Connect with us

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților: Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație

Published

on

Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație, începând de la creșe și grădinițe, până la instuțiile de învățământ tehnic sau profesional și superior atât din domeniul public, cât și privat. Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență privind granturile în educație, învățământul din România se poate adapta rapid la noile cerințe apărute în urma epidemiei, este mesajul transmis într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro de către deputata PNL Antoneta Ioniță, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

„Educația este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza generată de noul Coronavirus, iar sistemul de educație, greu încercat în această perioadă, poate fi susținut cu ajutorul unor investiții masive în învățământul privat, în special în digitalizare, pentru a sprijini educația la distanță în situații dificile, de exemplu, din punct de vedere epidemiologic. De asemenea, pot fi puse în practică, prin investiții, proiecte de susținere apregătirii tinerilor, dar și al celor care vor să învețe alte meserii pentru viitoarele job-uri”, precizează deputata PNL. 

Proiectele includ o gamă largă de posibile investiții, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului, aplicațiile putând fi pentru „servicii de educație: creșe și grădinițe, școli”. Domeniile de activitate eligibile, potrivit deciziei Guvernului, sunt:

„Învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ secundar general, învăţământ secundar, tehnic sau profesional, învăţământ superior non-universitar, învăţământ superior universitar, învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional, învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice,etc.), școli de conducere (pilotaj), alte forme de învăţământ, activităţi de servicii suport pentru învăţământ”.

Astfel, cei care vor să investească în creșterea calității actului didactic, pot beneficia de finanțări substanțiale pentru a-și atinge obiectivele. Ordonanța de Urgență privind granturile oferă, și pentru învățământ, posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru capitalul de lucru care au valoare cuprinsă între 2.000 și 150.000 euro și, de asemenea, fonduri între 50.000 și 200.000 de euro pentru capitalul de investiții.

Cei care vor să acceseze granturile pentru capitalul de lucru trebuie să știe că vor fi nevoiți să participe cu o finanțare de 15% din valoarea grantului solicitat. De asemenea, cei care doresc să acceseze granturile pentru capitalul de investiții trebuie să vină cu un aport de 15% (pentru regiunile mai slab dezvoltate) și, respectiv, 30% pentru beneficiarii din regiunea București- Ilfov.

„În curând, cei care vor avea proiectele deja schițate vor putea să și le definitiveze rapid pentru că vor avea acces la un ghid al solicitantului unde vor putea vedea exact pașii de parcurs, iar ulterior o platformă online unde vor depune proiectele. Pentru Guvernul PNL, învățământul de stat este de asemenea o prioritate, guvernul propunându-și prin programul de investiții ca în orizontul de timp 2021-2027 să majoreze gradual alocările pentru sistemul de învățământ și de cercetare, prin utilizarea tuturor resurselor financiare care pot fi angrenate în acest sens: alocări de la bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile; fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituții financiare internaționale; fonduri private, inclusiv sub forma parteneriatelor public- private”, mai transmite Antoneta Ioniță

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending