Connect with us

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: ”Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi un mesaj la deschiderea Congresului Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, organizat la Constanţa, în care a vorbit despre “o lipsă de implicare din partea autorităţilor” în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

“Am observat în ultima vreme, în actualul context, marcat de tensiuni socio-politice, o lipsă de implicare din partea autorităţilor în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Responsabilii guvernamentali dau dovadă de o cunoaştere precară a istoriei noastre recente, iar acest lucru se reflectă prin lipsa de strategii şi iniţiative care să combată uitarea şi să onoreze victimele totalitarismului. De asemenea, instituţiile care au obligaţia de a contribui la recuperarea memoriei victimelor comunismului, precum şi de a scoate de sub anonimat călăii dau dovadă de totală pasivitate. Găsesc aceste neajunsuri foarte dăunătoare pentru societatea noastră. Lipsa de implicare concretă din partea autorităţilor şi eşecul unor instituţii abilitate de stat să identifice criminalii şi să îi sancţioneze alimentează distorsionarea trecutului şi banalizarea crimelor comise pe criterii politice”, spune şeful statului, în mesajul prezentat de consilierul de stat Nicoleta Nicolae-Ioana, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

El subliniază că în contextul acestor “restanţe” este nevoie de un efort comun pentru prezervarea memoriei eroilor Revoluţiei şi omagierea victimelor comunismului, precum şi recunoaşterea, la nivelul întregii societăţi, a celor care s-au opus dictaturii comuniste.

România nu mai poate fi condusă după principiile regimului comunist, chiar dacă unii politicieni dovedesc că agăţarea de putere, dispreţul faţă de lege şi demagogia sunt încă deprinderi la ordinea zilei. Prin alegerile pe care le fac, românii vor o ţară europeană, despărţită definitiv de trecut. România este astăzi o ţară puternic ataşată valorilor europene, iar viitorul trebuie clădit în continuare pe principii precum respectul faţă de democraţie, demnitate umană, drepturile şi libertăţile fundamentale şi stat de drept, principii pe care dumneavoastră le-aţi apărat cu riscul suprem al vieţii”, arată preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic.

“Pentru această jertfă incomensurabilă, pe care sper că toţi românii o apreciază la justa sa valoare, în numele statului român, vă sunt profund recunoscător. Pentru mine, dumneavoastră, deţinuţii politic, reprezentaţi cele mai înalte repere ale demnităţii, curajului, ataşamentului faţă de ţară. Renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic. Privind către jertfa lor, generaţiile de astăzi înţeleg că nimic nu este mai de preţ decât libertatea şi democraţia. Cu atât mai mult, avem datoria astăzi să ne aducem aminte de cei care au luptat pentru valorile care guvernează societatea democratică de acum şi să milităm pentru condamnarea cu hotărâre a abuzurilor şi crimelor comise în timpul regimului comunist. Fiecare dispariţie a unui deţinut politic nu reprezintă doar pierderea unei voci care a militat pentru dreptate şi pentru adevăr. Din păcate, timpul ne răpeşte martorii, iar, odată cu plecarea lor, memoria comună tinde să se estompeze. Astfel, a ne aminti de jertfa deţinuţilor politic reprezintă o obligaţie morală şi reparatorie”, a mai transmis preşedintele.

El subliniază că libertatea nu este un “bun dat, ci este un drept câştigat cu multă suferinţă, cu sacrificiul suprem al vieţii” celor care au trecut prin închisorile şi lagărele comunismului.

Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste, dar efortul merită întotdeauna să fie susţinut prin asumarea corectă a trecutului recent, condamnarea abuzurilor şi crimelor din acea vreme, consolidarea democratică şi întărirea instituţiilor statului. În acelaşi timp, cred că e important să apărăm imaginea dumneavoastră de acte ultragiante de trivializare, aşa cum este tentativa unor politicieni anchetaţi sau condamnaţi pentru acte de corupţie de a se prezenta, fără ruşine, drept deţinuţi politic”, afirmă Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca întreaga societate să îi respecte pe cei care au suferit în timpul dictaturii comuniste.

El le-a transmis participanţilor la eveniment că reprezintă “repere pentru o Românie mai bună şi mai dreaptă, pe care vrem să o construim în anii care vin”.

“Este imperios ca adevărul istoric să fie reconstituit, analizat şi reintegrat în parcursul dezvoltării statului român. Generaţiilor de azi şi de mâine trebuie să li se spună, cu argumente şi dovezi, că regimul comunist a însemnat răul absolut, un sistem crud care a banalizat suferinţa şi moartea, a îngrădit drepturile, libertăţile şi a călcat în picioare demnitatea umană. Insist pe ideea că avem nevoie de mai multă educaţie cu privire la istoria comunismului, avem nevoie să păstrăm moştenirea trecutului nealterată şi să o transmitem generaţiilor viitoare pentru a garanta o societate democratică sănătoasă, ferită de idei şi curente extremiste, xenofobe şi populiste”, susţine preşedintele Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ramona Mănescu participă la deschiderea Conferinței Generale AIEA. Ministrul de Externe va avea o întrevedere cu directorul general interimar al organizației, Cornel Feruță

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, participă luni, la Viena, la deschiderea Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Ramona Mănescu va avea întrevederi cu directorul general interimar al AIEA, ambasadorul Cornel Feruţă, precum şi cu reprezentanţi de nivel ai statelor participante.

Delegaţia României va reconfirma sprijinul pentru continuarea şi consolidarea rolului AIEA la nivel global şi va evidenţia programul nuclear naţional, care se ridică la cele mai înalte standarde internaţionale în materie de securitate şi siguranţă nucleară.

Conferinţa Generală (CG AIEA) este cel mai înalt for decizional al AIEA, care reuneşte reprezentanţii tuturor statelor membre din Agenţie.

CG se întruneşte anual, începând din 1957, în cursul lunii septembrie, pentru a analiza şi aproba programul şi bugetul organizaţiei.

Totodată, în cadrul CG se iau decizii referitoare la probleme de interes pentru statele membre şi pentru comunitatea internaţională. 

Citiți și
Diplomatul român Cornel Feruţă a intrat în cursa pentru a deveni noul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică
Un nou moment de prestigiu internațional pentru România: Diplomatul Cornel Feruță a fost numit director general interimar al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

S-au încheiat înscrierile pe votstrainatate.ro: Doar 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență sau la o secție de votare la prezidențiale

Published

on

© AEP

Doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Termenul inițial fusese stabilit pentru 11 septembrie, dar Guvernul a prelungit înscrierile până pe 15 septembrie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Persoanele care au votat prin corespondență și ale căror voturi nu au ajuns la timp, vor fi notificate în timp util, astfel încât să poată merge la cea mai apropiată secție de votare pentru a își exercita dreptul, a declarat joi Constantin Buică, președintele Autorității Electorale Permanente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending