Connect with us

U.E.

WEF: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-ar putea solda cu 10 ani de incertitudine pentru statul englez

Published

on

Procesul privind părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie ar putea duce la un deceniu sau poate chiar mai mult de nesiguranță pentru aceasta din urmă, potrivit unui raport realizat de Cancelaria prim-ministrului, informează World Economic Forum.

Documentul în cauză analizează potențialul impact al procesului de părăsire a Uniunii Europene. Este stipulat, de asemenea, că negocierile ar putea dura 10 ani, cu repercusiuni semnificative asupra Marii Britanii.

flag_-_Great_BritainEste posibil ca acest proces să necesite o perioadă îndelungată de negociere. Ărimul pas îl reprezintă ieșirea din blocul comunitar, cel de-al doilea, stabilirea detaliilor cu Uniunea, iar a treia etapă este profilată de acordurile comerciale cu statele aflate în afara Uniunii, repsectând oricare dintre condiții avantajoase pentru statul birtanic. Pe scurt, votul pentru părăsirea UE reprezintă un nou început al procesului. S-ar putea ajunge până la 10 ani de incertitudine”, au conchis autorii raportului.

De ce incertitudine?

Prevederile legale pentru o potențială părăsire a blocului comunitar sunt stabilite în articolul 50 al Tratatului privind Uniunea Europene. Raportul subliniază că acest articol nu a fost pus în aplicare până în acest moment, având în vedere că niciun stat nu a părăsit Uniunea.

Negocierile vor fi unele de natură complexă, implicându-le pe celelalte 27 de state, dar și Comisia Europeană și Parlamentul European. Autorii raportului argumentează că acest proces este posibil să aibă un impact asupra sferei economice, financiare, dar și asupra locurilor de muncă.

Orice drept sau obligații – de exemblu accesul la piața unică și o acțiune comună privind sancțiunile – vor trebui, de asemenea, renegociate.

Articolul 50 stabilește o perioadă de 2 ani pentru acest tip de negocieri. Dacă niciun fel de acord nu este adoptat în această perioadă și dacă celelalte 27 de state membre resping orice formă de prelungire, Marea Britanie va părăsi blocul comunitar, stipulează autorii raportului.

Care sunt posibilele consecințe?

Orice retragere din Uniunea va necesita o renegociere la o scară mai amplă, cu o serie de probleme, atât în ceea ce privește acest proces, cât și în ceea ce privește viitorul relației dintre Marea Britanie și comunitatea europeană, este menționat în raport.

Drepturile și statutul celor aproape 2 milioane de cetățeni britanici,  precum dreptul de a călători sau a lucra în alte state membre ar putea fi afectate. La toate acestea se adaugă și implicațiile asupra liberei circulații a cetățenilor englezi. Autorii raportului sunt de părere că acest aspect ar puta avea consecințe directe asupra Irlandei de Nord, afectând libera circulație a indivizilor și bunurilor.

Economia statului ar putea, de asemenea, să fie afectată. O perioadă de incertitudine ar putea influența „piața economică, investițiile și valoarea monedei naționale. O mare parte a economiei Marii Britanii depinde de Uniunea Europeană și invers.” 12.6% din PIB-ul englez sunt determinate de exporturile către comunitatea europeană. La polul opus, doar 3.1% din PIB –ul altor state membre sunt rezultate ale exportului către Marea Britanie.

Probleme precum securitatea și lupta împotriva terorismului sunt și ele aduse în prim plan. Autorii sunt de părere o cooperare la nivel european privind aceste aspecte ar putea fi afectate.

Liderul Camerei Comunelor, Chris Grayling a combătut raportul. Acesta a menționat că nu vor fi necesari 10 ani pentru a renegocia acordurile comerciale deoarece „noi cumpărăm de la Uniune mai mult decât cumpără aceasta de la noi. Acest lucru va facilita procesul de renegociere. Populația nu se va lăsa intimidată. ”

 

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending