Distrugerea culturală a reprezentat dintotdeauna o componentă a războiului. Devastarea nazistă din cel de-al Doilea Război Mondial, prin care aceștia doreau să remodeleze Europa conform propriilor viziuni nu a fost limitată la invazii ori la crime multiple, ci s-a răsfrânt și asupra artefactelor culturale, distruse ori furate. Dacă analizăm situația din prezent din Africa și Orientul Mijlociu, nu observăm nicio diferență. Din Mali în Siria, situri arheologice întregi sunt puse la pământ. Distrugerea produsă de gruparea teroristă Stat Islamic este mai rea chiar și decât standardele istorice, scrie World Economic Forum.
Așadar, o hartă care dezvăluie care sunt principalele zone afectate, a fost creată special de Antiquities Coalition pentru a fi realizat adevăratul impact și a trage un semnal de alarmă asupra altor zone în care s-ar putea întâmpla aceeași distrugere culturală. „Vorbim despre o multitudine de distrugeri culturale, dar aspectele vizuale sunt cele care captează atenția oamenilor”, a declarat fondatorul organizației în cadrul evenimentului de lansare a hărții.
Harta este compusă din mai multe straturi, primul fiind reprezentat de zonele aflate sub controlul direct al grupurilor teroriste, cel de-al doilea indică locurile vizate în mod deliberat de către extremiști, iar al treilea strat arată care sunt momumentele aflate sub patrimoniul UNESCO (reprezentate cu albastru), și muzeele(cu portocaliu).
Putem observa, așadar, care sunt cele mai afectate zone. Siria și Irakul, pe ale căror teritorii au trăit numeroase civilizații antice, au cele mai multe situri distruse, dar putem observa și faptul că pe teritoriile Egiptului, Tunisiei, Libiei și Yemenului s-au produs multiple distrugeri.
Potrivit acestei hărți, numai în Siria au fost complet distruse șase situri ce fac parte din patrimoniul UNESCO de la începutul războiului civil. S-a pus și problema că, în contextul actual al crimelor în masă a populațiilor din arealele afectate, protejarea construcțiilor reprezintă prioritatea principală.
Pentru Irina Bokova, reprezentanta UNESCO, partea culturală a Națiunilor Unite nu o reprezintă aceste clădiri în sine, ci semnificația lor. „Distrugerea culturii reprezintă un instrument al terorii, fiind o strategie globală de a submina societățile, de a propaga intoleranța și de a șterge memoriile. Această epurare culturală este o crimă de război, folosită precum o tactică pentru a despărți omenire de istoria comună. De aceea protejarea culturii trebuie să fie o parte integrantă a tuturor eforturilor umanitare și de securitate și nu pot fi deconectate de protecția vieților omenești și sprijinul pe care îl datorăm victimelor”, a scris Bokova pe blogul său în luna ianuarie.
.
