Connect with us

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ludovic Orban, primele întrevederi la nivel înalt: Premierul va avea opt întâlniri bilaterale cu omologi europeni la Congresul PPE de la Zagreb

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban, președinte al Partidului Național Liberal, merge miercuri și joi la Zagreb, acolo unde va lua parte la lucrările Congresului Partidului Popular European și va avea întâlniri cu mai mulți omologi din țările europene, precum și cu membri ai Comisiei Europene.

Cu ocazia ”Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte pe mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

Întrevederile pe care Orban le va avea la Zagreb vor fi primele la cel mai înalt nivel european pentru noul prim-ministru român.

De altfel, Orban a afirmat că PNL îi susţine la Congresul Partidului Popular European pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte, pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte și pe Antonio Lopez Isturiz White pentru funcția de secretar general al formațiunii.

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis își reafirmă motivele pentru care refuză o dezbatere cu Viorica Dăncilă: România a fost compromisă în plan extern de contracandidata mea

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL la alegerile prezidențiale, a menționat, într-un discurs susținut cu ocazia unei vizite electorale la Ploiești, care sunt motivele pentru care a refuzat dezbaterea cu contracandidata sa, liderul PSD Viorica Dăncilă. Președintele le-a răspuns și celor care îl critică pentru absența unei dezbateri între candidați.

”Unii au început să dezbată dezbaterea. În esență o dezbatere este un lucru onorabil între politicieni. Dar, nu vreau să repet toată discuția, vreau să spun că nu particip la o dezbatere cu contracandidata fiindcă doamna Dăncilă reprezintă un partid nedemocratic, nereformat, reprezintă guvernul care a întruchipat regimul toxic Dragnea-Dăncilă, regim care a guvernat cras împotriva românilor, nu doar că a guvernat împotriva românilor, a atacat românii în stradă anul trecut pe 10 august. Pe reprezentantanta unui astfel de partid care a guvernat împoriva românilor și care mai nou aruncă acuzații xenofobe nu pot să o întâlnesc la o dezbatere. Despre ce să vorbim?”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Digi24.

Candidatul PNL la alegerile prezidențiale a susținut că România a fost compormisă în plan extern de acțiunile fostului premier Viorica Dăncilă.

”A, sigur, cineva poate să răspundă, este vorba despre România și despre români. Da, România în extern a fost compromisă de această contracandidată a mea. Vă amintiți ca s-a dus la New York și ne-a făcut mari probleme, s-a dus într-o țară vecină și prietenă și a încurcat capitala. Să vorbim despre viitorul românilor? Eu să vorbesc cu contracandidata despre viitorul românilor? Eu care îmi doresc un viitor bun pentru români și să vorbesc cu contracandidata care a condus guvernul care le-a făcut rău românilor, care i-a gazat pe 10 august? O candidată care a tolerat mereu atacuri xenofobe de cea mai joasă speță? Cu această doamnă să discut despre Europa?”, a mai susținut președintele, făcând referire la recentele atacuri xenofobe la adresa sa sau la acțiunile de politică externă ale fostului premier, care a promis, la New York, mutarea ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim

Klaus Iohannis, care a fost criticat pentru că nu acceptă o dezbatere cu Viorica Dăncilă, va participa marți la o dezbatere, organizată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, în cadrul căreia va răspunde întrebărilor puse de jurnaliști, formatori de opinie și politologi.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

MAE a expediat buletinele de vot și timbrele cu mențiunea ,,VOTAT” pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din străinătate

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat luni, 18 noiembrie 2019, expedierea buletinelor de vot și a timbrelor autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”  către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Pentru cele 835 de secții de votare organizate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 4.608.175 de buletine de vot și 2.866.260 de timbre autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”. Aceste cantități sunt rezultatul informării de către misiunile diplomatice și consulare, la solicitarea Centralei MAE, cu privire la necesarul de buletine de vot și alte materiale pentru turul al doilea. Numărul de buletine de vot solicitat de misiuni pentru turul al doilea este mai mare cu 107.068 decât cel solicitat pentru primul tur.

Odată cu buletinele de vot, Ministerul Afacerilor Externe a expediat şi celelalte materiale necesare votării în cadrul secțiilor de votare din străinătate: modele de liste electorale suplimentare, procese-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, modele de procese-verbale ce trebuie completate în anumite situații specifice în cadrul procesului de votare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în cadrul celor 835 de secții organizate în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, și sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) în intervalul orar 07.00 – 21.00. Lista secțiilor de votare organizate în străinătate și harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/49479.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending