Connect with us

G20

World Economic Forum: 6 factori globali care vor influența economia în anul 2016

Published

on

global economy2016 va fi un an caracterizat de provocări pentru economia globală, informează World Economic Forum, care a publicat șase factori determinanți pentru evoluția economiei globale în acest.

Creșterea globală începe să își reia mersul normal după o perioadă de ani caracterizați de recesiune. O rată de creștere a PIB-ului global cu 3.5%, cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internațional, este mai scăzută decât media de 4.5%, procentaj specific perioadei care a precedat deceniul de dinainte de recesiune, dar este mai mare decât media din ultimii 5 ani.

Procesul de revenire al Statelor Unite și al Marii Britanii este unul auto-susținut, dar mai slab decât ar trebui să fie în mod normal pentru o perioadă post-criză. În zona euro, politica expansionistă încă este una de actualitate iar pași importanți pentru susținerea creșterii economice ar putea fi făcuți. Atât în Statele Unite, cât și în Europa, nivelul investițiilor este scăzut, creșterea productivității este foarte instabilă iar segmentul exporturilor are un aport redus, dacă vorbim de procesul de revenire al economiei. În același timp, creșterea economică nu este una substanțială în Asia iar rata comerțul internațional are tendința de a fi mai mică decât cea a PIB-ului mondial. Vorbim despre o revenire fără un progres real, amenințată de o serie de factori. 

  1. Anul populismului pe scena politică

2016 ar putea deveni unul al populismului politic. Activitatea economică redusă, la care se adaugă o creștere nesemnificativă a productivității determină o rata a consumului redusă și un nivel al salariilor ce se încadrează în aceeași cheie. Atunci când realitatea se înfățișează într-o notă scăzută, nemulțumirile sunt exploatate. Alexis Tsipras, Marine Le pen, Donald Trump sunt doar câțiva care profită de standardele scăzute de viață și de insecuritatea economică.O serie de factori alimentează populismul. Siguranța locului de muncă este dinamitată tocmai din interior, de către competiția globală, dar și de către tehnologizarea mediilor de lucru. Așa-numita clasă  „uber” a muncitorilor care nu au siguranța locului de muncă reprezintă o realitate cu care ne confruntăm. Nivelul de educație, cunoștințele în domeniu și aptitudinile sociale au devenit elementele principale luate în calcul pentru obținerea unui loc de muncă.Într-o periadă în care economiile avansate au nevoie de o guvernare forte pentru a pune în aplicare reforme structurale, votanții înclină mai mult spre abordările pe termen scurt și spre soluțiile simple. Există o teamă evidentă că populismul va submina modul în care liderii încearcă să facă față provocărilor pe termen lung, creând în același timp un cerc vicios în care dezamăgirile vor slăbi și mai tare încrederea în guverne.

  1. Insecuritatea globală și criza migranților

Alegerile din Statele Unite vor reprezenta un eveniment notabil pentru anul 2016. Privind în perspectivă, principala întrebarea este aceea dacă viitorul președinte va avea capacitatea de reoferi Statelor Unite titlul de forță mondială pentru instalarea stabilității.Europa trebuie să-și sporească capacitatea de a face față problemelor de securitate, acest lucru nefiind posibil fără ajutor din partea SUA. Este necesar ca Europa și SUA  să fie pregătite pentru a acționa eficient pe termen mediu și lung împotriva terorismului din zona Orientului Mijlociu, Africii de Nord și Afganistan.Criza refugiaților va rămâne un subiect fierbine în anul 2016. Germania, Suedia, Ungaria și Austria au fost statele cele mai afectate. În ultimele săptămâni valul de refugiați a înregistrat o descreștere. Acest lucru este posibil să fie un rezultat al temperaturilor scăzute, dar și o consecință a acordului încheiat între Turcia și Uniunea Europeană.Consecința pe termen scurt a fluxului de migranți este creșterea relativă a PIB-ului statelor precum Germania sau Suedia, ca urmare a creșterii cheltuielilor publice. Un număr mai mare al populației va avea un rezultat pozitiv pe termen lung, reducând presiunea demografică dată de o populație îmbătrânită.

  1. Referundumul privind ieșirea Marii Britanii din UE

Un factor relevant care va contura viitorul politic al Uniunii pentru următoarele decenii este referendumul privind statutul de membru al Marii Britanii. Consecințele economice și politice ale izolării acesteia sunt devastatoare. Europa și Marea Britanie s-ar situa pe o poziție mut mai defavorziantă în competiția cu Statele Unite China, Japonia sau India. Ceea ce trebuie luat în calcul este faptul că votanții tind să fie adevărați susținători ai status quo-ului atunci când gradul de incertitudine este sporit.

  1. Rolul Rusiei pe arena internațională

Un alt element contributor la inceritudinea financiară este Rusia. Spe finele anului 2015, președintele Putin s-a repoziționat, aducându-și aportul în lupta împotriva Daesh din Siria și Irak. Cu toate acestea, repoziționarea Rusiei este una fragilă. Putin nu a renunțat la abordarea agresivă atunci când aducem în discuție spațiul ucrainean.Pe termen lung, Rusia se pare că își va pierde puterea pe arena internațională sub egida regimului curent. Pe termen scurt însă, orice stat vecin care dă dăvadă de slăbiciune va fi luat în vizor de către Rusia, exploatând situația.Pentru următorii ani, investițiile în Rusia sunt văzute ca fiind riscante. O revenire consistentă din punct de vedere economc va fi posibilă doar dacă investitorii sunt convinși că repoziționarea statului rus de la finalul anului 2015 reprezintă o garanție a dorinței acestuia de a coopera.

  1. Creștere redusă, piețe instabile

Creșterea globală va fi una instabilă anul acesta. Mai mult, este posibil să observăm turbulențe notabile la nivelul piețelor financiare. Factorul principal care contura gradul de instabilitate este dat de inflația din Statele Unite și reformele din China.Anul 2016 ar putea fi anul în care vom observa că tranformările digitale devin tema dominantă. Atunci când oamenii fac cumpărături sou folosesc serviciile de banking online, este de la sine înțeles că implicațiile extinse devin un subiect demn de luat în calcul.  Acest lucru va exercita o presiune asupra firmelor curente, fiind obligate să se adapteze cerințelor.

  1. Reformele Chinei

Dacă așteptările în ceea ce privește înflația din SUA  reprezintă un factor cheie pentru conturarea anului finaciar, reformele idn China sunt un alt aspect luat în considerare.China joacă un rol important pentru economiile emergente. Creșterea înregistrată în Asia, America Latină și Africa a fost susținută de cererile tot mai mari de minereu de fier, petrol și cupru din partea Chinei. Trebuie totusi precizat că revenirea piețelor emergente s-a datorat mai multor state. India, Indonezia, Brazilia, Nigeria,  Filipine sau Bangladesh au accelerat creșterea economică.Trebuie luat în calcul că globalizarea are un rol important în cadrul piețelor emergente. Conform FMI, în 2016 vor fi mai mult de 3.4 miliarde de oameni care trăiesc în țări cu un PIB care are o rată de creștere mai mare de 6%. O creștere de 6% va duce la triplarea  economiei totale în două decenii.Anul 2016 va fi un an dificil. Creșterea economică începe să se facă simțită, acest lucru și datorită revenirii Statelor Unite, dar și a altor economii dezvoltate, dar populismul, riscurile geopolitice și turbulențele din cadrul piețelor umbresc optimismul.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

G20

G20 – Joe Biden a reunit UE și liderii din 14 țări la un summit privind rezilienţa lanţului de aprovizionare global: Aceasta este puterea Americii când lucrează cu aliaţii

Published

on

© White House

Summitul G20 de la Roma “a arătat puterea Americii atunci când aceasta se implică”, a declarat preşedintele american Joe Biden la finalul reuniunii de două zile a celor mai puternici lideri ai planetei și în cadrul căreia liderul de la Casa Albă a organizat “un summit privind rezilienţa lanţului de aprovizionare global cu Uniunea Europeană şi alte 14 ţări ce împărtăşesc aceleaşi idei”.

“Ceea ce am văzut aici este puterea Americii atunci când se angajează şi lucrează cu aliaţii noştri parteneri asupra problemelor. Nimic nu poate înlocui negocierile faţă în faţă pentru cooperarea pe plan mondial”, a spus el, conform declarațiilor transcrise de Casa Albă.

Potrivit acestuia, G20 a produs totuşi rezultate tangibile asupra climei, economiei şi pandemiei de COVID-19, însă a arătat că are o dezamăgire cu privire la China și la Rusia.

“Dezamăgirea se referă la faptul că Rusia și China, practic nu au apărut în ceea ce privește orice angajamente pentru a aborda schimbările climatice. Și există un motiv pentru care oamenii ar trebui să fie dezamăgiți de acest lucru. Eu însumi am considerat-o dezamăgitoare”, a spus Biden, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Xi Jinping nu au participat fizic la summitul G20, ei adresându-se prin videoconferință, iar cele două țări fiind reprezentate de miniștrii de externe Serghei Lavrov și Wang Yi.

 

Înainte de finalul summitului, Biden a anunţat noi măsuri pentru reglementarea problemelor întâmpinate de lanţul de aprovizionare pe plan global.

El a organizat o reuniune la nivel înalt privind reziliența lanțului de aprovizionare la nivel mondial, împreună cu Uniunea Europeană și 14 țări care împărtășesc aceleași idei, pentru a promova o mai mare cooperare internațională în ceea ce privește perturbările pe termen scurt ale lanțului de aprovizionare și pentru a trasa o cale de consolidare și diversificare a întregului ecosistem al lanțului de aprovizionare pe termen lung – de la materii prime, produse intermediare și finite, producție, până la transport, logistică, depozitare și distribuție.

 

Prezent în faţa presei la Roma, înconjurat de alţi lideri mondiali veniţi fizic în capitala italiană, Biden a subliniat importanţa primordială a bunelor condiţii de aprovizionare pentru “majoritatea cetăţenilor”.

“În timpul acestei pandemii, am constatat întârzieri în livrările de automobile sau electronice”, a amintit el, relatează Agerpres.

Administraţia SUA este preocupată de aceste dificultăţi de aprovizionare pe plan global care, de la reluarea activităţilor, au dus la creşterea preţurilor şi sporesc temerile privind o inflaţie mai îndelungată decât se previziona şi care îi nemulţumeşte pe americani.

Între măsurile concrete anunţate de Biden se numără o finanţare suplimentară a asistenţei tehnice pentru Mexic şi partenerii SUA din America centrală în scopul rezolvării blocajelor de ordin logistic.

Va urma de asemenea să fie semnat un decret vizând accelerarea livrării de materiale militare “pentru a reacţiona mai rapid la insuficienţe”, a mai spus Biden.

“Nu ne putem relua activităţile ca de obicei după ce am văzut cum epidemia a întrerupt lanţul de aprovizionare. Coordonarea este cheia. Trebuie să lucrăm împreună”, a subliniat Biden.

Pentru 2022 este prevăzut de altfel un summit internaţional ce va reuni companii private, sindicate şi alte instituţii sub egida Departamentelor de Stat şi comerţului american, în vederea reluării funcţionării lanţului de aprovizionare.

Reuniunea găzduită de Biden a fost salutată de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023. Într-o notă distinctă, Statele Unite și Uniunea Europeană au deschis “o nouă eră a cooperării transatlantice”, cele două părți hotărând să elimine tarifele privind oțelul și aluminiul, să își întrerupă litigiile la Organizația Mondială a Comerțului pe această temă și să pună bazele unui acord global durabil pentru a reduce amprenta de carbon generată din comercializarea produselor din oțel și aluminiu.

Continue Reading

G20

Ovații și trandafiri pentru Angela Merkel la ultimul său summit G20: “O campioană a multilateralismului. Vom prețui această moștenire”

Published

on

© Palazzo Chigi/ governo.it

Liderii din G20 reuniţi la Roma au ovaţionat-o duminică pe şefa executivului german Angela Merkel, cu prilejul ultimei ei participări la summit în calitate de cancelar, relatează dpa.

Premierul italian Mario Draghi, gazda summitului, i-a oferit Angelei Merkel un buchet de trandafiri multicolori, în timp ce ceilalţi şefi de stat şi guvern participanţi s-au ridicat de pe scaune şi au aplaudat.

“Doresc să-i adresez mulţumiri speciale Angelei Merkel, pentru care acesta este ultimul summit G20 în calitate de cancelar al Germaniei, după 16 ani în funcţie”, a spus Draghi, potrivit Agerpres.

“Cancelarul Merkel a fost un adevărat campion al multilateralismului şi ordinii internaţionale bazate pe reguli. Leadershipul şi determinarea sa de a construi consens au fost de nepreţuit pentru acest grup. Vom preţui această moştenire pentru foarte multă vreme. Mulţumim, dragă doamnă cancelar, dragă Angela”, a adăugat premierul italian.

 

Summitul G20 este cel de-al patrulea summit major din acest an care a marcat ultimele reprezentanții ale Angelei Merkel pe scena lumii.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles din 21-22 octombrie, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023.

Continue Reading

G20

Declarația Summitului G20 de la Roma, primul pentru Joe Biden și ultimul pentru Angela Merkel: Liderii lumii evită să fixeze o dată clară pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© G20/ Twitter

În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023.

Reuniți sub auspiciile președinției italiene a G20 și a premierului Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, Joe Biden, aflat la primul său G20, Angela Merkel, aflată la ultimul summit G20, și ceilalți lideri în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Boris Johnson au adoptat o declarație comună de 17 pagini, cu multiple obiective, însă cu o omisiune majoră: “Nu a fost stabilită nicio dată pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon”.

După summitul din weekend al șefilor de stat din cele mai mari 20 de economii ale lumii, la care președinții Rusiei și Chinei au fost marii absenți, s-au înregistrat puține progrese, în timp ce figurile politice cheie au sosit la Glasgow pentru o conferință crucială a ONU privind schimbările climatice, COP26, relatează Deutsche Welle, care citează dezamăgirea secretarului general al Națiunilor, Antonio Guterres.

În schimb, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat pentru o redresare echitabilă echitabilă, încurajând inițiativele G20 de reducere a datoriilor și de adoptare a obligațiunilor sociale și verzi pentru ca “nicio țară să nu fie nevoită să aleagă între a-și onora datoria și a investi în sănătate și redresare durabilă”.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante probleme la nivel mondial, a spus și Angela Merkel, cancelarul german aflat la ultimul său summit G20: adăugând cu referire la declarația summitului că: “Avem un rezultat foarte bun”.

Potrivit lui Emmanuel Macron, conferința COP26 ce urmează summitului G20 “va reuși dacă noi, statele și organizațiile, vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, cu planuri de acțiune clare și concrete”.

“Să ne luăm cu toții acest angajament. Timpul pentru acțiune este acum, nu mâine”, a pledat el înainte ca declarația finală a summitului să fie publicată. Apeluri pentru un angajament global mai puternic în direcția combaterii schimbărilor climatice au venit și din partea premierului britanic Boris Johnson, gazda COP26 de la Glasgow care începe luni, precum și din partea unui invitat special al summitului, prințul Charles al Marii Britanii.

Pe scurt, în Declarația liderilor G20 de la Roma, sintetizată de Consiliul UE, șefii de stat și de guvern s-au angajat: 

– să mențină la îndemână obiectivul unei încălziri globale de 1,5 grade față de nivelurile pre-industriale;

– să accelereze acțiunile în vederea atingerii unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date;

– să reafirme angajamentul țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să salute noile angajamente asumate de unii membri ai G20;

– să pună în aplicare până în 2023 noile norme pentru un sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil, inclusiv un impozit pe profit minim de 15 % la nivel mondial;

– să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună și mai rapidă pentru vaccinurile COVID-19 în țările cu venituri mici și mijlocii;

– să înființeze un grup operativ comun G20 pentru finanțe și sănătate pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii, pregătirii și reacției în caz de pandemie;

Redresarea economică

Liderii au remarcat faptul că economia mondială și-a revenit într-un ritm solid în 2021, datorită lansării vaccinurilor și sprijinului politic continuu. Cu toate acestea, redresarea a fost foarte divergentă între țări și în cadrul acestora.

Din acest motiv, G20 rămâne hotărât să utilizeze toate instrumentele disponibile atât timp cât este necesar pentru a aborda consecințele negative ale pandemiei, în special asupra celor mai afectate, cum ar fi femeile, tinerii și lucrătorii informali și slab calificați, precum și asupra inegalităților.

ȚVom continua să susținem redresarea, evitând orice retragere prematură a măsurilor de sprijin, păstrând în același timp stabilitatea financiară și sustenabilitatea fiscală pe termen lung și protejându-ne împotriva riscurilor de scădere și a efectelor negative de propagare”, și-au asumat liderii.

G20 va rămâne, de asemenea, vigilent la provocările economice globale, cum ar fi perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

COVID-19

Pentru a remedia lacunele persistente în materie de vaccinare, liderii G20 s-au angajat să sporească în mod substanțial furnizarea de vaccinuri, produse terapeutice și diagnostice și accesul la acestea, acordând o atenție deosebită nevoilor țărilor cu venituri mici și mijlocii.

Acest lucru ar trebui să permită realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului de a vaccina cel puțin 40 % din populație în toate țările până la sfârșitul anului 2021 și 70 % până la jumătatea anului 2022, astfel cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Asigurarea unei distribuții rapide și echitabile a vaccinurilor la nivel mondial va implica consolidarea lanțurilor de aprovizionare, extinderea și diversificarea capacității de producție, promovarea acceptării și încrederii în vaccinuri și combaterea dezinformării.

Liderii G20 și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul față de Declarația de la Roma, adoptată la Summitul mondial privind sănătatea din luna mai, ca “busolă pentru acțiunea colectivă”.

Prevenirea, pregătirea și reacția în caz de pandemie (PPR)

Pentru a asigura o finanțare adecvată, durabilă și mai bine coordonată a PPR în caz de pandemie, liderii G20 au înființat un grup operativ comun G20 pentru finanțe și sănătate.

Grupul operativ va elabora, până la începutul anului 2022, modalitățile de stabilire a unui mecanism financiar, care va fi coordonat de OMS, pentru a spori finanțarea globală pentru PPR pandemică.

Crearea grupului operativ a fost propusă de miniștrii sănătății și finanțelor din G20 în ajunul summitului.

Climă și energie

Liderii G20 s-au angajat să colaboreze pentru a asigura succesul conferinței ONU privind clima (COP26), care a început la Glasgow, în Regatul Unit, în paralel cu summitul G20.

Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de punerea în aplicare integrală și efectivă a Convenției Națiunilor Unite privind clima (UNFCCC) și a Acordului de la Paris.

Liderii G20 au remarcat faptul că menținerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade față de nivelurile pre-industriale va necesita acțiuni semnificative și eficace și angajamentul tuturor țărilor, ținând seama de diferitele abordări.

Aceștia s-au angajat să pună capăt finanțării publice internaționale pentru noi surse de energie electrică pe bază de cărbune în străinătate până la sfârșitul anului 2021.

Liderii G20 au subliniat angajamentul lor de a menține securitatea energetică, abordând în același timp problema schimbărilor climatice, și de a garanta tranziții ale sistemului energetic care să mențină energia la prețuri accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile.

Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța menținerii unor fluxuri neîntrerupte de energie din diferite surse, furnizori și rute și a promovării unor piețe internaționale de energie deschise, competitive și libere.

Biodiversitate și mediu

Liderii G20 s-au angajat să consolideze acțiunile pentru a stopa și inversa pierderea biodiversității până în 2030.

Aceștia se vor strădui să se asigure că cel puțin 30 % din terenurile globale și cel puțin 30 % din oceanele și mările globale sunt conservate sau protejate până în 2030 și vor contribui la realizarea de progrese în vederea atingerii acestui obiectiv, în conformitate cu circumstanțele naționale.

Liderii au îndemnat alte țări să își unească forțele cu G20 pentru a atinge obiectivul aspirațional de plantare a 1 trilion de copaci până în 2030, cu implicarea sectorului privat și a societății civile.

Dezvoltare durabilă

Liderii G20 și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la impactul crizei COVID-19, în special în țările în curs de dezvoltare. Aceștia și-au reafirmat angajamentul față de un răspuns global pentru a accelera progresele în direcția Obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru a sprijini o redresare durabilă, favorabilă incluziunii și rezilientă în întreaga lume.

Liderii s-au angajat să își consolideze acțiunile în vederea punerii în aplicare a Planului de acțiune al G20 privind Agenda 2030 și a Sprijinului G20 pentru răspunsul și redresarea COVID-19 în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, aceștia și-au reafirmat sprijinul continuu pentru țările africane printr-o serie de inițiative precum Pactul G20 cu Africa.

După criza financiară din 2008, liderii mondiali au căutat soluții multilaterale și au organizat primul summit al liderilor G20 la Washington D.C. Împreună, membrii G20 reprezintă aproximativ 90 % din PIB-ul mondial, 80 % din comerțul mondial și două treimi din populația lumii, precum și aproximativ 60 % din totalul terenurilor agricole și circa 80 % din comerțul mondial cu produse agricole.

Din acel moment, membrii G20 au decis să-și stimuleze economiile și să se abțină de la măsuri protecționiste, grăbind astfel sfârșitul recesiunii. S-a dovedit astfel că doar colaborând, actorii majori ai economiei mondiale pot să găsească soluții la provocările unei lumi în schimbare rapidă și să asigure stabilitatea și continuitatea sistemelor economice și financiare care stau la baza securității și prosperității mondiale.

Membrii G20 sunt: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite, Uniunea Europeană. UE este membru cu drepturi depline al G20, alături de trei dintre statele sale membre: Franța, Germania și Italia. Spania este invitat permanent.

Summit-urile G20 din anii viitori vor avea loc în Indonezia, India și Brazilia.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE2 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.14 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL17 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending