Connect with us

ENERGIE

WEF 2022 Davos | Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări au semnat un acord de 626 de milioane de euro pentru proiecte de gaze naturale pentru hidrogen

Published

on

© Transgaz

Ministerul Afacerilor Externe salută semnarea marți, 24 mai 2022, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, în cadrul Casei celor Trei Mări, a unui acord între Transgaz S.A. și Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) în valoare de 626 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor proiecte de gaze naturale pentru hidrogen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul pune bazele colaborării între cele două părți pentru dezvoltarea infrastructurii și conectivității de gaze naturale din România.

Potrivit unui comunicat al Transgaz, acordul privind foaia de parcurs recunoaște importanța strategică și economică a investițiilor în infrastructura de gazoducte din România. Având în vedere rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale României, se anticipează că investițiile suplimentare în infrastructura de transport al gazelor naturale vor stimula dezvoltarea economică în regiune, sprijinind în același timp securitatea energetică europeană și tranziția energetică în regiunea celor Trei Mări.

Acordul privind foaia de parcurs se bazează pe Termenii de Referință conveniți anterior în vederea dezvoltării în comun a unui număr de proiecte de infrastructură de gaze naturale pregătită pentru hidrogen în România prin intermediul unor noi societăți mixte de proiect deținute de Transgaz și 3SIIF.

Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane Euro și, după finalizare, acestea vor fi vândute către Transgaz. De îndată ce proiectele vor fi vândute către Transgaz, Transgaz va deține și va opera activele Proiectelor în conformitate cu legislația română aplicabilă.

Ministerul Afacerilor Externe acordă o atenție specială finanțării proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), acestea contribuind la creșterea convergenței economice și a coeziunii între statele UE din regiunea circumscrisă Mării Baltice, Mării Negre și Mării Adriatice. Proiectele I3M propuse pentru finanțare și dezvoltare sunt în domeniul transporturilor, energiei și cel digital, cu accent pe creșterea interconectivității în regiune. Printre proiectele I3M prioritare pentru România se află Rail2Sea și Via Carpathia, ce vizează modernizarea și dezvoltarea coridoarelor feroviare și rutiere din partea de nord a Europei spre sud, precum și între Portul Gdansk și Portul Constanța.

Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) este un fond comercial dedicat investițiilor în infrastructura din Europa Centrală și de Est. Fondul va investi în infrastructura energetică, de transport și digitală din cele 12 state membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală și de Est care se învecinează cu Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, unde cererea de investiții comerciale pe termen lung în infrastructura națională este printre cele mai mari din UE.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei și un investitor privat.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Parlamentul European a decis ca noile măsuri energetice din REPowerEU să fie incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union

Parlamentul European a convenit asupra includerii măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare pentru a sprijini independența față de combustibilii fosili ruși și a accelera tranziția verde, informează un comunicat oficial al PE.

Potrivit textului adoptat în plen joi cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă și 53 abțineri, țările UE care prezintă un plan modificat de redresare și reziliență după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU.

Stimularea independenței și combaterea sărăciei energetice

Eurodeputații au modificat propunerea inițială a Comisiei pentru a direcționa mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităților energetice în UE. Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022.

Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi.

Finanțare

Eurodeputații doresc ca o sumă suplimentară de 20 miliarde de euro sub formă de granturi, propusă de Comisie, să provină licitarea mai devreme a certificatelor naționale de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în loc să utilizeze certificate din rezerva UE pentru stabilitatea pieței. Aceștia cer, de asemenea, Comisiei să identifice surse suplimentare pentru a completa finanțarea acțiunilor REPowerEU, inclusiv permițând flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite, în special a finanțării restante din ciclul bugetar 2014-2020.

Aceste granturi suplimentare ar urma să fie distribuite statelor membre, ținând seama de rata lor de dependență energetică, de creșterea costurilor legate de energie pentru gospodării și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.

Statele membre ar trebui să țină seama de recomandările autorităților regionale, ale ONG-urilor și ale partenerilor sociali atunci când pun în aplicare noile măsuri.

Măsuri transfrontaliere și climă

Eurodeputații solicită țărilor UE să se asigure că cel puțin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinațional, chiar dacă sunt efectuate de o singură țară din UE și cu excepția cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanțe.

Aceștia au convenit că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.

Președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „Votul de astăzi arată că suntem pregătiți să utilizăm fiecare euro posibil din fondurile noastre comune ale UE pentru a ajuta statele membre să facă față crizei energetice”.

© European Union 2022 – Source : EP

Sigfied Mureşan (PPE, România), coraportor, a declarat: „Facturile la energie au crescut brusc, ceea ce afectează profund cetățenii și întreprinderile cele mai vulnerabile. Independența și securitatea noastră energetică sunt esențiale pentru depășirea acestei crize. Planul „REPowerEU” ne va ajuta să atingem acest obiectiv. Poziția Parlamentului este clară: dorim să renunțăm la dependența de combustibilii fosili ruși și să investim în surse regenerabile de energie și în surse de energie curată. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Parlamentul insistă asupra proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală, cum ar fi proiectele transfrontaliere.”

Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania), coraportor, a declarat: „Pentru a sprijini cetățenii după pandemie, am transmis un mesaj clar cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU. Însă chiar atunci când am considerat că cea mai grea perioadă s-a încheiat, Putin a invadat Ucraina și a provocat o criză geopolitică, umanitară, alimentară, energetică și inflaționistă, la care a trebuit să răspundem prin diferite instrumente. Unul dintre acestea este REPowerEU. Raportul nostru a îmbunătățit propunerea Comisiei – prin consolidarea luptei împotriva sărăciei energetice și prin sprijinirea celor mai vulnerabile gospodării, prin sporirea rolului autorităților locale, prin stimularea cooperării transfrontaliere și prin consolidarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ mediul înconjurător.”

Dragoș Pîslaru (Renew, România), coraportor, a declarat: „Astăzi, oferim cetățenilor noștri instrumentele necesare pentru a face față iernii, prin proiecte care ne vor face mai puțin dependenți de combustibilii fosili ruși. Investim pe continentul nostru pentru a-l face mai durabil și mai ecologic pentru generațiile viitoare. Ghidat de principiul solidarității, am pus în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență în urmă cu doi ani. În prezent, completăm acest instrument cu REPowerEU, permițând guvernelor să își îmbunătățească planurile de redresare investind în mai multă eficiență energetică, în combaterea sărăciei energetice și în resursele energetice verzi.”

Votul în plen constituie mandatul de negociere pentru viitoarele discuții cu guvernele UE.

Continue Reading

ENERGIE

COP27. SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Klaus Iohannis: Avem nevoie de securitate energetică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat, miercuri, la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a avut loc în marja celei de-a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), de la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că energie regenerabilă şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei la care au mai participat și președintele US Exim Bank, Reta Jo Lewis, și ministrului român al energiei, Virgil Popescu.

 

De altfel, președintele US Exim Bank i-a înmânat ministrului energiei cele două scrisori de intenție.

În continuare, șeful statului și-a manifestat așteptarea ca după înmânarea acestor scrisori de intenție să urmeze o fază de acțiune prin care aceste reactoare vor fi construite. 

Din partea SUA, trimisul special pentru climă John Kerry a salutat leadership-ul României și al președintelui Klaus Iohannis în privința acestei cooperări. 

“Nu putem atinge neutralitate zero din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 fără ca energia nucleară să fie parte a mixului energetic”, a transmis oficialul american.

El a afirmat că proiectul din România va dubla capacitatea de producţie de energie de la Cernavodă şi va ajuta la reducerea emisiilor.

Organizarea acestei ceremonii în marja COP27 de la Sharm El-Sheikh urmează unui moment similar în dimensiunea cooperării energetice a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, care a avut loc anul trecut la COP26 de la Glasgow. Atunci, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

Însă, componenta energetică a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA precedă colaborarea privind reactoarele modulare de mici dimensiuni.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Astfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei anunță că la 1 noiembrie rezervele de gaze ale României sunt umplute la 96,52% din capacitate: Nu vom avea probleme în această iarnă

Published

on

© Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat într-o postare publicată pe pagina de Facebook, că la 1 noiembrie, România are în depozite gaze naturale în procent de 96,52%, ceea ce înseamnă 2.963,3 milioane metri cubi. 

„Nu vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populația și economia nu vor avea de suferit”, a transmis oficialul Guvernului în mesajul său. 

La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a dat asigurări că rezervele de gaze ale României vor fi umplute la 80% din capacitate înainte de 1 noiembrie, conform calendarului asumat față de Comisia Europeană. 

În vederea asigurării securității aprovizionării cu gaze naturale iarna aceasta, statele membre ale UE au fost de acord cu reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, prin măsuri proprii.

Acordul, întemeiat pe baza propunerii Comisiei “Economisiți gazele pentru o iarnă sigură”, prezentată săptămâna trecută, va asigura o reducere coordonată a consumului de gaze în întreaga UE cu scopul de a face economii înaintea iernii, în contextul în care sunt posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, care folosește în mod constant această resursă energetică ca pe o armă.

În plus, prevede posibilitatea de a declara stare de alertă la nivelul UE, care să declanșeze reduceri obligatorii ale consumului de gaze în toate statele membre. Aceasta din urmă reprezintă un semnal puternic că UE va face tot ce este necesar pentru a-și asigura securitatea aprovizionării și pentru a-și proteja consumatorii, fie că este vorba de gospodării sau de industrie.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G75 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO6 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA7 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO9 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA14 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO17 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending