Connect with us

CHINA

Xi Jinping, reales în unanimitate fruntea statului chinez de către Parlament. Președintele poate deține acum funcția pe viață

Published

on

Legislativul Chinei i-a reînnoit astăzi în rolul de președinte al țării pe Xi Jinping, acesta putând deține funcția pe viață, notează Adevărul citând Reuters.

Votul a fost confirmat de către jurnaliştii prezenţi în cadrul Sălii Mari a Poporului, situată în centrul Beijingului. Legislativul este plin de delegaţi loiali Partidului Comunist aflat la putere, ceea ce înseamnă că realegerea lui Xi nu a fost niciodată îndoielnică.

În urmă cu o săptămână Parlamentul a votat să eliminarea limitelor termenului prezidenţial, ceea ce înseamă că Xi poate rămâne în funcţie pe o perioadă nelimitată. Prin intermdiul noului amendament a fost abolită limitarea numărului de mandate prezidențiale. Cu 2.958 voturi pentru, două voturi contra şi trei abţineri, membrii ANP s-au pronunţat pentru schimbarea legii fundamentale. Până acum, Constituţia chineză prevedea o limită de două mandate prezidenţiale de câte cinci ani.Pentru adoptarea acestui amendament constituţional a fost nevoie de o majoritate de două treimi.

Citiți și

China: Adunarea Naţională Populară dă undă verde pentru ca Xi Jinping să rămână președinte pe viață

Partidul Comunist Chinez propune eliminarea limitei de două mandate pentru președinte. Decizia îi deschide calea lui Xi Jinping de a rămâne la putere și după 2023

În vârstă de 64 de ani, considerat ca fiind cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong încoace, Xi Jinping se află la conducere din 2013. Acesta și-a început cel de-al doilea mandat de președinte în luna octombrie a anului trecut.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

De la München, China respinge o competiție strategică globală: ”Amenințarea cu forța, hegemonia și politica de putere trebuie respinse”

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

China nu pare dispusă să intre într-o competiție strategică globală care ar putea genera o schimbare epocală a arhitecturii securității și ordinii internaționale, este mesajul care reiese din prezența celei mai mari delegații chineze din istoria participării la Conferința de Securitate de la München.

Utilizarea intenționată sau amenințarea cu forța, hegemonia și politica de putere trebuie respinse”, a declarat, de la prezidiul Conferinței, Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, fost ministru de Externe și fost ambasador al Beijing-ului în SUA.

Oficialul chinez s-a adresat Conferinței de Securitate de la München după vicepreședintele SUA Mike Pence și înaintea ministrului de Externe ale Rusiei și a dat un semnal de respingere a unei noi mentalități în relațiile internaționale, în condițiile în care Washington-ul critică practicile sale comerciale neloiale, activitățile de spionaj cibernetic și dezvoltarea tehnologiei nucleare.

Mai mult, Statele Unite solicită constant aliaților săi europeni ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei.

În ce privește China, președintele american Donald Trump a utilizat chiar prilejul discursului privind Starea Națiunii pentru  a avertiza Beijing-ul că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi a cerut “schimbări structurale” din partea puterii chineze pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

Peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la cea de-a 55-a ediție a Conferinței de Securitate care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

CHINA

Prima reacție a Chinei după denunțarea Tratatului INF de către SUA: Ne opunem retragerii unilaterale a Statelor Unite. Cerem un ”dialog constructiv” între SUA și Rusia pentru a evita ”consecințe grave”

Published

on

China a anunțat că se opune retragerii unilaterale a Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de către fostul lider sovietiv, Mihail Gorbaciov și președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, solicitându-le celor două state un ”dialog constructiv” pentru a evita ”consecințe grave”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”China se opune retragerii SUA din tratat şi cere SUA şi Rusiei să-şi soluţioneze diferendele în mod corespunzător printr-un dialog constructiv”, a declarat Geng Shuang, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, fiind o primă reacție a Beijingului după anunțul Statelor Unite și al Rusiei privind suspendarea participării la Tratatul INF.

”Retragerea unilaterală a SUA ar putea antrena o serie de consecinţe negative şi China va acorda o atenţie specială evoluţiei situaţiei”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe chinez, care menţionează că Beijingul regretă decizia Washingtonului.

Într-o declarație publicată vineri de Casa Albă, președintele Donald Trump acuza Rusia că ”încalcă de prea mult timp Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (…), dezvoltând un sistem interzis de rachete care reprezintă o amenințare directă pentru aliații și trupele noastre din străunitate”, după ce ce secretarul de Stat Mike Pompeo a anunțat începerea procedurilor de retragere a SUA din acest tratat și suspendarea obligațiilor ce decurg din acesta cu data de 2 februarie.

Liderul american subliniază că Statele Unite nu pot fi singura țară din lume legată unilateral de acest tratat.

”Vom continua să dezvoltăm propriile noastre opțiuni de reacție militară și vom lucra cu NATO și ceilalți aliați și parteneri pentru a preveni ca Rusia să dobândească un avantaj militar din acest comportament ilicit”, a mai afirmat Trump, precizând totodată că SUA rămân deschise la dialog cu Rusia privind negocieri ce țin de controlul armamentelor.

Drept răspuns, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că țara sa își suspendă participarea la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare. 

”Partenerii noştri americani au anunţat că îşi suspendă participarea la acord şi noi o suspendăm la rândul nostru”, a declarat Putin, citat de agenţiile de presă ruse.

Putin a anunțat, de asemenea, că Rusia va începe să lucreze la dezvoltarea de noi rachete, inclusiv hipersonice, și le-a cerut miniștrilor să nu demareze negocieri de dezarmare cu Washingtonul.

Citiți și: 

București, capitala de unde Europa reacționează și privește cu incertitudine riscurile suspendării Tratatului INF, acordul strategic care ținea continentul departe de amenințarea unei noi curse a înarmărilor
Secretrarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Alianța nu intenționează să desfășoare noi arme nucleare în Europa

Continue Reading

CHINA

Donald Trump prezintă joi strategia de apărare antirachetă a SUA, pe fondul noilor arme hipersonice ale Rusiei și Chinei și în contextul anunțului retragerii din Tratatul INF

Published

on

Președintele american Donald Trump este așteptat să prezintă joi noua strategie de apărare antirachetă a SUA, destinată să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord, document strategic ce apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Liderul american va fi prezent la sediul Pentagonului, unde va prezenta această analiză comandată în 2017 şi aşteptată de mai multe luni, conform unor responsabili de la Washington, citați de France Presse, scrie Agerpres.

FOTO: Donald Trump/ Twitter

Prezentarea acestui document nu coincide numai cu avertismentul și intenția SUA de a se retrage din Tratatul INF, ci și cu afirmarea, în premieră, a poziției americane cu privire la noile rachete hipersonice pe care China și Rusia le dezvoltă. Reamintim că la finalul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin anunța că Rusia va desfășura în 2019 primul său regiment de rachete hipersonice care pot fi echipate cu focoase nucleare, ceea ce înseamnă că țara sa are acum un nou tip de armă strategică.

De altfel, tema echilibrului strategic nuclear s-a numărat și printre temele de discuție la primul și singurul summit Trump-Putin, de anul trecut de la Helsinki (Citiți și Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”)

În ceea ce privește Coreea de Nord, detensionarea parțială a relațiilor prin organizarea primului summit Trump – Kim în 2018 nu a fost un demers suficient pentru ca Phenian-ul să nu mai prezinte riscuri în această dimensiuni. Referitor la Iran, reamintim că administrația Trump a denunțat Acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul în formatul P5+1.

Ce este așteptat să conțină strategie de apărare antirachetă a SUA?

Potrivit fragmentelor extrase din acest document de peste 80 de pagini care au fost difuzate presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenţionează să le dezvolte pentru a apăra SUA, în special, de noile rachete hipersonice dezvoltate de China şi Rusia. Aceste rachete, capabile să dezvolte o viteză de peste 5.000 km/oră, de patru ori viteza sunetului şi manevrabile, sunt aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Noua strategie de apărare vizează totodată rachetele balistice dezvoltate de către două ţări pe care SUA le consideră drept cei mai răi inamici ai săi: Iranul şi Coreea de Nord.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, subliniază documentul.

Totodată, noua strategie de apărare antirachetă prevede creşterea numărului de interceptori la 64 până în 2023. 

România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Precizăm, în context, că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecut, sistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending