Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Reciprocity and a level playing field with no critical overdependencies are needed for a fair and just globalisation. These principles should be better embedded in the 🇪🇺-🇨🇳relationship.

We agreed to continue our exchanges in light of the next EU-China Summit in 2023.

— Charles Michel (@CharlesMichel) December 1, 2022

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a avertizat marți Pentagonul într-un raport consacrat puterii militare a Chinei și care examinează schimbările în strategia Beijingului.

Raportul 2022 privind puterea militară a Chinei prezintă provocările cu care se confruntă armata Statelor Unite în timp ce încearcă să gestioneze relațiile cu superputerea emergentă, informează Departamentul american al Apărării într-un comunicat. Raportul numește Republica Populară Chineză “cea mai consecventă și sistemică provocare la adresa securității noastre naționale și a unui sistem internațional liber și deschis”.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării care a vorbit sub condițiile anonimatului a declarat că China este din ce în ce mai clară, în ambițiile și intențiile sale.  Oficialul a declarat că un element important al strategiei Chinei “este urmărirea hotărâtă de a acumula și de a-și extinde puterea națională pentru a transforma – cel puțin – aspecte ale sistemului internațional pentru a-l face mai favorabil sistemului politic al RPC și intereselor sale naționale”.

Oficialul a menționat că, în cadrul acestui demers, există o tendință de comportament militar mai coercitiv din partea Chinei.

El a precizat că secretarul apărării Lloyd Austin a menționat în mod specific acest lucru în cadrul întâlnirii sale cu omologul său chinez în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, care a avut loc săptămâna trecută în Cambodgia.

Un alt element al strategiei Chinei este consolidarea capacităților de descurajare strategică ale APL. China definește acest element în sens larg pentru a include capacitățile nucleare, spațiale, cibernetice, de război electronic, de contra-spațiu și altele.

Oficialul a declarat că Statele Unite evaluează că China are în prezent mai mult de 400 de focoase nucleare operaționale în arsenalul său. Dacă acest efort de modernizare continuă, chinezii ar putea avea în dotare aproximativ 1.500 de focoase până în 2035, a spus el.

Raportul analizează, de asemenea, presiunea diplomatică, economică, politică și militară “intensificată” a Chinei împotriva Taiwanului. Ca parte a acestei acțiuni, raportul se referă și la eforturile Chinei de a confunda politica “O singură China” a SUA cu principiul “O singură China” al RPC. Liderii chinezi fac acest lucru pentru “a prezenta în mod eronat un sprijin internațional larg pentru pretențiile RPC față de Taiwan și încercările de a legitima acțiunile coercitive ale RPC împotriva Taiwanului”, a declarat oficialul.

O temă cheie este că China “dorește ca evoluțiile sale economice și politice și sociale și militare și de securitate să fie coordonate și să se consolideze reciproc și să sprijine obiectivele ambițioase pe care Xi Jinping le-a stabilit pentru întinerirea națională până în 2049”, a punctat oficialul.

Raportul analizează modernizarea militară și strategia de apărare a Chinei, dar și elemente ale politicii economice și externe a Chinei, “și modul în care toate acestea se potrivesc într-un fel cu modernizarea militară și de apărare în urmărirea ambițiilor sale regionale și globale”, a mai transmis Pentagonul.

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz,  devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.