Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa duminică la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), desfășurată la Bruxelles, unde va susține o intervenție și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism şi discriminare, dar şi a modalităţilor concrete de contracarare a acestor tendinţe.

Conform unui comunicat al MAE, evenimentul este organizat de Preşedinţia luxemburgheză a organizaţiei şi are drept obiectiv principal adoptarea unui mesaj politic semnificativ prin care să fie reafirmate principiile Declaraţiei de la Stockholm, documentul fondator al IHRA din anul 2000.

Ministrul român al afacerilor externe va susține o intervenție în deschiderea evenimentului și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism și discriminare, precum și despre modalitățile concrete de contracarare a acestor tendințe. Reuniunea ministerială se va încheia prin semnarea unei Declarații ministeriale.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) este o organizație internațională cu sediul la Berlin, care numără 31 de state membre, 11 state observator și 7 parteneri internaționali permanenți.

IHRA a fost fondată în anul 1998 și își desfășoară activitatea pe baza Declarației de la Stockholm, acționând în scopul consolidării memoriei, cercetării și educației despre Holocaust.

România a deținut în perioada martie 2016 – martie 2017 Președinția-în-exercițiu a IHRA. Cele trei priorități ale României au fost consolidarea educației despre Holocaust, încurajarea cercetării academice și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discriminării.

Cel mai semnificativ rezultat obținut de Alianță pe durata Președinției României a constat în adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului, în cadrul reuniunii plenare a organizației de la București, din luna mai 2016.

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

The so-called “Supreme Leader” of Iran, who has not been so Supreme lately, had some nasty things to say about the United States and Europe. Their economy is crashing, and their people are suffering. He should be very careful with his words!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 17, 2020

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Pentru prima dată, în fruntea Gărzii Civile din Spania a fost numită o femeie, a anunțat vineri într-un comunicat guvernul premierul socialist Pedo Sanchez, potrivit AFP și EFE, citate de Agerpres.

Astfel, Maria Gamez, în vârstă de 50 de ani, care ocupa postul de subprefect al provinciei Malaga, din Andaluzia, a devenit prima femeie care preia conducerea acestui corp de poliție cu statut militar.

Aceasta este fiica cea a mică a unui paznic de far care are 11 copii, a absolvit Dreptul, reușind să își termine studiile datorită unui binefăcător anonim. Maria Gamez a calificat numirea sa drept o onoare pe care și-a asumat-o cu ”resposanbilitate și recunoștință”.

Înfințată în 1844, Garda Civilă spaniolă are peste 80.000 de membri în întreaga Spanie şi depinde atât de Ministerul de Interne cât şi de cel al Apărării, iar între atribuţiile sale se numără atât securitatea civică, ordinea publică şi reglementarea traficului rutier, cât şi combaterea terorismului şi traficului de droguri, paza frontierelor şi conservarea naturii.

Pedro Sanchez, care a ajuns la conducerea guvernului în iunie 2018, a făcut din feminism un principiu de bază al Executivului său, primul Cabinet numărând mai multe femei decât bărbați. Cel de-al doilea, instalat luni, respectă echilibrul de gen, având 11 femei și 11 bărbați.