Connect with us

RUSIA

Zece ani de la conflictul ruso-georgian. Uniunea Europeană, Polonia și țările baltice denunță prezența militară rusească în Georgia

Published

on

La zece ani de la conflictul dintre Rusia și Georgia, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, dar și mai mulți miniștrii de Externe din țările UE condamnă prezența militară rusească în provinciile georgiene Abhazia și Osetia de Sud, amintind că ea încalcă prevederile dreptului internațional.

”Din nefericire, prezența militară a Rusiei atât în Abhazia, cât și în Osetia de Sud continuă să încalce legea internațională și angajamentele asumate de Rusia în baza acordului mediat de Uniunea Europeană la 12 august 2008. Uniunea Europeană își reconfirmă angajamentul de a rămâne implicată în eforturile de stabilizare și soluționare a conflictului în Georgia”, se arată într-o declarație a Înaltului Reprezentant UE, Federica Mogherini, remisă CaleaEuropeana.ro.

Anterior, șeful diplomaţiei poloneze Jacek Czaputowicz a denunţa agresiunea şi ocupaţia rusească a unei părţi din Georgia, într-o declaraţie făcută înainte de a pleca la Tbilisi, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la conflictul ruso-georgian, informează și Agerpres.

Ministrul de externe lituanian Linas Linkevicius a vorbit despre „lecţiile care nu au fost învăţate”, subliniind că războiul ruso-georgian „nu a zdruncinat lumea” în acel moment.

Omologul său leton Edgars Rinkevics a declarat, la rândul său, că ceea ce s-a petrecut în Georgia în 2008 şi apoi în Ucraina subliniază ideea că trebuie făcut totul pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Atât Riga, cât şi Varşovia şi Vilnius susţin intenţia Georgiei de a adera la NATO, a spus el, conform sursei citate.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Un acord de pace a fost mediat de către preşedintele francez de la acea vreme Nicolas Sarkozy, dar Moscova a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste georgiene – Osetia de Sud şi Abhazia – unde menţine de atunci o puternică prezenţă militară.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

RUSIA

Emmanuel Macron a acceptat invitația lui Vladimir Putin. Liderul francez va merge la Moscova, la 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste

Published

on

© Kremlin

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat luni că va efectua o vizită la Moscova în luna mai a anului 2020 pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

În cadrul unei întrevederi cu omologul rus Vladimir Putin, desfășurată într-un cadru cordial la reședința de vară a șefului statului francez, Macron a făcut cunoscut acest lucru după ce, într-o convorbire telefonică din luna iulie, a acceptat invitația președintelui Rusiei de a participa la parada anuală de la Moscova care sărbătorește victoria aliată împotriva Germaniei hitleriste.

Franța este, din punct de vedere istoric, unul dintre partenerii noștri cheie în Euroap și în lume. Împreună cu Franța, am fost victorioși în lupta împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial și sunt recunoscător președintelui (n.r. – Emmanuel Macron) pentru că a acceptat invitația de a marca acest lucru anul viitor la 9 mai”, a spus, în context, Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Rusia acordă cea mai mare importanţă acestor ceremonii, care au fost boicotate de occidentali după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.

În fiecare an, la 9 mai, Rusia marchează, printr-o amplă și fastuoasă paradă militară, Ziua Victoriei Aliaților prin capitularea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, zi în care europenii celebrează Ziua Europei, consacrată astfel în urma Declarației Schuman de la 9 mai 1950.

De altfel, cu ocazia festivităților din 2020, președintele rus l-a invitat la Moscova și pe președintele american Donald Trump.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Pe de altă parte, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, celebrează Ziua Victoriei în ziua de 8 mai, întrucât la 7 mai 1945 a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, la Reims.

Continue Reading

RUSIA

În prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron, respectiv Vladimir Putin, au avut luni o întrevedere, la reședința de vară a șefului statului francez de la fortul Brégançon, marcată de multiple ”gesturi de bunăvoință” pentru a destinde și relansa relațiile dintre UE și Franța, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte.

Într-un cadru cordial, Putin a fost primit de Macron și de soția sa, Brigitte, căreia liderul rus i-a dăruit un buchet de flori. Întâlnirea dintre cei doi lideri se încadrează în spiritul precedentelor două întrevederi pe teritoriile francez și rus, de la Versailles din 2017 și de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 2018. Inclusiv declarațiile de presă subsecvente întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă la fel de cordială.

Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului, informează Agerpres pe marginea întrevederii celor doi președinți, citând AFP.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Mă gândesc la tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ce a determinat îndepărtarea dintre noi. Știu că Rusia este o țară europeană în inima sa. Și credem într-o Europă care se întinde de la Lisabona la Vladivostok”, a spus Macron, conform transcrierii de pe pagina oficială a Kremlinului, lansând un apel la reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere între acestea într-o ordine internaţională în recompunere.

Citându-l din memorie pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski, președintele francez a spus că este necesar ca rușii să devină o parte a lumii europene.

De aceea cred în acest concept european. Cred că trebuie să reconstruim și să revizuim arhitectura încrederii între Rusia și Uniunea Europeană. (…) Din moment ce Rusia este o țară europeană, ea are un loc complet în familia europeană”, a mai arătat Emmanuel Macron, într-o declarație plină de substanță politică și geopolitică, similară celor făcute în trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care spunea că Rusia nu poate fi tratată ca o putere regională și că nu există o agendă de securitate în Europa fără Rusia.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Cred că acest lucru va facilita construirea unor relații normale, de încredere și pe deplin dezvoltate în Europa. Mă bazez pe sprijinul Franței în construirea relațiilor cu Uniunea Europeană în același spirit”, a spus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Întâlnirea de la Fort Brégançon a urmat celei de la Osaka, de pe marginea summitului G20, când Emmanuel Macron s-a remarcat prin contrarea declarațiilor lui Vladimir Putin, care afirmase anterior că ”ideea liberală s-a învechit” și că aceasta ”intră în conflict cu interesele majorităţii covârşitoare a populaţiei”.

Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus, atunci, președintele francez.

Anterior discuțiilor de la Osaka, cei doi lideri au mai purtat discuții bilaterale și în 2017 și 2018.

Ultima vizită a liderului francez în Rusia datează din luna mai 2018, când acesta a fost primit pe terasele fastuosului Palat Constantin, aflat la sud-vest de fosta capitală imperială Sankt Petersburg, înființat acum 309 ani de Petru cel Mare.

Aceasta a fost o vizită de răspuns la cea efectuată în 2017 de Vladimir Putin la Versailles, când cei doi șefi de stat au inaugurat o expoziție care marca atunci 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717.

De asemenea, Vladimir Putin s-a aflat la Paris în 2018, când a fost unul dintre numeroșii lideri mondiali invitați de Emmanuel Macron pentru a marca 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Duma de Stat a Rusiei înființează o comisie de anchetă a ”ingerințelor externe” în favoarea protestelor de la Moscova

Published

on

© Wikipedia

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a înfiinţat luni o comisie pentru a investiga ingerinţele străine în afacerile interne ale Federaţiei Ruse în contextul celor mai ample manifestaţii antiguvernamentale din ultimii ani în această ţară, potrivit agenţiilor de presă EFE şi Interfax.

Această comisie, care se va reuni într-o primă şedinţă înainte de sfârşitul lunii, va fi condusă de preşedintele Comisiei de securitate şi de combatere a corupţiei din Dumă, Vasili Piskariov, notează Agerpres.

Piskariov a adresat deja cereri Ministerului de Externe, unor entităţi ale Ministerului de Interne şi autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor Roskomnadzor să prezinte informaţii despre cazurile de ingerinţă străină în afacerile interne ruse, încheie sursa citată.

Săptămâna trecută, deputații ruși au anunțat organizei unei reuniuni consacrate unei presupuse “ingerinţe” străine în favoarea mişcării de protest pentru alegeri libere la Moscova, după o serie de avertismente adresate mai multor ţări şi canalului YouTube.

Anterior, Roskomnadzor, Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă din Rusia, a anunţat că a cerut Google să înceteze să mai facă publicitate ”evenimentelor în masă ilegale” pe platforma sa YouTube video.

Roskomnadzor a indicat că Rusia va considera o ingerinţă în problemele sale interne şi o influenţă ostilă în cazul în care Google nu răspunde cererii sale.

Precizările Roskomnadzor au apărut după ce zeci de mii de ruşi au manifestat la 10 august în centrul Moscovei pentru democraţie şi alegeri libere precum şi împotriva violenţei forţelor de ordine, aceasta fiind a patra demonstraţie din tot atâtea săptămâni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending