Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Webinar CaleaEuropeană.ro cu eurodeputații Gheorghe Falcă și Nicolae Ștefănuță privind viitorul Pactului Ecologic European în redresarea UE în contextul COVID-19 (LIVE 22 mai, ora 10:00)

Published

on

CaleaEuropeană.ro organizează vineri, 22 mai, de la ora 10:00, o dezbatere în format webinar privind Pactul Ecologic European și viitorul tranziției UE către neutralitate climatică în contextul unei economii afectate de pandemia de COVID-19.

Invitații platformei în cadrul acestui dialog online sunt eurodeputații Gheorghe Falcă (PNL, PPE) și Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe). Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe pagina de facebook CaleaEuropeană.ro și va fi moderată de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru.

Gheorghe Falcă (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European din iulie 2019. El activează ca membru în Comisia pentru transport și turism, în Comisia pentru petiții și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE (Africa, Caraibe, Pacific – UE). Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) este membru al Parlamentului European din iulie 2019. Acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și în Comisia pentru bugete și este vicepreședinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii. Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene, fiind primul român care a asigurat legătura dintre Parlamentul European și Congresul american.

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat atunci o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Confruntate cu efectele socio-economice ale pandemiei de COVID-19, statele membre i-au dat mandat Ursulei von der Leyen, la 23 aprilie, să vină cu o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă un fond european de relansare economică. Președinta Comisiei Europene a precizat că în noua sa propunere de buget, Comisia Europeană va avea în vedere patru domenii, inclusiv mai multe investiții în politicile moderne precum Pactul Ecologic European, politica digitală și autonomia strategică sporită a UE.

De asemenea, într-o foaie de parcurs trimisă de președintele Consiliului European către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, se sublinia faptul că în relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus “tranziția verde și transformarea digitală vor juca un rol central și prioritar”.

În ce privește România, țara noastră s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale UE privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus

Recent, Guvernul a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, în cadrul căruia României îi sunt alocate 757 de milioane de euro, una dintre cele mai mari finanțări atribuite unui stat membru.

De asemenea, la 7 mai, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție echitabilă.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta este inclus în planul de investiţii pentru Planul ecologic european, prezentat de Comisia Europeană la începutul anului, și care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

La momentul respectiv, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro). Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Astfel, potrivit estimărilor preliminare citate de Bloomberg, Polonia ar urma să fie principalul beneficiar al Mecanismului pentru o tranziţie justă, în condiţiile în care ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro. Urmează Germania, cu investiţii de 13,4 miliarde de euro și România cu 10,1 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a reacționat sâmbătă față de evoluțiile manifestanților din Rusia, acolo unde mii de cetățeni au ieșit pe străzi în semn de susținere față de opozantul Aleksei Navalnîi, iar sute de persoane au fost arestate de forțele de ordine.

Îl puteți reține pe Navalnîi, pe soția lui sau sute dintre susținătorii lor, dar nici măcar voi nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii“, a scris, pe Twitter, ex-președintele Consiliului European și fostul prim-ministru polonez.

Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, anunță că s-au făcut ”progrese semnificative” în cadrul negocierilor purtate cu instituțiile UE privind Mecanismul de Conectare a Europei

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a anunțat că s-au înregistrat progrese importante în cadrul trilogului de negociere între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pe Programul Connecting Europe Facility (Mecanismul Conectarea Europei), un instrument cheie de finanțare pentru creștere economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate, care sprijină interconectarea eficientă între serviciile digitale, de energie și transport.

”Am făcut progrese importante la întâlnirea de astăzi pe acest Program și am încredere că la următoarea negociere vom avea concuziile finale și un acord. Este important să consolidăm legătura între cele trei sectoare esențiale și să dezvoltăm rețele transeuropene performante în aceste domenii, care ar duce la optimizarea costurilor pentru cetățeni și pentru companii”, a menționat Cristian Bușoi.

Comisia Europeană a propus reînnoirea Mecanismului de Conectare a Europei, program cuprins în bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 ce sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport, energiei și celei digitale în cadrul rețelelor transeuropene.

CEF aduce beneficii cetățenilor europeni din toate statele membre, întrucât va facilita călătoriile, făcându-le mai durabile, va îmbunătăți securitatea energetică a Europei, permițând în același timp o utilizare mai largă a surselor regenerabile și facilitând intercțiunea transfrontalieră între administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL21 mins ago

Papa Francisc îi îndeamnă pe jurnaliști să meargă pe teren: Criza presei riscă să ducă la o informație fabricată fără a verifica la fața locului

PPE2 hours ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA2 hours ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

U.E.3 hours ago

Ministrul turc de externe avertizează UE: Orice sancțiuni împotriva Turciei vor distruge dialogul dintre Ankara și Bruxelles

Corina Crețu4 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO7 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE8 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO10 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending