Connect with us

U.E.

WEF: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-ar putea solda cu 10 ani de incertitudine pentru statul englez

Published

on

Procesul privind părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie ar putea duce la un deceniu sau poate chiar mai mult de nesiguranță pentru aceasta din urmă, potrivit unui raport realizat de Cancelaria prim-ministrului, informează World Economic Forum.

Documentul în cauză analizează potențialul impact al procesului de părăsire a Uniunii Europene. Este stipulat, de asemenea, că negocierile ar putea dura 10 ani, cu repercusiuni semnificative asupra Marii Britanii.

flag_-_Great_BritainEste posibil ca acest proces să necesite o perioadă îndelungată de negociere. Ărimul pas îl reprezintă ieșirea din blocul comunitar, cel de-al doilea, stabilirea detaliilor cu Uniunea, iar a treia etapă este profilată de acordurile comerciale cu statele aflate în afara Uniunii, repsectând oricare dintre condiții avantajoase pentru statul birtanic. Pe scurt, votul pentru părăsirea UE reprezintă un nou început al procesului. S-ar putea ajunge până la 10 ani de incertitudine”, au conchis autorii raportului.

De ce incertitudine?

Prevederile legale pentru o potențială părăsire a blocului comunitar sunt stabilite în articolul 50 al Tratatului privind Uniunea Europene. Raportul subliniază că acest articol nu a fost pus în aplicare până în acest moment, având în vedere că niciun stat nu a părăsit Uniunea.

Negocierile vor fi unele de natură complexă, implicându-le pe celelalte 27 de state, dar și Comisia Europeană și Parlamentul European. Autorii raportului argumentează că acest proces este posibil să aibă un impact asupra sferei economice, financiare, dar și asupra locurilor de muncă.

Orice drept sau obligații – de exemblu accesul la piața unică și o acțiune comună privind sancțiunile – vor trebui, de asemenea, renegociate.

Articolul 50 stabilește o perioadă de 2 ani pentru acest tip de negocieri. Dacă niciun fel de acord nu este adoptat în această perioadă și dacă celelalte 27 de state membre resping orice formă de prelungire, Marea Britanie va părăsi blocul comunitar, stipulează autorii raportului.

Care sunt posibilele consecințe?

Orice retragere din Uniunea va necesita o renegociere la o scară mai amplă, cu o serie de probleme, atât în ceea ce privește acest proces, cât și în ceea ce privește viitorul relației dintre Marea Britanie și comunitatea europeană, este menționat în raport.

Drepturile și statutul celor aproape 2 milioane de cetățeni britanici,  precum dreptul de a călători sau a lucra în alte state membre ar putea fi afectate. La toate acestea se adaugă și implicațiile asupra liberei circulații a cetățenilor englezi. Autorii raportului sunt de părere că acest aspect ar puta avea consecințe directe asupra Irlandei de Nord, afectând libera circulație a indivizilor și bunurilor.

Economia statului ar putea, de asemenea, să fie afectată. O perioadă de incertitudine ar putea influența „piața economică, investițiile și valoarea monedei naționale. O mare parte a economiei Marii Britanii depinde de Uniunea Europeană și invers.” 12.6% din PIB-ul englez sunt determinate de exporturile către comunitatea europeană. La polul opus, doar 3.1% din PIB –ul altor state membre sunt rezultate ale exportului către Marea Britanie.

Probleme precum securitatea și lupta împotriva terorismului sunt și ele aduse în prim plan. Autorii sunt de părere o cooperare la nivel european privind aceste aspecte ar putea fi afectate.

Liderul Camerei Comunelor, Chris Grayling a combătut raportul. Acesta a menționat că nu vor fi necesari 10 ani pentru a renegocia acordurile comerciale deoarece „noi cumpărăm de la Uniune mai mult decât cumpără aceasta de la noi. Acest lucru va facilita procesul de renegociere. Populația nu se va lăsa intimidată. ”

 

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Sportivă paralimpică de origine română, membră în echipa națională de baschet a Italiei, ținta unui atac xenofob. Antonio Tajani, fostul președinte al Parlamentului European: Doar un laș este capabil de un astfel de gest

Published

on

Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending