Președintele american Donald Trump a amenințat sâmbătă Canada că-i va impune taxe vamale de 100% asupra exporturilor către SUA dacă încheie un acord comercial cu China, după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat săptămâna trecută finalizarea cadrului unui astfel de acord.

Dacă „guvernatorul” Mark Carney „crede că va face din Canada un depozit portuar prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris președintele american pe rețeaua socială Truth Social.

”China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a susținut Trump.

”Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a indicat liderul de la Casa Albă.

Președintele american a adăugat ulterior un alt mesaj, în care a insistat că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este ca China să preia controlul asupra Canadei”. „NU se va întâmpla, nici măcar nu se va apropia de așa ceva!”, a asigurat el.

Acesta a fost cel de-al doilea atac al lui Trump la adresa Canadei pe tema relațiilor cu China în mai puțin de o zi. Președintele american a acuzat Ottawa că se opune construirii unei Cupole de Aur deasupra Groenlandei în timp ce a început să facă afaceri cu China.

Cupola de Aur sau Golden Dome este denumirea atribuită unui sistem de apărare antirachetă pe care Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos să-l construiască în Groenlanda, o insulă pe care Statele Unite o consideră vitală pentru securitatea națională.

„Canada se opune construirii „Golden Dome” deasupra Groenlandei, deși „Golden Dome” ar proteja Canada. În schimb, au votat în favoarea desfășurării de afaceri cu China, care îi va „înghiți” încă din primul an!”, a scris Trump, pe Truth Social.

În discursul suștinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintelui american Donald Trump a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda și după aceea a stabilit împreună Mark Rutte premisele unui acord privind securitatea arctică.

Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă (Golden Dome) propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO. Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.

Tot la Davos, președintele american l-a luat la țintă direct pe prim-ministrul Mark Carney, afirmând că „Canada există datorită Statelor Unite”. Liderul de la Ottawa a respins această evaluare.

“Construim o cupolă de aur care, prin însăși natura sa, va apăra Canada. (…) Canada primește o grămadă de gratuițăți de la noi. Ar trebui să ne fie recunoscători, dar nu sunt. L-am urmărit ieri pe prim-ministrul vostru. Nu a fost prea recunoscător. Canada există datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații“, a adăugat el, ulterior anunțând și că retrage premierului canadian invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Trump urcat pe scena Forumului de la Davos la o zi în care au mai vorbit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron sau premierul canadian Mark Carney, alocuțiunea celui din urmă generând cea mai mare propagare la nivel mondial ca urmare a respingerii politicii hegemonice practicate de superputeri, fără a nominaliza însă direct Statele Unite sub administrația Trump.

Sub forma unui apel împotriva acomodării față de marile puteri, Carney a afirmat că lumea intră într-o nouă epocă, citând din dialogul melian al generalului și istoricului atenian Tucidide și din disidentul Vaclav Havel, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei după căderea comunismului. Premierul canadian s-a referit la conceptul lui Tucidide cum că “cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie să sufere” și la sintagma “puterii celor fără de putere” evocată de Havel.

“Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție“, a mai spus Carney, cel care zilele trecute s-a aflat la Beijing pentru relansarea unei relații de parteneriat strategic cu China, într-un semnal că țara sa se distanțează de SUA și pivotează spre China.

Canada, tradițional un aliat apropiat al SUA și cel mai mare vecin al Statelor Unite, a fost afectată de tarifele impuse de Donald Trump pe oțel, aluminiu, vehicule și cherestea. În octombrie, premierul Carney a declarat că Canada ar trebui să își dubleze exporturile către piețe non-americane până în 2035 pentru a reduce dependența de SUA.

Asemenea Groenlandei, Trump a vorbit public despre ideea de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american. El nu a avansat la fel de virulent pe temă precum în cazul insulei arctice, însă strategia de securitate națională a Statelor Unite se axează pe preemenința SUA în emisfera lor vestică ca o condiție a securității și prosperității americane

Nemulțumirea socială a evoluat într-o formă de izolare colectivă, arată ediția din 2026 a Barometrului de Încredere al companiei de comunicare Edelman, potrivit căreia șapte din zece persoane declară că nu sunt dispuse sau ezită să aibă încredere în oameni cu valori, opinii sociale, medii sau surse de informare diferite.

Fenomenul este cel mai accentuat în economiile dezvoltate, în special în Japonia (90%) și Germania (81%), fiind peste media globală și în Regatul Unit (76%) și Canada (73%), în timp ce Statele Unite se situează la nivelul mediei globale, cu 70%. Tendința traversează toate categoriile de venit, gen și vârstă.

Patru forțe care alimentează izolarea

Raportul identifică patru factori majori care alimentează această „insularitate”: anxietatea economică, prăbușirea optimismului, erodarea încrederii în instituții și criza informațională. Două treimi dintre angajați se tem că politicile comerciale și tarifele vor afecta angajatorii, iar peste jumătate dintre persoanele cu venituri mici cred că vor fi lăsate în urmă de inteligența artificială generativă (IA).

Doar 32% dintre respondenți cred că următoarea generație va avea o viață mai bună, înregistrându-se minime istorice în Franța (6%), Germania (8%), Canada (16%) și SUA (21%). Persoanele cu venituri mici percep instituțiile ca fiind semnificativ mai puțin competente și etice decât cele cu venituri mari, iar 65% se tem că actori străini răspândesc dezinformare pentru a amplifica diviziunile interne.

„În ultimii cinci ani, am coborât de la frică la polarizare, apoi la nemulțumire și acum la izolare. Oamenii se retrag din dialog și compromis, alegând siguranța familiarului în locul riscului schimbării. Favorizăm naționalismul în locul conexiunii globale și câștigul individual în locul progresului comun. Mentalitatea noastră s-a mutat de la «noi» la «eu». Insularitatea a devenit următoarea criză a încrederii”, , a declarat Richard Edelman, CEO al grupului.

În acest context, încrederea se concentrează tot mai mult în cercurile apropiate: „directorul meu” (66%), „concetățenii mei” (64%) și „vecinii mei” (64%), în timp ce aproape șapte din zece respondenți se tem că liderii instituționali induc deliberat publicul în eroare.

Angajatorul devine principalul mediator al încrederii

Cu un nivel de 78% de încredere în rândul angajaților, angajatorul se situează semnificativ peste guvern și peste alte instituții, iar directorul general este perceput drept principalul actor care poate conduce acest proces de reconstrucție a încrederii.

Izolarea alimentează naționalismul

Izolarea alimentează naționalismul și reduce încrederea în companiile străine. Diferența de încredere dintre firmele locale și cele externe este cea mai mare în Canada, Japonia și Germania.

Peste o treime dintre respondenți doresc mai puține companii străine în propria țară, chiar dacă acest lucru presupune prețuri mai mari și opțiuni mai limitate. 42% refuză să investească în firme care nu le împărtășesc valorile, iar 42% dintre angajați ar prefera să își schimbe departamentul decât să raporteze unui manager cu convingeri diferite.

Alte concluzii-cheie

Raportul arată că diferența de încredere dintre persoanele cu venituri mari și cele cu venituri mici este mai mult decât dublată din 2012 până în 2026, cele mai mari dezechilibre fiind înregistrate în SUA, Indonezia, Nigeria, Franța și Arabia Saudită. Inflația, dezinformarea, pandemia, războaiele comerciale și extinderea inteligenței artificiale generative (IA) sunt principalele evenimente care au afectat încrederea în oameni și instituții.

În același timp, liderii instituționali au înregistrat pierderi nete de credibilitate, în special guvernele naționale și marile organizații media, în timp ce încrederea a crescut în cercurile apropiate (familie, prieteni, colegi și lideri direcți).

Pentru al doilea an consecutiv, economiile dezvoltate se află la coada clasamentului global al încrederii, în timp ce piețele emergente domină topul. În premieră, mediul de afaceri este perceput drept mai etic decât ONG-urile, fiind considerat totodată cea mai competentă instituție.

Raportul Edelman Trust Barometer 2026 se bazează pe aproape 34.000 de interviuri realizate în 28 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, în perioada octombrie–noiembrie 2025.

Casa Albă a respins criticile dure formulate de premierul britanic Keir Starmer la adresa declarațiilor președintelui american Donald Trump privind rolul aliaților NATO în Afganistan, afirmând că Statele Unite ar fi contribuit mai mult decât oricare alt stat la efortul Alianței, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Întrebată despre reacția liderului de la Londra, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a evitat un răspuns direct și a susținut că „Statele Unite au făcut mai mult pentru NATO decât toate celelalte țări la un loc”.

„Președintele Trump are perfectă dreptate; Statele Unite au făcut mai mult pentru NATO decât toate celelalte țări din alianță la un loc”, a insistat ea.

Replica vine după ce Keir Starmer a calificat afirmațiile lui Trump, potrivit cărora aliații ar fi „rămas puțin cam departe de linia frontului” în Afganistan, drept „insultătoare” și, „sincer, îngrozitoare”. „Dacă aș fi spus aceste cuvinte, cu siguranță mi-aș fi cerut iertare”, a adăugat premierul britanic.

Regatul Unit a pierdut 457 de militari în Afganistan, iar Reuters notează că tonul critic al lui Starmer este cu atât mai semnificativ cu cât acesta a evitat până acum confruntările publice directe cu Trump.

Citiți și Pentru fiecare doi soldați americani morți în Afganistan, un militar din altă țară NATO nu s-a mai întors acasă, îi spune Rutte lui Trump: “Mă doare dacă nu crezi că aliații vor fi alături de SUA”

Ministrul de externe al Olandei, David van Weel, a condamnat la rândul său declarațiile președintelui american, numindu-le neadevărate și lipsite de respect.

În Marea Britanie, prințul Harry, care a fost dislocat în Afganistan, a intervenit în dezbatere, transmițând: „Merită să vorbim despre aceste sacrificii cu sinceritate și respect.”

La rândul său, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat criticile lui Trump drept „insuportabile”.

„Înțeleg prea bine că veteranii danezi au spus că nu există cuvinte care să poată descrie cât de mult doare acest lucru”, a scris ea pe Facebook. „Este insuportabil că președintele american pune la îndoială angajamentul soldaților aliați în Afganistan”, a adăugat șefa guvernului de la Copenhaga.

Asociația Veteranilor Danezi a anunțat că a rămas „fără cuvinte” la auzul declarațiilor lui Trump: „Danemarca a fost întotdeauna alături de Statele Unite și am răspuns crizelor din întreaga lume atunci când Statele Unite ne-au cerut acest lucru”, a transmis asociația.

Veteranii danezi au convocat un marș al tăcerii pentru 31 ianuarie, la Copenhaga, în semn de protest.

Potrivit Departamentului Apărării al SUA, aproximativ 2.460 de soldați americani au murit în Afganistan, o cifră care, raportată la dimensiunea populației, este similară cu pierderile suferite de Regatul Unit și Danemarca.

Conform Forțelor Armate Daneze, 44 de militari danezi au murit în Afganistan, iar Mette Frederiksen a subliniat că „Danemarca este una dintre țările NATO care a suferit cele mai mari pierderi raportate la nivelul populației”.

În perioada misiunii, aproximativ 12.000 de soldați și civili danezi au fost detașați în Afganistan.