Președintele american Donald Trump a sugerat sâmbătă că este vremea ca noi lideri să preia controlul în Iran, într-un mesaj ce pare o amenințare la adresa  domniei de 37 de ani a ayatollahului Ali Khamenei.

„Este timpul pentru o nouă conducere în Iran”, a declarat Trump pentru Politico, în contextul în care protestele generalizate care cer sfârșitul regimului par să fi slăbit.

Mii de protestatari din toată țara au fost uciși în ultimele trei săptămâni, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe în repetate rânduri cu intervenția militară. Marți, Trump i-a îndemnat pe iranieni să continue protestele și să „preia controlul asupra instituțiilor”, spunând că „ajutorul este pe drum”.

A doua zi, președintele și-a schimbat brusc poziția, afirmând că a fost informat că uciderile au încetat.

„Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu spânzure peste 800 de oameni acum două zile”, a declarat Trump sâmbătă, când a fost întrebat despre amploarea unei posibile operațiuni militare americane în Iran.

Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce pe contul X al lui Khamenei au fost postate o serie serie de mesaje ostile la adresa lui Trump, acuzându-l pe președintele american că este responsabil pentru violențele mortale și tulburările din Iran.

„Îl considerăm pe președintele SUA vinovat pentru victimele, pagubele și calomniile pe care le-a provocat națiunii iraniene”, a scris Khamenei.

Într-o altă postare, el a afirmat că Trump a caracterizat în mod eronat grupurile violente ca reprezentând poporul iranian, calificând acest lucru drept „o calomnie îngrozitoare”.

Trump, după ce a citit postările, a afirmat că conducătorii de la Teheran se bazează pe represiune și violență pentru a guverna. „Ca lider al unei țări, el este vinovat de distrugerea completă a țării și de utilizarea violenței la un nivel fără precedent”, a declarat Trump.

„Pentru a menține funcționalitatea țării – chiar dacă această funcționalitate este la un nivel foarte scăzut – conducerea ar trebui să se concentreze pe administrarea corespunzătoare a țării, așa cum fac eu în Statele Unite, și nu pe uciderea a mii de oameni pentru a menține controlul”, a continuat liderul american.

„Conducerea înseamnă respect, nu frică și moarte”, a adăugat Trump.

Schimbul de replici subliniază intensificarea retoricii dintre Washington și Teheran într-un moment instabil pentru regiune, iar Khamenei a făcut recent o declarație publică în care a afirmat că „națiunea iraniană a învins America”.

Trump a mers mai departe, atacându-l pe Khamenei și sistemul iranian de guvernare.

„Omul acesta este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara în mod corespunzător și să înceteze să mai ucidă oameni”, a declarat Trump. „Țara lui este cel mai prost loc din lume în care să trăiești, din cauza conducerii deficitare”, a mai spus președintele SUA.

România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza, a anunțat duminică Administrația Prezidențială, confirmând primirea unei scrisori transmise președintelui Nicușor Dan din partea omologului său american Donald Trump.

“Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace“, a transmis Palatul Cotroceni.

Mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, a anunțat președintele american Donald Trump, însă componența exactă a consiliului rămâne neclară, informează dpa și AFP, în timp ce Israelul a contestat componența acestui organism.

“Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza (înființat de Trump și prezidat de acesta), nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu.

Washingtonul ar fi trimis invitații președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi și președintelui argentinian Javier Milei, precum și altora, potrivit Agerpres. Ankara a confirmat oficial că președintele Erdogan a primit această invitație.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a fost, de asemenea, desemnat să participe la comitetul executiv care va supraveghea Consiliul de Pace pentru Gaza

Consiliul de Pace pentru Gaza face parte din cea de-a doua fază a planului de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care prevede încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației extremiste Hamas.

Organismul urmează să supravegheze noul comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, care a fost în mare parte distrusă în războiul dintre Hamas și Israel. Președintele Trump va prezida consiliul.

Statele Unite au anunțat și că un consiliu executiv, ce va supraveghea noul guvern din Fâșia Gaza, va fi format, printre alții, din fostul ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat american Marco Rubio, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a informat și EFE.

Lista membrilor este completată de Marc Rowan, directorul Apollo Global Management, Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale.

Potrivit Casei Albe, fiecare membru al consiliului va prelua portofolii specifice, care privesc inclusiv ”consolidarea capacității de guvernare, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital”.

De asemenea, s-a anunțat că Înaltul Reprezentant pentru Gaza va fi fostul ministru bulgar de externe și coordonator special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Nicolai Mladenov.

Totodată, Jasper Jeffers, comandantul operațiunilor speciale din cadrul armatei americane, va prelua conducerea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF), contingentul ONU care trebuie să garanteze în viitor securitatea și demilitarizarea Fâșiei Gaza, așa cum este stipulat în planul de pace al președintelui Trump.

Uniunea Europeană continuă seria repoziționărilor la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene, cu cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European dând semnalul că vor „pune pe pauză” ratificarea acordului comerciale negociat de Trump cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

După ce liderii din statele europene vizate au reacționat ferm, subliniind că „nu ne vom lăsa șantajați și intimidați”, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor reuni duminică într-o ședință de urgență, iar acordul comercial transatlantic de referință nu va fi aprobat de eurodeputați.

Confirmarea faptului că Parlamentul European nu va avansa cu ratificarea acordului, semnat de Trump și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în iulie anul trecut, aruncă viitorul armistițiului din războiul comercial într-o stare de incertitudine, relatează Politico Europe.

Într-o declarație publicată online, Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), a afirmat că escaladarea tensiunilor dintre SUA și Europa înseamnă că Parlamentul nu va vota în favoarea pactului, care prevede stabilirea tarifelor americane pentru importurile din UE la 15%, în schimbul renunțării de către blocul comunitar la aplicarea de taxe vamale pentru exporturile americane.

„PPE este în favoarea acordului comercial UE–SUA, însă, având în vedere amenințările lui Donald Trump privind Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest stadiu. Tarifele de 0% pentru produsele americane trebuie puse pe pauză”, a scris Weber, pe X.

The EPP is in favour of the EU–U.S. trade deal, but given Donald Trump’s threats regarding Greenland, approval is not possible at this stage. The 0% tariffs on U.S. products must be put on hold. #EuropeanUnity

— Manfred Weber (@ManfredWeber) January 17, 2026

În timp ce alți membri ai coaliției de guvernare a Ursulei von der Leyen — social-democrații din S&D, centriștii din Renew și Verzii — pledaseră în ultimele săptămâni pentru o pauză strategică în implementarea acordului comercial, propriul său partid, PPE, rămăsese până acum neconvins.

Kathleen Van Brempt, vicepreședintă pentru comerț a grupului S&D, a declarat că „nu poate exista un acord comercial în aceste circumstanțe”.

Împreună, aceste grupuri reprezintă 324 dintre cele 720 de locuri din Parlament și se așteaptă să fie susținute de Verzi și de alte formațiuni, subliniază și The Guardian.

La rândul ei, Valérie Hayer, șefa grupului liberal pro-european Renew Europe, a subliniat că eurodeputații din acest grup nu vor putea aproba acordul și a afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să adopte contramăsuri țintite și proporționale.

„Activarea Instrumentului UE anti-coerciție ar trebui luată în considerare în mod explicit, întrucât acesta a fost conceput tocmai pentru situații de intimidare economică de acest tip”, a afirmat ea.

The threats by President Donald Trump to impose increased customs duties on states refusing to agree with his plan to annex Greenland are unacceptable.

These announcements follow many other agressive actions towards the EU. Therefore, it is now time to move from reliance to…

— Valérie Hayer (@ValerieHayer) January 17, 2026

Într-o declarație comună transmisă din Paraguay, unde au semnat acordul comercial istoric cu Mercosur, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au pus un accent puternic pe argumentele privind suveranitatea Groenlandei.

Ei au emis și o declarație comună, avertizând că tarifele vor submina relațiile transatlantice, riscând “să genereze o spirală descendentă periculoasă”.

„Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional. Ele sunt esențiale atât pentru Europa, cât și pentru comunitatea internațională în ansamblu. Am subliniat constant interesul nostru transatlantic comun pentru pace și securitate în Arctica, inclusiv prin intermediul NATO. Exercițiul danez pre-coordonat, desfășurat împreună cu aliații, răspunde nevoii de consolidare a securității în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni. Uniunea Europeană stă în deplină solidaritate cu Danemarca și cu poporul groenlandez. Dialogul rămâne esențial, iar noi ne angajăm să construim pe baza procesului început săptămâna trecută între Regatul Danemarcei și Statele Unite. Europa va rămâne unită, coordonată și hotărâtă să apere suveranitatea sa”, au transmis Costa și von der Leyen.

O reacție a venit și din partea șefei diplomației UE, Kaja Kallas, care a apreciat că „China și Rusia trebuie să se bucure din plin”, deoarece „ele sunt cele care beneficiază de diviziunile dintre aliați”.

Înaltul Reprezentant al UE a mai adăugat că „dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda această problemă în cadrul NATO”.

„Tarifele riscă să facă Europa și Statele Unite mai sărace și subminează prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca acest diferend să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală: sprijinirea eforturilor de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai declarat ea.

China and Russia must be having a field day. They are the ones who benefit from divisions among Allies.

If Greenland’s security is at risk, we can address this inside NATO.

Tariffs risk making Europe and the United States poorer and undermine our shared prosperity.

We also…

— Kaja Kallas (@kajakallas) January 17, 2026

Miercurea trecută, eurodeputații au amânat o decizie privind înghețarea ratificării acordului, pe fondul tensiunilor generate de cererea lui Trump ca Danemarca să cedeze Groenlanda Statelor Unite. Un vot era așteptat la 26 ianuarie, urmând să stabilească poziția Parlamentului European privind eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale americane — unul dintre pilonii-cheie ai acordului încheiat între Bruxelles și Washington vara trecută. 

Președintele american Donald Trump a impus tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite.

„Pacea mondială este în joc! China vrea Groenlanda, iar Danemarca nu poate face nimic în această privință”, a afirmat Trump, considerând că Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda „au călătorit în Groenlanda în scopuri necunoscute”, jucând un „joc foarte periculos”.

Țările europene au discutat planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune NATO de tip Santinela Arctică sugerată de Belgia și susținută rapid de Marea Britanie și Norvegia, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii. În paralel, Danemarca și mai multe țări aliate – Suedia, Germania, Canada, Franța și Țările de Jos, au anunțat miercuri că își vor intensifica prezența militară în Groenlanda, ca parte a unor exerciții extinse din cadrul Operation Arctic Endurance, pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington în legătură cu suveranitatea insulei arctice.