Finlanda și-a menținut poziția de ”cea mai fericită țară din lume” pentru al șaselea an consecutiv, conform clasamentului World Happiness Report, dat publicității luni, informează Deutsche Welle.

Raportul, care este întocmit de oameni de știință din Statele Unite și se bazează pe sondaje realizate de Institutul Gallup, întreabă un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane cât de mulțumite sunt de viața lor.

Podiumul este completat de Danemarca și Islanda, urmate de Israel și Olanda, aflate pe locurile patru și cinci. Printre celelalte țări din top zece se numără Suedia, Norvegia, Elveția, Luxemburg și Noua Zeelandă.

Germania a coborât două poziții față de anul trecut, ajungând pe locul 16, în vreme ce Statele Unite, Regatul Unit și Franța s-au clasat pe locurile 15, 19 și, respectiv, 21. România se clasează pe locul al 24-lea, cu un scor de 6,589.

© World Happiness Report

Între timp, Afganistanul și Libanul au rămas cele mai nefericite două țări.

Raportul a identificat factorii care contribuie la evaluarea vieții, printre care ”venitul, sănătatea, faptul de a avea pe cine să te bazezi, sentimentul de libertate de a lua decizii importante în viață, generozitatea și absența corupției”.

Sănătatea mintală a fost evidențiată ca fiind o componentă cheie a bunăstării subiective și ”un factor de risc pentru sănătatea fizică și longevitatea viitoare”.

Raportul a subliniat faptul că orice persoană are dreptul la drepturile fundamentale ale omului fără discriminare, inclusiv dreptul la viață și libertate, dreptul de a nu fi supus sclaviei și torturii, libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la muncă și educație.

În iulie 2012, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii, care promovează ideea că ”urmărirea fericirii este un obiectiv uman fundamental”.

Miniștrii de externe din G7 au condamnat duminică cu fermitate recenta lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) de către Coreea de Nord și au remarcat efectul destabilizator al acesteia asupra păcii și securității regionale, potrivit declarației lor comune. De asemenea, aceștia au deplâns lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) cu privire la aceste incidente repetate.

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnăm în termenii cei mai fermi lansarea de către Coreea de Nord, la 16 martie, a încă unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), care subminează pacea și securitatea regională și internațională”, se arată în declarație.

Începând de anul trecut, Pyongyang „și-a intensificat acțiunile de escaladare prin intermediul unui număr record de lansări de rachete balistice și prin retorica sa continuă iresponsabilă și destabilizatoare privind utilizarea armelor nucleare”, se arată în document.

Miniștrii de externe din G7 au deplâns, totodată,  pasivitatea Consiliului de Securitate al ONU față de testele cu rachete ale Coreei de Nord.

„Regretăm profund să vedem contrastul puternic dintre frecvența încălcărilor flagrante și repetate ale rezoluțiilor CSONU de către Coreea de Nord și lipsa de reacție corespunzătoare a CSONU din cauza obstrucției unor membri. Comportamentul nechibzuit al Coreei de Nord necesită un răspuns rapid și unitar din partea comunității internaționale, inclusiv măsuri semnificative suplimentare din partea CSONU. Facem apel la toate statele membre ale ONU să pună în aplicare integral și efectiv toate rezoluțiile CSONU, iar membrii CSONU să își respecte angajamentele.

Deși nu i-au numit direct pe respectivii membri, demnitarii au făcut trimitere la China și Rusia, care au blocat încercările recente de a reacționa într-un mod mai ferm față de Coreea de Nord.

În cele din urmă, șefii diplomațiilor din G7 și-au reiterat apelul către Coreea de Nord de a renunța „la armele nucleare, la programele nucleare existente și la orice alte arme de distrugere în masă și la programele de rachete balistice într-un mod complet, verificabil și ireversibil și să respecte pe deplin toate obligațiile care decurg din rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU (UNSCR).”

Acordul care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, și care urma să expire sâmbătă, 18 martie, a fost reînnoit, au anunțat președintele turc Recep Tayyip Erdogan și Națiunile Unite, fără a menționa, însă și durata acestuia, informează DW.

Acordul a fost încheiat în urma unor discuții cu Rusia și Ucraina, a declarat Erdogan într-un discurs susținut sâmbătă în orașul Canakkale, situat în vestul țării, dar nu a precizat pentru cât timp este prelungită această înțelegere.

Rusia a declarat că a fost de acord cu o prelungire de 60 de zile, în timp ce ministrul ucrainean al infrastructurii a declarat că acordul a fost prelungit cu 120 de zile.

Potrivit ONU, de la semnarea Inițiativei în iulie 2022, aproximativ 25 milioane de tone de cereale și produse alimentare au fost transferate în 45 de țări, iar inițiativa a fost creditată ca fiind cea care a contribuit la temperarea prețurilor mondiale la alimente, care au atins cote amețitoare în martie 2022. În urma punerii în aplicare a inițiativei, prețurile au început să scadă și, un an mai târziu, scăzuseră cu aproximativ 18%.

„Acest acord este de o importanță vitală pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial”, a declarat Erdogan în timpul unor declarații televizate. „Mulțumesc Rusiei și Ucrainei, care nu au precupețit niciun efort pentru a obține o nouă prelungire, precum și secretarului general al Națiunilor Unite.”

Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari producători agricoli din lume, iar așa-numita Inițiativă privind cerealele din Marea Neagră a contribuit la atenuarea crizei alimentare globale declanșate de conflict.

Invazia la scară largă a Rusiei din februarie anul trecut a dus la blocarea porturilor ucrainene din Marea Neagră de către navele de război. Cu toate acestea, acordul privind cerealele a permis trecerea în siguranță a exporturilor de cereale esențiale pentru combaterea crizei alimentare mondiale. Acordul inițial a fost prelungit în noiembrie cu 120 de zile.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că ultima prelungire a fost pentru încă 120 de zile. Ankara declarase anterior că dorește o prelungire de 120 de zile, în timp ce Rusia era în favoarea unei prelungiri de 60 de zile.

#BlackSeaGrainInitiative agreement is extended for 120 days. Grateful to @antonioguterres @UN, President Erdoğan, Minister Hulusi Akar & all our partners for sticking to the agreements. Due our joint efforts, 25M tons of🇺🇦 grain delivered to world markets pic.twitter.com/4bye93iQ7d

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) March 18, 2023

Kubrakov a mulțumit ONU și Turciei pentru că au respectat acordurile din acordul privind cerealele.

„Acordul privind Inițiativa pentru Cereale la Marea Neagră este prelungit cu 120 de zile”, a declarat Kubrakov pe Twitter. „Recunoscător lui Antonio Guterres, Națiunilor Unite, președintelui Recep Tayyip Erdogan, ministrului [Apărării] Hulusi Akar și tuturor partenerilor noștri pentru că au respectat acordul.”

În schimb, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat: „Vedem relatări din partea participanților la “acordul privind cerealele” că acesta a fost prelungit cu 120 de zile. Am declarat în repetate rânduri … că partea rusă a notificat toate părțile la acord că prelungește acordul cu 60 de zile”.