Connect with us

INTERNAȚIONAL

World Economic Forum: Accelerarea redresării globale până în 2024 stă sub semnul pesimismului și al perspectivelor macroeconomice slabe

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Accelerarea redresării globale până în 2024 stă sub semnul pesimismului și al perspectivelor macroeconomice slabe, inclusiv al riscului stagnării creșterii în contextul pandemiei COVID-19, se arată în Raportul privind riscurile globale 2022 al Forumului Economic Mondial (World Economic Forum).

În cadrul acestui raport sunt împărtășite rezultatele celui mai recent sondaj privind percepția riscurilor globale (GRPS) în contextul perspectivelor globale actuale, urmate de o analiză a divergențelor tot mai mari în domeniile tranziției climatice, securității cibernetice, mobilității și spațiului cosmic. De asemenea, sunt examinate tensiunile care decurg din aceste divergențe, efectele de propagare, consecințele pentru părțile interesate și șocurile care ar putea apărea. Raportul se încheie cu reflecții asupra rezilienței, pornind de la lecțiile învățate în cel de-al doilea an de pandemie. Principalele constatări ale sondajului și ale analizei sunt prezentate mai jos.

Percepția riscurilor la nivel mondial înrăutățită de pandemia COVID-19

Respondenții au remarcat că riscurile societale și de mediu s-au agravat cel mai mult de la începutul pandemiei, „erodarea coeziunii sociale” și „crizele mijloacelor de trai” ocupând primele locuri. Alte riscuri identificate ca fiind înrăutățite în mod semnificativ sunt „crizele datoriilor”, „eșecurile în materie de securitate cibernetică”, „inegalitatea digitală” și „reacțiile negative împotriva științei”.

În ceea ce privește redresarea globală în următorii doi ani, doar 11% dintre respondenți cred că lumea va fi caracterizată de o accelerare a redresării globale până în 2024, în timp ce 89% percep perspectivele pe termen scurt ca fiind volatile, fracturate sau din ce în ce mai catastrofale. Un procent de 84% dintre respondenți manifestă sentimente negative cu privire la viitor – adică sunt „neliniștiți” sau „îngrijorați”. De altfel, pesimismul omniprezent ar putea antrena un ciclu de deziluzie care face ca stimularea acțiunii să fie și mai dificilă.

Trei dintre cele cinci riscuri care creează cea mai mare îngrijorare la nivel mondial în următorii doi ani sunt „eroziunea coeziunii sociale”, „crizele mijloacelor de trai” și „deteriorarea sănătății mintale”. Această cicatrizare societală agravează provocările legate de elaborarea politicilor naționale, limitând capitalul politic, atenția liderilor și sprijinul public necesar pentru a consolida cooperarea internațională în ceea ce privește provocările globale.

Cu toate acestea, sănătatea planetei rămâne o preocupare constantă. Riscurile de mediu – în special „vremea extremă” și „eșecul acțiunilor climatice” – apar ca riscuri principale în perspectivele pe termen scurt, mediu și lung.

Pe termen mediu, apar, de asemenea, riscuri economice precum „criza datoriilor” și „spargerea bulei activelor”, deoarece guvernele se luptă să echilibreze prioritățile fiscale. În orizontul pe termen mai lung, riscurile geopolitice și tehnologice sunt, de asemenea, îngrijorătoare – inclusiv „confruntările geoeconomice”, „contestarea resurselor geopolitice” și „eșecul securității cibernetice”.

O redresare divergentă amenință prosperitatea pe termen lung pentru toți

Cea mai gravă provocare care persistă în urma pandemiei este stagnarea economică. Perspectivele macroeconomice rămân slabe, estimându-se că economia mondială va fi cu 2,3 % mai micșorată până în 2024 decât ar fi fost în lipsa pandemiei. Prețurile materiilor prime, inflația și datoriile sunt în creștere atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Pandemia și consecințele sale economice continuă să înăbușe capacitatea țărilor de a controla virusul și de a facilita o redresare durabilă.

Împreună cu dezechilibrele de pe piața muncii, politicile protecționiste și disparitățile tot mai mari în ceea ce privește educația și competențele, consecințele economice ale pandemiei riscă să împartă lumea în traiectorii divergente și să determine apariția unor priorități și politici divergente într-un moment în care societățile și comunitatea internațională trebuie să colaboreze pentru a controla COVID-19 și a vindeca cicatricile provocate de pandemie.

De asemenea, presiunea asupra guvernelor, a întreprinderilor și societăților pentru a trece la economii cu emisii nete zero poate crea mai multe bariere în calea colaborării și cooperării dintre țări și sectoare cu abordări divergente. O parte susține o tranziție agresivă și rapidă care ar atenua consecințele pe termen lung asupra mediului, dar care ar putea avea efecte grave pe termen scurt, cum ar fi pierderea locurilor de muncă pentru milioane de lucrători din industria cu emisii semnificative de carbon sau declanșarea unor tensiuni societale și geopolitice. În schimb, cealaltă parte, susține o tranziție mai lentă, dar mai ordonată, care ar prelungi degradarea mediului, fragilitățile structurale și inegalitățile globale. 

La cele de mai sus se adaugă și dependența crescândă de sistemele digitale – intensificată de răspunsul la COVID-19 – care poate deveni un alt punct de divergență, mai degrabă decât de cooperare, între statele naționale, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, un domeniu cu puține norme comune și structuri de guvernanță.

Global Risks Report 2022 a fost elaborat cu sprijinul World Economic Forum’s Global Risks Advisory Board. De asemenea, beneficiază şi de colaborarea continuă cu partenerii săi strategici, Marsh McLennan, SK Group şi Zurich Insurance Group, precum şi consilierii săi academici de la Oxford Martin School (Universitatea din Oxford), Universitatea Naţională din Singapore şi Centrul de management al riscului şi proceselor de decizie Wharton (Universitatea din Pennsylvania).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, deoarece Ankara este un aliat important în cadrul NATO.

Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea“, a scris Stoltenberg pe Twitter după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu.

Trebuie să fim uniți în acest moment istoric“, a adăugat el.

În același timp, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe turc Sedat Onal, cu care a discutat despre “sprijinul ferm și vocal al Turciei pentru Ucraina” și “despre necesitatea solidarității între aliații și partenerii NATO în confruntarea cu atacul premeditat, neprovocat și nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei și în impunerea unor costuri reale lui Putin și acoliților săi”.

De asemenea, remarcile lui Stoltenberg vin după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.

El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină “organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

Citiți și Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

Erdogan s-a poziționat astfel după ce, luni, Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să solicite oficial aderarea la NATO, iar duminică, Finlanda a anunțat că va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

Published

on

© MAI

O delegație formată din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, condusă de ministrul Lucian Bode, efectuează, în perioada 16-18 mai 2022, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat.

Vizita se desfășoară într-un an în care se aniversează 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, are întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani vizează eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile constituie o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, va discuta provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE23 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO28 mins ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending