GENERAL
WEF: 10 economii europene sunt în top 20 economii competitive ale lumii. România în urcare cu șase poziții
Published
8 years agoon

Ţările europene continuă să domine clasamentele generale din cadrul Indicelui global al competitivităţii, numărându-se printre primele 6 din top 10 şi primele 10 din top 20. Aceste economii, toate din nordul şi estul continentului, au reuşit să revină la nivelurile competitivităţii de dinainte de criză.
Potrivit unei analize World Economic Forum, în estul şi sudul continentului imaginea nu este la fel de încurajatoare: cele 5 ţări ale căror economii au fost clasate în 2007 drept cele mai puţin competitive – Slovenia, Portugalia, Italia, Cipru şi Grecia – au asistat la scăderea PIB-ul şi şi-au revenit mai greu decât ţările mai competitive. Potrivit ultimului index, Grecia ocupă locul 81 din 140, cel mai mic din cadrul economiilor avansate.
Cele mai avansate economii din afara topului 10 sunt de asemenea beneficiarele unor reforme: Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, de exemplu, au progresat în domenii de competiţie a pieţei şi a eficienţei pieţei muncii. Totuşi, doi factori le încetinesc competitivitatea: în zona euro finanţele rămân mai greu de accesat decât acum opt ani.
Politica monetară a zonei euro dar şi recesiunea Rusiei sunt printre factorii care pun la încercare economiile emergente ale Europei care ocupă clasamente în topul mondial începând cu locul 36 (Lituania) şi până la locul 111 (Bosnia şi Herţegovina). Creşterea acestora se va menţine constantă, ţările baltice descurcându-se mai bine în general decât cele din Europa Centrală şi de Sud.
România ocupă locul 53 în cadrul indicelui competitivităţii globale, față de locul 59 anul trecut. Cele mai mari performanţe le înregistrează în cadrul pilonului sănătăţii şi educaţiei primare şi, de asemenea, în cadrul mediului macroeconomic. Totuşi România mai are de recuperat în ceea ce priveşte inovarea, instituţiile şi infrastructura.
Potrivit CaleaEuropeana.ro, scorul general obținut de România este de 4,32 puncte (în creștere față de 4,30 puncte anul trecut) pe o scară de la unu la șapte. Înaintea României se află state precum Cehia (31), Polonia (locul 41), Rusia (45) și Turcia (51). România devansează însă țări precum Bulgaria (54), Slovenia (59), Ungaria (63) și Slovacia (67).
Potrivit autorilor raportului, România are scoruri mici la indicatorii privind sofisticarea afacerilor (unde se clasează pe locul 88 în lume) dar și la instituții și infrastructură (ambele locul 86 în lume). În schimb, România se clasează cel mai bine la capitolul mediu macroeconomic, unde ocupă locul 34 în lume, și mărimea pieței, locul 43.
În continuare, vă prezentăm top-ul celor mai performante zece economiii europene:
Elveţia. Cea mai performantă economie europeană este, de asemenea, şi cea mai performantă la nivel global, ocupând primul loc în cadrul indexului pentru al şaptelea an la rând. Chiar dacă Elveţia a arătat rezistenţă în timpul crizei, ţara se confruntă cu anumite provocări la dominaţia ei continuă, incertitudine cu privire la viitoarele politici de imigrare şi o rată scăzută a participării femeilor.
Germania. Ocupând locul 4 la nivel mondial, Germania a fost de asemenea una dintre cele mai rezistente economii în ultimii ani. Progresul acesteia din ultimul an reflectă o eficienţă îmbunătăţită în cadrul pieţelor financiare şi un mediu macroeconomic optimizat, datorat în mare parte reducerii datoriei guvernamentale.
Olanda. Această ţară ocupă locul 5 în cadrul indexului, cea mai bună poziţie ocupată până în prezent. Economia olandeză este sofisticată şi inovatoare, reuşind să urce trei poziţii datorită unor îmbunătăţiri mici, dar foarte eficiente.
Finlanda. Urcând patru locuri, Finlanda reuşeşte să ocupe locul 8. Chiar dacă economia finlandeză a suferit şocuri datorită tehnologiei informaţionale şi recesiunii Rusiei care reprezenta una dintre cele mai mari pieţe de desfacere finlandeze, aceasta a reuşit să se redreseze, tocmai datorită unor fundamente puternice precum instituţii solide, un sistem educaţional excelent, dar şi capacităţii de inovare.
Suedia. În mod caracteristic ţărilor scandinave, instituţiie suedeze sunt transparente şi eficiente, iar în combinaţie cu sistemul educaţional excelent, afecerile sofisticate şi o largă proliferare a tehnologiilor infomaţionale şi de comunicaţie este creat mediul propice pentru inovare.
Regatul Unit. Chiar dacă Regatul Unit a înregistrat anumite progrese, nu a reuşit să surclaseze Suedia în cadrul clasamentului, majoritatea slabiciunilor sale fiind macroeconomice. Totuşi, ţara a reuşit să creeze condiţii pentru un sector al serviciilor înfloritor şi să stabilească Londra ca lider în tehnologie.
Norvegia. Ocupând locul 11 pentru al trilea an consecutiv, Norvegia este văzută drept ţara care are cel mai stabil mediu macroeconomic din lume. Punctele slabe ale acesteia le reprezintă infrastructura şi unele elemente ale eficienţei pilonilor de piaţă precum taxele relativ ridicate şi mecanismele inflexibile ale determinării plăţilor.
Danemarca. Danemarca beneficiază de o educaţie superioară solidă şi o mare flexibilitate a pieţei muncii. Chiar şi aşa, Danemarca trebuie să se ocupe de performanţele scăzute din infrastructură şi ale eficienţei bunurilor şi pieţei financiare.
Belgia. Coborând patru locuri faţă de poziţia precedentă, Begia ocupă locul 19 în cadrul indexului din acest an. Cele mai bune performanţe le înregistrează în cadrul serviciilor publice şi în educaţia superioară, iar cele mai slabe le înregistrează mediul macroeconomic şi eficienţa pieţei muncii chiar dacă în ambele cazuri aceste s-au îmbunătăţit în ultimul an.
Luxemburg. Fiind cea de-a zecea economie europeană şi ocupând locul 20 în topul mondial, Luxemburgul conduce în topul rapidităţii tehnologice, care combină măsuri precum întrepătrunderea internetului cu inovarea sectorului privat .Contrastând cu Belgia, doi dintre cei mai slabi piloni sunt sănătatea şi educaţia primară şi educaţia superioară.
Material realizat de Violeta Dan, stagiar CaleaEuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
World Economic Forum: Top 6 riscuri globale care pot amenința creșterea economică; sunt anticipate tulburări la nivel global în următoarea jumătate de an
Șefa Comisiei Europene se bazează pe „capacitatea de a conduce și pe spiritul profund european” al Spaniei în vederea progresului agendei legislative și politice a UE în timpul președinției Consiliului
Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției
Comisia Europeană a prezentat Legea privind Emisiile Nete Zero și Legea Privind Materiile Prime critice, două inițiative legislative cheie ale Planului Industrial pentru Pactul Verde
Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul
Forumul de la Davos: Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri transatlantic, pledând pentru creșterea investițiilor energetice în România
GENERAL
Adrian Câciu: România are la dispoziție 10 mld. de euro pentru IMM-uri, dintre care 7 mld. de euro sunt deja în joc
Published
4 weeks agoon
November 2, 2023
Într-un anunț important pentru mediul de afaceri din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că țara are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri). Din acești bani, 7 miliarde de euro sunt deja disponibili și așteaptă să fie utilizați pentru susținerea sectorului privat. Ministrul Câciu a subliniat, de asemenea, importanța finalizării absorbției acestor fonduri până în 2027, iar pentru a atinge acest obiectiv, el invită la colaborare cu mediul de afaceri, informează Agerpres.
„România are la dispoziţie în acest moment pentru Întreprindere Mici şi Mijlocii 10 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde de euro sunt deja pe masă, în joc, dacă vreţi să spun aşa, în sensul că apelurile sunt lansate. 7 miliarde de euro, 70% din suma disponibilă României, de fapt disponibilă mediului de afaceri. (…) Ceea ce noi ne dorim este ca până la jumătatea anului 2024, toţi banii disponibili sau alocaţi României pentru IMM-uri să fie la dispoziţia dumneavoastră, să fie angajamentele încheiate, contractele încheiate, evaluările finalizate”, a subliniat Câciu, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.
El a subliniat că vrea să finalizeze absorbția în cadrul financiar 2021-2027 până în 2027, și că acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea cu sectorul privat.
„Dar aici voi veni cu o solicitare. Nu vreau ca ministrul Fondurilor Europene din 2029 să vorbească despre cum închide absorbţia aferentă cadrului financiar 2021-2027 şi n-o să poată să facă singur, decât împreună cu dumneavoastră. Aş vrea ca această absorbţie să se încheie în 2027. Şi putem să o facem, dacă stăm la masa dialogului şi găsim acele soluţii de simplificare, de digitalizare, de a aduce banii acolo unde sunt multiplicatori, acolo unde realizează plus valoare, valoare adăugată, de a o duce către dezvoltare reală şi nu către neapărat o ajustare conjuncturală pentru nevoi sociale. Uşa mea este deschisă non-stop. Biroul meu întotdeauna este deschis, iar eu sunt un om deschis dialogului”, a mai spus oficialul MIPE.
Ministrul le-a comunicat antreprenorilor că nicio persoană din domeniul fondurilor europene care ocupă o poziție în sectorul public nu va mai oferi servicii de consultanță în sectorul privat, menționând un caz specific care a avut loc în cadrul instituției pe care o conduce.
„Trebuie să spun şi lucrul acesta, pentru că vreau să închid o situaţie care s-a întâmplat şi astăzi la ministerul pe care îl coordonez. Nimeni din zona aceasta a fondurilor europene, atâta timp cât este funcţia publică, nu va mai face consultanţă în mediul privat şi va trebui să aleagă dacă va continua funcţia publică şi îşi face serviciul public pentru care este plătit sau vine la dumneavoastră şi dumneavoastră o să beneficiaţi de expertiza unor cetăţeni bine calificaţi. (…) Rezilienţa economiei româneşti nu vine din statistici, vine din munca dumneavoastră, iar afacerile sunt pentru oameni curajoşi”, a mai spus Adrian Câciu.
Nu în ultimul rând, acesta a remarcat că în acest an s-a discutat intens în mediul public despre deficit, însă nu s-a atras atenția asupra faptului că acest deficit este rezultatul cheltuielilor în investiții.
„Da, anul acesta deficitul se construieşte pe investiţii. N-am văzut comentatorii spunând despre deficit că se construieşte pe investiţii. Orice carte de economie ne spune că dezvoltarea se face până la urmă pe deficit, pe credit. Companiile se împrumută pentru a se dezvolta, pentru a realiza investiţii noi. Da, nu este bine ca deficitul să se facă pe consum. S-a schimbat acest mecanism”, a adăugat ministrul Fondurilor şi Proiectelor Europene.
Miercuri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a găzduit cea de-a 31-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România. În cadrul acestui eveniment, premiile pentru antreprenori au fost acordate în diverse categorii, pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, ținând cont de criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanța globală în afaceri.
GENERAL
România: Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a descoperit nereguli grave în unitățile de psihiatrie și centrele de îngrijire rezidențială
Published
2 months agoon
October 5, 2023
Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi, 5 octombrie, raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul pacienților internați în unități de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre de îngrijire rezidențială.
Constatările vizitei 2022 subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a se asigura că toate persoanele din instituțiile psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelului de personal în spitalele vizitate. Mai general, CPT pledează pentru o schimbare de la îngrijirea instituțională la stabilirea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri de sprijin social adecvate.
Cea mai dramatică situație a fost întâlnită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în dormitoare, aproape toată suprafața ocupată de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de cazare a persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale constatate în acest spital pot fi considerate ca fiind echivalente cu un tratament inuman și degradant.
În general, pacienții cu care s-a întâlnit delegația CPT au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, au fost primite acuzații de rele tratamente în patru spitale, în special în secția de bărbați din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Relele tratamente au constat în pumni, palme și în îmbrânceli și strigăte din partea personalului auxiliar pentru abateri sau accidente minore sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau în mod punitiv, în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, perturbat și cu personal insuficient.
Tratamentul pacienților psihiatrici se baza în principal pe farmacoterapie, iar CPT solicită să se ia măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar.
În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la pat cu ajutorul unor curele, CPT afirmă că o astfel de măsură nu ar mai trebui să fie aplicată în cazul copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnici de imobilizare manuală, iar secțiile pentru copii ar trebui să posede camere de calmare. Ar trebui întărite măsurile de siguranță în jurul utilizării măsurilor de contenție, cum ar fi înregistrarea cu exactitate a fiecărei utilizări și a duratei.
CPT a constatat, de asemenea, că spitalele au eludat dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienți pe bază de voluntariat. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație trebuie, de asemenea, consolidate.
CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială, unde mulți rezidenți au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată. Cu toate acestea, numărul de personal specializat și instruit în mod corespunzător din cadrul unității era insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este nevoie de mai mult personal multidisciplinar pentru a oferi contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.
În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diverse măsuri, luate sau preconizate, pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului de Acțiune al acesteia.
GENERAL
Zelenski și Macron au discutat despre sprijinul în domeniul apărării și despre începerea negocierilor privind garanțiile de securitate în cadrul Declarației Comune a G7
Published
3 months agoon
September 4, 2023
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o convorbire telefonică, duminică, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, informează Administrația Prezidențială de la Kiev.
Potrivit sursei citate, șeful statului ucrainean l-a informat în detaliu pe omologul său cu privire la situația de pe linia frontului, în special pe direcțiile Kupyansk, est și sud. Totodată, Volodimir Zelenski a transmis părții franceze informații cu privire la necesitățile de apărare ale armatei ucrainene pentru continuarea dezocupării teritoriului țării.
Interlocutorii au discutat despre continuarea cooperării în domeniul apărării.
Președintele Ucrainei a mulțumit Franței pentru sprijinul său puternic în domeniul apărării și pentru extinderea constantă a capacităților armatei ucrainene.
„Apreciez întotdeauna poziția clară a Franței cu privire la calendarul și domeniul de aplicare a sprijinului pentru apărare. Apreciez, de asemenea, eforturile dumneavoastră constante de a intensifica sprijinul partenerilor noștri”, a declarat șeful statului, adresându-se lui Emmanuel Macron.
Cei doi lideri au convenit asupra participării Franței și a companiilor private franceze la Forumul Industriilor de Apărare care va avea loc în Ucraina în această toamnă.
Președinții au căzut de acord asupra importanței extinderii “coridorului de cereale” și au convenit să aprofundeze cooperarea în domeniul protecției rutelor maritime. De asemenea, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea urgentă de a consolida securitatea regiunii Odesa.
Șeful statului a subliniat importanța Declarației comune a G7 de sprijin pentru Ucraina. În contextul acesteia, președinții au decis să înceapă negocierile bilaterale între Ucraina și Franța și au dat instrucțiuni în acest sens echipelor.
Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de Franța pentru rolul de lider în punerea în aplicare a Formulei de Pace în domeniul radiațiilor și al securității nucleare. Interlocutorii au discutat, de asemenea, despre modalitățile de organizare a Summitului Global pentru Pace cu o participare cât mai largă, inclusiv a țărilor din Sudul Global.
Concrete & Design Solutions

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”

Klaus Iohannis: Mandatul noului șef al Statului Major al Apărării trebuie să fie încă un pas în consolidarea capacității de apărare a României

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European solicită ca primatul dreptului UE să fie înscris în tratatele Uniunii Europene: Doar Curtea de Justiție a UE poate interpreta dreptul european
- ROMÂNIA1 week ago
Președintele ARPIM Cecilia Radu: Industria farmaceutică inovatoare, unul dintre cele mai importante motoare ale ecosistemului de inovație european
- U.E.1 week ago
Lovitură de teatru în Olanda: Partidul anti-imigrație de extremă dreapta obține primul loc la alegerile parlamentare (exit-poll)
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Charles Michel îi asigură pe Volodimir Zelenski și Maia Sandu că ”nu va precupeți niciun efort în a sprijini ambițiile legitime” ale Ucrainei și R. Moldova: Calea voastră europeană este călătoria noastră comună