Președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat vineri, la Beijing, o declarație comună prin care cer Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”, în timp ce liderii celor două regimuri pe care SUA și Occidentul le consideră ca fiind “autocratice” și-au prezentat relația lor afabilă în capitala Chinei. Întâlnirea celor doi lideri a prefațat deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă, boicotate diplomatic de Statele Unite și alte țări aliate precum Marea Britanie, Canada, Germania sau Australia ca urmare a abuzurilor comise de China la adresa drepturilor omului.
Cei doi președinții au stabilit că legăturile dintre cele două țări nu au “nicio limită”, invocând relaţiile strategice de o calitate “fără precedent” dintre Moscova și Beijing.
În declarația difuzată de Kremlin, Putin și Xi au cerut NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia.
The Guardian notează că aceasta a fost cea de-a 38-a întâlnire dintre Putin și Xi din 2013 încoace, fiind prima întâlnire față în față cu un lider străin pentru președintele chinez din 2020 încoace, de la izbucnirea pandemiei, iar pentru liderul rus o rară călătorie în străinătate în aceeași perioadă.
În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.
“Noile relații interstatale dintre Rusia și China sunt superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece. Prietenia dintre cele două state nu are limite, nu există domenii de cooperare “interzise”, consolidarea cooperării strategice bilaterale nu este îndreptată împotriva țărilor terțe și nici nu este afectată de schimbările mediului internațional și de schimbările circumstanțiale din țările terțe”, se arată în textul publicat de Kremlin.
Aceasta arată ambițiile și anxietățile pe care le împărtășesc atât China, cât și Rusia și modul în care au găsit din ce în ce mai mult un interes comun în dezacordurile lor respective cu puterile occidentale, spun analiștii, conform The Guardian.
“Părțile se opun extinderii în continuare a NATO, solicită Alianței Nord-atlantice să abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece, să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări, diversitatea modelelor lor civilizaționale și cultural-istorice și să trateze dezvoltarea pașnică a altor state în mod obiectiv și corect”, se arată în document.
Într-o aluzie la interesele Rusiei în Ucraina, China a declarat că “înțelege și susține propunerile înaintate de Federația Rusă privind formarea unor garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung în Europa”, se arată în document.
Citiți și Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere
În același timp, documentul a abordat preocupările Chinei cu privire la alianțele comerciale și de securitate conduse de SUA în propria regiune – un lucru pe care Beijingul și-a intensificat criticile în ultimii ani.
“Părțile se opun formării de structuri de blocuri închise și de tabere opuse în regiunea Asia-Pacific și rămân extrem de vigilente cu privire la impactul negativ al strategiei Indo-Pacific a SUA asupra păcii și stabilității în această regiune”, se arată în document.
Într-o replică timpurie la declarația andosată de Putin și de Xi, Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, informează Agerpres. De altfel, Rusia și China și-au coordonat pozițiile cu privire la Ucraina în ajunul summitului dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, printr-o întâlnire a miniștrilor de externe Serghei Lavrov și Wang Yi.
În urma discuțiilor lor, Rusia și China au semnat, de asemenea, o serie de acorduri comerciale și energetice, inclusiv un nou contract prin care Rusia va furniza Chinei 10 miliarde de metri cubi de gaz în plus în fiecare an, iar Gazprom a anunțat contractul pe 30 de ani pentru a livra gazul din Orientul Îndepărtat al Rusiei către corporația energetică de stat chineză CNPC, potrivit Reuters.
Rusia furnizează deja Chinei aproximativ 38 de miliarde de metri cubi de gaz în fiecare an prin intermediul gazoductului Power of Siberia și are în vedere un al doilea gazoduct care ar deschide o piață suplimentară pentru câmpurile de gaz din peninsula Yamal, în condițiile în care gazoductul său Nord Stream 2 către Germania a fost amenințat cu sancțiuni în cazul unui atac rusesc asupra Ucrainei.