China a încercat în cadrul recentului acord de investiții semnat cu UE după șapte ani de discuții să pedepsească țările Uniunii Europene care limitează sau blochează accesul companiilor chineze de telecomunicații precum Huawei, anunță DPA, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană a zădărcinit însă planul Beijingului de a insera o clauză în acest sens în documentul final, conform unui proiect de text al acordului obținut luni de agenția de presă germană.

Conform documentului, China a dorit să-şi rezerve dreptul de a refuza beneficiile deschiderii parţiale a sectorului său de telecomunicaţii pentru investitorii din ţările ”care blochează sau discriminează în mod arbitrar companii chineze de telecomunicaţii în legislaţie sau politică”.

Acest pasaj, care se găseşte într-un proiect de text al acordului din 11 decembrie, a fost în cele din urmă eliminat.

Uniunea Europeană și China au ajuns la 30 decembrie, cu o zi înainte ca Germania să preda Portugaliei ștafeta președinției Consiliului UE, la un acord exhaustiv privind investițiile.

Ambele părţi încă finalizează textul acordului, cu detalii legale încă de rezolvat. Acordul trebuie de asemenea aprobat de ţările membre ale UE şi de Parlamentul European, un proces ce ar putea dura câteva luni.

Amintim că la începutul lunii noiembrie a anului trecut, premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, recunoștea în cadrul unui inteviu acrodat Radio Europa Liberă că România nu va face un partenriat cu China pentru dezvoltarea viitoarei tehnologii 5G.

Tot în 2020, compania chineză Huawei a contestat la Comisia Europeană, printr-o scrisoare înaintată vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politicile UE în domeniul digital, semnarea de către România şi Polonia a unor memorandumuri cu Statele Unite prin care echipamentele firmei chineze nu pot fi utilizate pentru reţelele de telecomunicaţii 5G.

La 20 august 2019 guvernele României și al SUA au semnat în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

În replică, Executivul european a transmis că ”Uniunea Europeană a adoptat o abordare obiectivă şi bazată pe riscuri în privinţa securităţii cibernetice a reţelelor 5G”, aceste măsuri fiind ”nediscriminatorii, în sensul că nu vizează un furnizor anume ori o ţară. Statele membre au drepul de a decide dacă exclud companii de pe pieţe din raţiuni de siguranţa naţională”, a explicat la acea vreme. un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

În vederea consolidării suveranității Europei, Comisia Europeană a publicat la 19 septemrie o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a denunţat marţi faptul că acordul de investiţii încheiat între Uniunea Europeană şi China este unul “slab”, estimând că acesta nu protejează de ameninţările venite din partea Beijingului, într-un interviu pentru Bloomberg difuzat marţi, relatează AFP.

“Când îl studiem, este un acord slab. Nu îi protejează pe lucrătorii europeni de atitudinea de prădător a Partidului Comunist Chinez”, a afirmat secretarul de stat într-o emisiune a canalului Bloomberg, informează Agerpres.

Criticile lui Mike Pompeo asupra acestui acord sunt primele făcute în public de un membru al administraţiei la final de mandat a lui Donald Trump.

Luna trecută, Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui-ales Joe Biden, a făcut apel la aliaţii europeni să participe la “consultaţii preliminare” asupra “îngrijorărilor lor comune legate de practicile economice ale Chinei”.

De altfel, presa occidentală afirmă că acest acord ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie americană la câteva săptămâni după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”, iar viitorul lider de la Casa Albă este așteptat în Europa în primăvara lui 2021 pentru a relansa relațiile dintre Europa și Statele Unite, afectate de perioada în care Donald Trump s-a aflat la putere.

Afirmațiile lui Pompeo vin în contextul în care premierul portughez Antonio Costa, a cărui țară a preluat la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, consideră că ar fi “un lucru grav” ca Uniunea Europeană să blocheze acordul de investiţii cu China, încheiat în urmă cu câteva zile, pentru a se coordona cu Statele Unite, deoarece Europa trebuie fie un actor global autonom.

UE şi China au ajuns la 30 decembrie 2020, pe ultima sută de metri a președinției Germane la Consiliul UE, la un acord de principiu privind investiţiile, care este în curs de negociere de şapte ani. Înțelegerea, criticată în presa occidentală, a reprezentat un obiectiv major al Angelei Merkel, care nu a putut să găzduiască un summit al liderilor UE cu președintele chinez din cauza pandemiei. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

China a lansat o sondă spațială spre Lună, pentru a colecta praf şi roci selenare, iar drapelul chinez a ajuns pe Lună la 50 ani după ce Statele Unite au devenit prima națiune din lume care a avut steagul său pe satelitul natural al Terrei, informează BBC.

În prima misiune de acest gen de la cea efectuată de fosta URSS în 1976, China a lansat marţi o sondă spaţială spre Lună pentru a colecta şi a aduce pe Pământ mostre prelevate de pe Lună, relatează AFP, citată de Agerpres.

Momentul a avut loc la mai bine de 50 de ani după ce Statele Unite au făcut acest gest simbolic, în timpul misiunii Apollo 11. Între timp, alte cinci steaguri americane au fost montate pe suprafața Lunii, informează și Știrile ProTV.

Această operaţiune ambiţioasă a permis de asemenea gigantului asiatic să testeze noi tehnologii, esenţiale pentru a trimite aşa cum intenţionează astronauţi pe astrul lunar până în 2030.

Sonda spaţială Chang’e-5 a fost propulsată de o rachetă Long March-5 la ora locală 04:30 (20:30 GMT luni) de la centrul spaţial Wenchang, în insula Hainan (sud).

Această misiune, Chang’e 5, este următorul pas în ambiţiosul program spaţial al Chinei, care a înregistrat o importantă reuşită la începutul anului 2019, odată cu aselenizarea unui modul pe partea nevăzută a Lunii, o premieră mondială.

Sonda trimisă de această dată are ca scop colectarea unor mostre de praf şi roci selenare, inclusiv prin forare la o adâncime de doi metri, ce vor fi trimise apoi pe Pământ.

Aceste probe ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine istoria Lunii.

Aceasta este prima tentativă de a aduce roci selenare pe Terra după misiunea Luna 24 fără echipaj uman, realizată cu succes de fosta URSS în 1976.