Anul 2016 a debutat furibund din perspectiva relațiilor internaționale și al provocărilor la adresa securității globale. Orientul Mijlociu pare să se îndrepte spre o confruntare a pretendenților la leadership-ul regional, după ce Arabia Saudită a decis să rupă relațiile diplomatice cu Iran, ca urmare a unor proteste ce au culminat cu atacarea reprezentanțelor diplomatice ale Ryadh-ului din Iran. Ceva mai la est, în nord-estul Asiei, Coreea de Nord a anunțat efectuarea primului test nuclear cu o bombă cu hidrogen, amenințând astfel să perturbe echilibrul strategic și având potențialul de a reseta reglementările balistice, și așa în impas de răcirea raporturilor Washington-Moscova.

drapele-ale-statelor-lumiiPremergător intensificării acestui context tulburător, Eurasia Group (o importantă firmă de consultanță și cercetare în domeniul riscurilor globale), think tank recunoscut pentru abordarea sa de tipul unei lumi ”G-zero”, a oferit publicității un raport al celor mai importante 10 riscuri internaționale pentru 2016.

Luând în calcul ordinea geopolitică încă girată de SUA, alegerile prezidențiale și cursa pentru Casa Albă, criza din Europa, declinul Rusiei și renașterea lui Putin, puterea Chinei, vulnerabilitatea Orientului Mijlociu și ascensiunea ISIS, Grupul remarcă cum conflictele se intensifică, iar cele mai puternice patru economii mondiale (SUA, China, Japonia și Germania) sunt rezervate în a-și asuma responsabilitatea pentru gestionarea crizelor.

Predicțiile Eurasia Group

1. Alianța scorburoasă – Parteneriatul Transatlantic reprezintă cea mai importantă alianță din ultimii 70 de ani, însă acum a devenit mai slab, mai puțin relevant, decât a fost vreodată în trecut. Nu mai joacă un rol decisiv în abordarea priorităților de top al Europei. Intervenția Rusiei în Ucraina și conflictul din Siria au dezvăluit diviziunea americano-europeană. În timp ce căile SUA și ale Europei devin divergente, nu va mai exista un ”pompier internațional”, iar conflictele din Orientul Mijlociu, de pildă, vor fi lăsate să se dezlănțuie.

2. O Europă închisă – În 2016, diviziunile din Europa vor atinge un punct critic în timp ce un conflict va apărea între o Europă deschisă și una închisă, o combinație de inegalitate, refugiați, terorism și presiuni politice care vor determina provocări fără precedent pentru principille pe care a fost Europa fondată. Granițele deschise ale Europei vor beneficia de presiuni suplimentare. Riscul unui Brexit este inestimabil, iar economia europeană va rămâne laolaltă, însă sensul său profund și modelul său social, nu.

3. Amprenta Chinei – Niciodată nivelul modest al dezvoltării politice și economice al unei țări, precum cel al Chinei, nu a produs un atât de puternic ecou global. China este unica țară la nivel global ce astăzi are o strategie economică mondială. Recunoașterea în 2016 a faptului că Beijing-ul este atât cel mai important, cât și cel mai incert actor de pe scena globală va descuraja alți actori internaționali ce nu înțeleg sau nu sunt de acord cu prioritățile Chinei și nu știu cum să se adreseze acestora.

4. ISIS și prietenii – Statul Islamic reprezintă cea mai puternică organizație teroristă din lume, care și-a atras adepți din Nigeria până în Filipine, iar răspunsul internațional furnizat este inadecvat, greșit direcționat și cu scopuri diferite. Pentru 2016, această problemă se va dovedi de nerezolvat, din cauza lipsei de coeziune internaționlă, iar cele mai vulnerabile state vor fi cele față de care ISIS a declarat explicit că le va ataca (Arabia Saudită, Franța, Rusia, Statele Unite și Turcia) și cele cu cei mulți musulmani suniți neintegrați (Irak, Liban, Iordania, Egipt și de-a lungul Europei).

5. Arabia Saudită: – Regatul Arabiei Saudite se confruntă cu un mare risc de destabilizare în cadrul familiei regale, iar statutul său izolat o va determina să acționeze din ce în ce mai agresiv în Orientul Mijlociu. Amenințarea unei dispute regale se amplifică, iar un scenariu pentru un conflict deschis a devenit din ce în ce mai realist, deși era de neimaginat înaintea preluării tronului de regele Salman, în ianuarie 2015. Neliniștea externă a saudiților va fi reprezentată tot de Iran, căruia în curând îi vor fi ridicate sancțiunile.

6. Ascensiunea tehnologiilor -O varietate de actori influenți non-statali din lumea tehnologiei pătrund în lumea politică cu o fermitate fără precedent. Acești tehnologiști, ambițioși din punct de vedere politic, sunt numeroși și diverși, cu un profil ce variază de la corporațiile din Silicon Valley la grupuri de hackeri și filantropiști retrași din lumea tehnologiei. Ascensiunea politică a acestor actori poate genera atât volatilitate economică, cât și politică.

7. Lideri impredictibili – Politica internațională va fi o arenă volatilă în acest an ca urmare a unei largi prezențe a unor lideri cunoscuți pentru comportamentul lor inconstant. Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan sunt lideri care se auto-exceptează de la reguli, deschizând o rubrică în care Eurasia Group îi mai încadrează pe prințul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Un lider puternic și constant generează probleme, dar patru determină o nesiguranță cu majore implicații internaționale.

8.Brazilia – Președintele Dilma Rousseff luptă pentru supraviețuirea sa politică într-un an în care criza economică și politică din Brazilia ar urma să fie la cel mai înalt nivel. Dacă președintele rămâne în funcție, este puțin probabil ca guvernul său să beneficieze de o consolidare politică care să îi permită demararea reformelor economice necesare pentru a stopa deficitul fiscal. Dacă Rousseff este înlocuită, o administrația condusă de vicepreședintele Michel Temer nu prezintă mai multe oportunități, argumentează experții.

9. Nu sunt suficiente alegerile politice – Economiile emergente au fost supuse unui istoric ciclu de alegeri în 2014-2015, dar acest an reprezintă unul în care alegătorii din aceste state nu vor avea prea multe ocazii pentru a-și exprima votul. În timp ce stagnarea standardelor de viață și creșterea economică nesemnificativă vor produce nemulțumire populară, stabilitatea și guvernanța va avea de suferit. Istoric vorbind, piețele financiare au fost mai puțin volatile în ani non-electorali, dar acum este diferit. Potrivit Eurasia Group, prin creșterea așteptărilor populației ca urmare a creșterii economice masive din ultimul deceniu s-au creat condițiile pentru o largă nemulțumire în cazul unei situații mai mult robuste, decât favorabile consolidării nivelului standardelor de viață în economiile emergente.

10. Turcia: – După o victorie decisivă a partidului său la finalul lui 2015, președintele Erdogan va căuta să înlocuiască sistemul parlamentar al țării sale cu unul prezidențial. Este dificil ca acesta să își atingă obiectivul în acest an, însă agresivitatea sa electorală va afecta climatul investițiilor și al business-ului în Turcia. Pe frontul securității, nu există prea multe speranțe pentru încheierea violențelor cu minoritatea kurdă, iar presiunea americană asupra Ankarei pentru a combate Statul Islamic va produce doar rezultate modeste, în timp ce Turcia va deveni mai vulnerabilă atacurilor ISIS, opinează experții de la Eurasia Group.

Totodată, acestor scenarii expuse, Eurasia Group adaugă și predicții generale legate de alegerile din SUA, argumentând că americanii nu vor alege un președinte care nu va permite accesul musulmanilor. Situația politică din China va rămâne stabilă, în timp ce puternicul leadership al lui Nerandra Modi (India), Shinzo Abe (Japonia) și Xi Jinping (China) vor menține cei mai importanți trei actori asiatici în zona planificării strategice și economice și vor contribui la evitarea unui conflict în Asia.

Raportul integral este disponibil aici.

 

.

Continue Reading

GUVERNANȚĂ GLOBALĂ

Reuniune la Paris pe tema Siriei. Pe lista invitaţilor nu figureazǎ Rusia şi Iranul

Published

on

franceFranța va găzdui marti discuțiile asupra conflictului din Siria cu reprezentanți din Statele Unite, Europa, Iordania și Turcia, dar fără aliații Siriei, Rusia și Iran,a anunțat Ministerul de Externe, potrivit Reuters și Yahoo News.

Până în prezent, toate eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului sirian au eșuat in conditiile in care Statele Unite, țările europene, statele arabe și Turcia cer ca președintele sirian Bashar al-Assad sa demisioneze ca o pre-condiție pentru pace, lucru pe care acesta refuză să-l ia în considerare.

În cadrul acestui conflict au fost uciși mai mult de 250.000 de oameni, declanșând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Printre participanții la reuniune se numără și Anthony Blinken, oficialul numărul doi al Departamentului de Stat al SUA.

Vinerea trecutǎ, la Viena, Rusia a fost cea care a organizat o reuniune pe tema Siriei, de la care a lipsit Franţa.

Reuniunea doreste să se concentreze asupra luptei împotriva Statului Islamic, protecția civililor, precum și asupra unei propuneri de rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite,pe care Franța intenționează să o pună pe masă în această săptămână.

Material realizat de Delia Radovan, stagiar CaleaEuropeana.ro.

.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending