Connect with us

RUSIA

Zece ani de la conflictul ruso-georgian. Uniunea Europeană, Polonia și țările baltice denunță prezența militară rusească în Georgia

Published

on

La zece ani de la conflictul dintre Rusia și Georgia, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, dar și mai mulți miniștrii de Externe din țările UE condamnă prezența militară rusească în provinciile georgiene Abhazia și Osetia de Sud, amintind că ea încalcă prevederile dreptului internațional.

”Din nefericire, prezența militară a Rusiei atât în Abhazia, cât și în Osetia de Sud continuă să încalce legea internațională și angajamentele asumate de Rusia în baza acordului mediat de Uniunea Europeană la 12 august 2008. Uniunea Europeană își reconfirmă angajamentul de a rămâne implicată în eforturile de stabilizare și soluționare a conflictului în Georgia”, se arată într-o declarație a Înaltului Reprezentant UE, Federica Mogherini, remisă CaleaEuropeana.ro.

Anterior, șeful diplomaţiei poloneze Jacek Czaputowicz a denunţa agresiunea şi ocupaţia rusească a unei părţi din Georgia, într-o declaraţie făcută înainte de a pleca la Tbilisi, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la conflictul ruso-georgian, informează și Agerpres.

Ministrul de externe lituanian Linas Linkevicius a vorbit despre „lecţiile care nu au fost învăţate”, subliniind că războiul ruso-georgian „nu a zdruncinat lumea” în acel moment.

Omologul său leton Edgars Rinkevics a declarat, la rândul său, că ceea ce s-a petrecut în Georgia în 2008 şi apoi în Ucraina subliniază ideea că trebuie făcut totul pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Atât Riga, cât şi Varşovia şi Vilnius susţin intenţia Georgiei de a adera la NATO, a spus el, conform sursei citate.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Un acord de pace a fost mediat de către preşedintele francez de la acea vreme Nicolas Sarkozy, dar Moscova a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste georgiene – Osetia de Sud şi Abhazia – unde menţine de atunci o puternică prezenţă militară.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

NATO își pregătește măsurile pentru a preveni o nouă cursă a înarmărilor, dar și pentru a răspunde amenințării rachetelor Rusiei. Ce au decis țările aliate la prima reuniune la nivel înalt după suspendarea Tratatului INF

Published

on

Miniștrii Apărării din țările NATO, întruniți la Bruxelles pentru prima reuniune aliată la nivel înalt după ce SUA și Rusia și-au suspendat obligațiile din cadrul Tratatului INF, au făcut un apel către Moscova să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului din 1987 privind forțele nucleare intermediare, în timp ce au transmis că se pregătesc pentru o ”lume fără acest tratat” și au anunțat că vor adopta măsuri ”defensive, echilibrate și coordonate”.

La finalul Consiliului Nord-Atlantic de miercuri din cadrul reuniunii de două zile de la sediul NATO, miniștrii aliați au analizat și au evaluat consecințele încălcării de către Rusia a Tratatului privind forțele nucleare intermediare.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnire că sistemul de rachete SSC-8 al Rusiei reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea Alianței și a reamintit că Rusia are încă o fereastră de șase luni pentru a reveni în conformitate cu Tratatul INF și ar trebui să profite de această ocazie.

În prezent, NATO evaluează consecințele încălcării tratatului de către Rusia. Nu mă voi antepronunța privind rezultatul acestui proces. Dar toți pașii pe care îi vom lua vor fi defensivi, echilibrați și coordonați. Și nu intenționăm să lansăm noi rachete nucleare terestre în Europa. NATO va continua să mențină descurajarea și apărarea credibile și eficiente. În același timp, aliații își mențin angajamentul de a controla eficient armamentul, dezarmarea și neproliferarea. NATO nu dorește o nouă cursă a înarmărilor. Alianța noastră rămâne agilă și gata să se ocupe de orice amenințare din orice direcție”, a afirmat înaltul oficial aliat la conferința de presă de la finalul primei reuniuni de lucru.

Stoltenberg a făcut aceste declarații și în contextul în care NATO și Rusia vor utiliza contextul Conferinței de Securitate de la München pentru a se angaja într-un prim dialog la nivel înalt după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Federația Rusă nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

De altfel, în cadrul reuniunii aliate, Statele Unite și-au arătat eforturile pe care le-au făcut în ultimii cinci ani pentru a păstra Tratatului și pentru a determina Rusia să revină la respectarea lui.

”Peste 30 de discuții cu oficialii ruși, 6 reuniuni la nivel de experți, 6 declarații formale ale NATO și 5 rapoarte anuale privind respectarea tratatului”, este bilanțul prezentat de SUA aliaților.

Care sunt pașii pe care îi va face NATO în următoarele șase luni?

În continuare, răspunzând întrebărilor din partea presei, Jens Stoltenberg a detaliat care sunt pașii pe care NATO îi va adopta pe mai departe, reamintind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane, în timp ce Rusia deține noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, care sunt mobile, dificil de depista și pot lovi orice oraș european, punând în pericol securitatea euro-atlantică.

Am gândit, evaluat și analizat consecințele noilor rachete, noi rachete rusești de ceva timp, pentru că am văzut încălcările, am văzut desfășurarea noilor rachete rusești. Ele sunt mobile, sunt greu de detectat, vor reduce timpul de avertizare și, prin urmare, vor reduce pragul pentru orice utilizare potențială a armelor nucleare în conflictele armate”, a prezentat, pe scurt, secretarul general al NATO riscurile care derivă din această situație.

FOTO: NATO

Stoltenberg a reluat mesajele consecvente ale Alianței în acest sens, cele referitoare la eforturile NATO de a păstra tratatul, definindu-l drept ”o piatră de temelie a controlului armelor”, care a interzis o întreagă categorie de rachete, cele cu cu rază intermediară de acțiune.

”Vom continua să lucrăm pentru cea mai bună soluție, și anume controlul armelor, pentru a păstra, a salva Tratatul INF”, a spus înaltul oficial aliat, subliniind că pentru a face acest lucru este necesară respectarea unei condiționalități. Și anume, ca Rusia să revină în conformitate cu prevederile tratatului.

Noi facem două lucruri în același timp: pregătim, gândim și analizăm consecințele desființării Tratatului, dar, în același timp, încercăm să salvăm tratatul, deoarece nu există nicio îndoială că acesta este cel mai bun mod de a aborda această provocare” a mai adăugat acesta.

Secretarul general al NATO a mai precizat că în cazul în care această abordare nu va funcționa, întrucât ea depinde de Rusia în aceste șase luni, atunci Alianța va reacționa.

”Dacă nu reușim atunci, bineînțeles, trebuie să răspundem și noi. Vom lua timpul. Vom fi echilibrați, pentru că vrem să evităm o nouă cursă a înarmărilor. În același timp, trebuie să înțelegem că noile rachete rusești nu sunt un eveniment izolat, ele fac parte dintr-o imagine mai largă în care observăm că Rusia investește puternic în capacitățile militare moderne de mai mult timp, inclusiv noi capacități nucleare”, a mai adăugat Stoltenberg.

Potrivit lui Stoltenberg, NATO analizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă. În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intențioenază să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO, SUA și Rusia se intersectează la München pentru prima dată după suspendarea Tratatului INF având de ales între salvarea acestuia sau o nouă cursă a înarmărilor

Published

on

Corespondență de la München

NATO și Rusia vor utiliza contextul Conferinței de Securitate de la München pentru a se angaja într-un prim dialog la nivel înalt după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Federația Rusă nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

La München, SUA vor fi reprezentate de vicepreședintele Mike Pence, precum și de cea mai mare delegație a Congresului SUA care ia parte la acest important for de dezbateri, din care face parte și noua șefă a Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov se vor întâlni la sfârşitul săptămânii în curs în Germania, la Conferinţa de securitate de la München, pentru a discuta cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Pence și Lavrov sunt așteptați să participe la o sesiune de dialog pe marginea acestei teme.

Anunțul a fost făcut de secretarul general al Alianței în contextul reuniunii miniștrilor Apărării din NATO care are loc la Bruxelles și în care țările aliate au convenit vor continua dialogul cu Rusia pentru păstrarea acestui tratat, însă în același timp se pregătesc pentru o lume fără acest acord.

”Mă aștept ca tratatul INF să fie, de asemenea, o problemă care va fi abordată la Conferința de Securitate de la München, deoarece acest lucru afectează, desigur, toți aliații NATO, dar și alte țări. Vom continua să discutăm acest lucru în cadrul Consiliului NATO-Rusia și știu că mai mulți aliați au deja și intenționează să discute acest lucru bilateral cu Rusia. Deci, Rusia știe că suntem gata, știe că ne gândim și credem că Tratatul INF este de mare importanță, dar nici un tratat nu va funcționa dacă este respectat doar de o parte. Și, prin urmare, Rusia are responsabilitatea de a reveni la respectarea lui și de a păstra tratatul”, a spus Stoltenberg în cadrul primei reuniuni ministeriale NATO care are loc după ce SUA și Rusia și-au suspendat obligațiile din cadrul Tratatului INF.

Miniștrii aliați, reuniți într-un ”moment critic pentru securitatea transatlantică”, au reiterat că Alianța Nord-Atlantică nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor, cerând Rusiei să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului.

”NATO a fost și este foarte unită în legătură cu problema INF, ceea ce înseamnă că transmitem un mesaj Rusiei pentru a reveni în conformitate, dar suntem, de asemenea, uniți ca în planul nostru și ne pregătim pentru o lume cu mai multe rachete rusești și fără INF”, a mai spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane, în timp ce Rusia deține noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, care sunt mobile și care pun în pericol securitatea euro-atlantică.

De altfel, în cadrul reuniunii aliate, Statele Unite și-au arătat eforturile pe care le-au făcut în ultimii cinci ani pentru a păstra Tratatului și pentru a determina Rusia să revină la respectarea lui.

”Peste 30 de discuții cu oficialii ruși, 6 reuniuni la nivel de experți, 6 declarații formale ale NATO și 5 rapoarte anuale privind respectarea tratatului”, este bilanțul prezentat de SUA aliaților.

Ce știm până în prezent despre noul impas numit INF?

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, vor avea ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea sunt temele ”zero” printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima reacție a lui Mihail Gorbaciov, cel care în 1987 cosemna Tratatul INF: Cheia soluţionării problemelor de securitate nu stă în arme, ci într-un ”dialog serios” între SUA și Rusia

Published

on

Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, cel care în 1987 cosemna, alături de președintele Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, Ronald Reagan, Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), a lansat un apel Statelor Unite să reia ”un dialog serios” cu Rusia în problema armelor nucleare și a avertizat împotriva ”tendințelor distructive periculoase” din politica mondială, într-un articol publicat miercuri în ”Vedomosti”, citat de EFE, anunță Agerpres.

După ce a constat ruptura în comunicarea dintre Moscova şi Washington, fostul lider sovietic se adresează în special reprezentanţilor Congresului SUA, îndemnându-i să lase disputele de partid deoparte pentru a facilita un ”dialog serios” între cele două state.

”Sunt convins că Rusia este pregătită pentru dialog”, a punctat Gorbaciov, care s-a arătat îngrijorat de suspendare Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) a subliniat Gorbaciov, care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu suspendarea – mai întâi de către SUA şi apoi de către Rusia – a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), completând că încă vede în această decizie ”o demonstrație a tendințelor periculoase distructive în politica mondială”.

Fostul lider sovietic este de părere că în spatele deciziei Washingtonului de a părăsi INF se află ”dorința Statelor Unite de a se elibera de toate restricțiile din domeniul armamentului și de a obține supremația militară absolută”.

”Rezultatul curentului actual distructiv va fi total diferit: destabilizarea situaţiei strategice, o nouă cursă a înarmărilor şi imprevizibilitatea politicii mondiale. Este necesară o schimbare majoră în mentalitatea politicienilor. Mentalitatea militaristă a condus la militarizarea comportamentului statelor, la campaniile militare din Iugoslavia, Irak, Libia şi alte ţări, ale căror consecinţe vor fi resimţite o lungă perioadă de timp”, a mai scris Mihail Gorbaciov, insistând că ”cheia soluţionării problemelor de securitate nu stă în arme, ci în sfera politică”.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea, la rândul său, a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending