Germania pierde tot mai mult din competitivitatea sa industrială în fața Chinei, care continuă să avanseze puternic pe piețele globale. Potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică, exporturile germane au scăzut anul trecut cu 1,7%, ajungând la aproximativ 1,55 trilioane de euro. În contrast, exporturile Chinei au crescut cu 7,1%, depășind pragul de trei trilioane de euro, potrivit statisticilor oficiale de la Beijing, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Tendința nu este una punctuală: în timp ce China a înregistrat creștere a exporturilor pentru al optulea an consecutiv, Germania a cunoscut un recul semnificativ deja din 2023. Economiștii avertizează că industria germană se confruntă cu o amenințare reală din partea strategiilor agresive ale firmelor chineze, care recurg la prețuri de dumping pe piața internă și dispun de capacități de producție supradimensionate.

„Companiile chineze au recuperat teren și sunt din ce în ce mai prezente în segmentele de produse și industrii în care Germania era tradițional bine poziționată”, avertizează Philipp Böing, profesor de economie la Universitatea Goethe din Frankfurt și cercetător la ZEW Mannheim. El subliniază că, în domenii precum digitalizarea și inteligența artificială generativă, unele companii chineze au depășit deja performanțele tehnologice ale concurenților germani.

În opinia experților, competiția actuală este una sistemică între China și Occident – în special Statele Unite – și se va decide în funcție de capacitatea fiecărei tabere de a domina tehnologiile viitorului.

În Germania, declinul industriei este de durată: producția industrială este în scădere de un deceniu, spune Jens Burchardt, specialist în industrie și partener la Boston Consulting Group (BCG). El indică drept principală cauză costurile ridicate cu energia, mult peste media internațională.

Burchardt vede un pericol iminent în special pentru sectoarele mari consumatoare de energie, cum este industria chimică de bază, urmată de industria auto. „Producătorii germani își vor putea păstra poziția doar dacă vor reuși să joace un rol la fel de important în propulsia electrică precum l-au jucat în cea cu motoare cu ardere internă”, spune expertul.

Pericolul din partea concurenței chineze crește și în domenii precum construcțiile de mașini și industria electrotehnică – nu la fel de rapid, dar în mod semnificativ.

Transformările în mediul industrial global sunt ilustrate și de datele de la Hannover Messe – unul dintre cele mai mari târguri industriale din lume – unde numărul firmelor chineze expozante a crescut de la aproximativ 500 în 2014 la 1.145 în 2023.

Și performanța companiei Volkswagen reflectă schimbările de pe piață. Dacă în 2018 constructorul auto livra 10,1 milioane de autoturisme, anul trecut cifra a scăzut la 8,6 milioane – un declin de aproape 15%. Cauza principală: eșecul pe piața chineză, unde VW a livrat cu 1,3 milioane de unități mai puțin decât în urmă cu șase ani, în pofida creșterii pieței auto din China. Producătorii chinezi de automobile electrice au depășit clar companiile germane.

Potrivit lui Burchardt, supracapacitățile din China în domenii tehnologice cheie forțează companiile chineze să caute piețe externe, accentuând astfel presiunea asupra concurenței europene. „Este extrem de periculos pentru companiile germane”, avertizează consultantul BCG.

Totuși, Germania rămâne în multe domenii o forță industrială tehnologică de top. Dar, observă Burchardt, se confruntă cu un competitor care beneficiază de un avantaj de piață internă mai mare pentru tehnologii moderne, produce la costuri mai mici și este supus unei presiuni mai reduse din partea piețelor de capital.

Pe fondul acestor provocări, viitorul competitivității industriale germane depinde tot mai mult de inovație, adaptare tehnologică și politici economice care să atenueze dezavantajele structurale, în special cele legate de costurile energetice.

Statele Unite și China au convenit să prelungească armistițiul în războiul comercial, după două zile de negocieri intense la Londra, încheiate cu un „acord-cadru” privind restricțiile la exporturile de pământuri rare și semiconductori, relatează The Guardian.

Negocierile, desfășurate într-un context de tensiuni economice în creștere, s-au încheiat aproape de miezul nopții, ora Regatului Unit, după peste 20 de ore de discuții. Echipa americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, secretarul pentru comerț, Howard Lutnick, și reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. De cealaltă parte, delegația chineză a fost condusă de vicepremierul He Lifeng, un negociator experimentat, care a participat și la discuțiile anterioare de la Geneva.

„Am ajuns la un cadru pentru implementarea consensului de la Geneva și a discuției dintre cei doi președinți”, a declarat Lutnick. „Ideea este să ne întoarcem și să vorbim cu președintele Trump pentru a obține aprobarea lui. Ei vor face același lucru cu președintele Xi. Dacă vom primi aprobarea ambelor părți, vom implementa acest cadru.”

Oficialii americani au precizat că înțelegerea acoperă aspecte esențiale legate de mineralele critice și de magneții permanenți, indispensabili în industrii precum cea auto, electronică și de apărare. Restricțiile impuse de China asupra acestor exporturi amenințau deja să oprească producția auto în această vară, de ambele părți ale Atlanticului.

„Am ajuns la un cadru care dă substanță acordului de la Geneva”, a spus Lutnick, precizând că acordul va duce și la ridicarea unor restricții impuse recent de SUA asupra exporturilor proprii.

„De asemenea, au fost luate o serie de măsuri de către Statele Unite atunci când aceste pământuri rare nu mai veneau, a explicat Lutnick. Vă puteți aștepta ca acele măsuri să fie eliminate, așa cum a spus președintele Trump, într-un mod echilibrat.”

De partea chineză, vice-ministrul comerțului Li Chenggang a confirmat că s-a ajuns la un cadru comercial ce va fi prezentat liderilor celor două țări pentru aprobare. „Comunicarea noastră a fost foarte profesionistă, rațională, profundă și sinceră”, a declarat Li.

Disputa comercială mai amplă, declanșată în aprilie de decizia fostului președinte Donald Trump de a impune tarife de trei cifre asupra importurilor din China — reduse ulterior la un nivel de bază de 30% — rămâne nerezolvată. Totuși, armistițiul temporar oferă un răgaz în escaladarea conflictului.

În luna mai, exporturile Chinei către SUA au înregistrat o scădere de 35% față de anul anterior, iar tensiunile reciproce au dus la impunerea de noi restricții de ambele părți, în ciuda unui acord preliminar convenit luna trecută la Geneva.

Acordul-cadru actual, susțin oficialii, este un pas concret spre restabilirea unui echilibru comercial și ar putea deschide calea pentru rezolvarea unor tensiuni economice majore între cele două superputeri.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a afirmat, miercuri, la Beijing, că „politicile comerciale coercitive nu reușesc să rezolve dezechilibrele” și că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare” la nivel global, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Lagarde, care se află la Beijing pentru o întâlnire la Banca Populară a Chinei (banca centrală), conform anunțului făcut marți după-amiază pe X, a rostit un discurs în care a evidențiat faptul că, „în ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale și un peisaj geopolitic complex ce complică din ce în ce mai mult cooperarea”.

„De-a lungul istoriei, ajustările unilaterale pentru a rezolva fricțiunile globale s-au dovedit adesea insuficiente”, a subliniat ea, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta a adăugat că, de asemenea, ele „pot avea consecințe imprevizibile sau costisitoare” și pot fi „în mod special problematice atunci când politicile comerciale sunt folosite ca substitut pentru a aborda cauzele fundamentale”.

Citiți și: Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință la 2%, pe fondul unui viitor economic incert

Lagarde a subliniat că „din ce în ce mai multe fricțiuni apar între regiuni ale căror interese geopolitice pot să nu fie pe deplin aliniate” dar că, în același timp, „regiunile sunt integrate economic mai profund ca niciodată”.

„Rezultatul este că, deși stimulentele de a coopera se reduc, costurile de a nu o face se amplifică”, a spus ea.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Cu toate acestea, acum „am fost martorii impunerii unor niveluri tarifare inimaginabile cu doar câțiva ani în urmă”, a mai afirmat Lagarde.

Pentru Lagarde, excedentele și deficitele „nu sunt în mod intrinsec problematice, mai ales atunci când ele reflectă factori structurali precum avantajul comparativ sau tendințele demografice”, însă „dezechilibrele devin mai controversate dacă nu se rezolvă în timp și se creează percepția că se bazează pe decizii politice”.

De aceea, „puține țări sunt dispuse să continue să depindă de altele”, ceea ce nu implică că trebuie „să se renunțe la beneficiile mai ample ale comerțului”, a evidențiat economista franceză.

„Politicile comerciale coercitive nu sunt o soluție durabilă. Protecționismul abordează dezechilibrele, dar nu o face rezolvând cauzele lor profunde, ci erodând temeliile prosperității globale”, a estimat ea.