Connect with us

INTERNAȚIONAL

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

“Suntem aliați de facto. Acest lucru a fost deja realizat. De facto, am finalizat deja drumul nostru spre NATO. De facto, am dovedit deja interoperabilitatea cu standardele Alianței, acestea sunt reale pentru Ucraina – reale pe câmpul de luptă și în toate aspectele interacțiunii noastre. Avem încredere unii în alții, ne ajutăm reciproc și ne protejăm reciproc. Aceasta este ceea ce este Alianța. De facto. Astăzi, Ucraina depune o cerere pentru a o face de jure. Conform unei proceduri în concordanță cu semnificația noastră pentru protecția întregii noastre comunități. În cadrul unei proceduri accelerate“, a anunțat Volodimir Zelenski, conform transcriptului declarației sale, furnizat de site-ul președinției ucrainene.

El a argumentat că această aderare este posibilă, dând exemplul Finlandei și Suediei, care au început aderarea la Alianță în acest an fără un Plan de acțiune pentru aderare.

“Acest lucru este corect. Acest lucru este echitabil și pentru Ucraina. Aceasta este consolidarea la nivelul tratatului a ceea ce s-a realizat deja în viață și care sunt valorile noastre. Înțelegem că acest lucru necesită un consens al tuturor membrilor Alianței. Înțelegem că este necesar să se ajungă la un astfel de consens. Și, prin urmare, în timp ce acest lucru se întâmplă, ne oferim să punem în aplicare propunerile noastre privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, în conformitate cu Pactul de securitate de la Kiev, care a fost elaborat și prezentat partenerilor noștri. Securitatea nu are alternative. Dar este nevoie de determinare pentru a o garanta. Facem pasul nostru decisiv prin semnarea cererii de aderare accelerată a Ucrainei la NATO“, a adăugat el.

 

Decizia lui Zelenski reprezintă un scenariu cu repetare. La 28 februarie, când invazia militară a Rusiei în Ucraina începuse de patru zile, președintele ucrainean a semnat, dintr-un buncăr, cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, primind între timp statutul de țară candidată la UE.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a cerut luni Parlamentului să inițieze procesul de organizare a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precizând că plebiscitul va avea loc, cel mai probabil, în octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

“Odată scris în Constituție acest obiectiv de integrarea europeană, toată clasa politică a R. Moldova va fi obligată să urmeze decizia cetățenilor și vom avea această consecvență în realizarea acestui program de dezvoltare a țării”, a spus șefa statului, în cadrul unui eveniment în care a lansat și pagina oficială a campaniei în favoarea aderării la UE.

Numită pentru.md, platforma conține același slogan – “Pentru” aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cadrul referendumului constituțional din 2024.

Site-ul prezintă avantajele integrării europene și combate falsurile despre UE.

Ea a precizat că a organizat până acum 20 de runde de consultări, la care au participat aproximativ 500 de oameni. “Cu toții au spus că văd Moldova în marea familie europeană. Acest proiect este un proiect care ne unește și care ne asigură un viitor”, a spus Sandu.

 

La conferința de presă ținută la Palatul Republicii, președinta a răspuns timp de două ore la întrebările jurnaliștilor, având pe fundal un banner cu sloganul “Uniți pentru Moldova europeană”, subliniază Radio Europa Liberă

Președinta de la Chișinău a explicat, de asemenea, că insistă ca referendumul constituțional să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru ca prezența la urne “să fie cât mai mare”. Potrivit ei, Curtea Constituțională trebuie să dea “cât de curând posibil” o decizie la sesizarea opoziției, care a contestat modificarea Codului Electoral în acest sens.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a cerut să fie organizat, toamna viitoare, un referendum despre aderarea Moldovei la UE, anunțând și că va candida pentru un nou mandat. În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale.

Opoziția pro-rusă a anunțat deja că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul. Alte partide și-au arătat susținerea pentru plebiscit, dar au fost împotrivă ca acesta să aibă loc concomitent cu prezidențialele.

Unii analiști politici au spus că în acest fel Maia Sandu ar încerca să obțină un scor mai mare la alegerile din toamnă, iar alții – că, dacă referendumul va avea loc într-o altă zi, nu va aduna suficienți oameni la urne.

Totodată, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se teme că Rusia ar putea interveni în procesul electoral pentru a deturna integrarea europeană a Republicii Moldova.

Continue Reading

SUA

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

Published

on

© Official State Department photo by Chuck Kennedy/ Flickr

Lupta împotriva dezinformării, cu precădere conținutul generat de Inteligența Artificială (IA), este de ”interes vital” pentru securitatea SUA și reprezintă o prioritate diplomatică, a subliniat luni secretarul de stat american Antony Blinken, la Seul, unde participă la cel de-al treilea Summit pentru democrație, o inițiativă a președintelui SUA, Joe Biden, care aduce împreună reprezentanți ai statelor, membri ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Știm cu toții că o lume în care informațiile de încredere sunt ușor accesibile este un element fundamental pentru orice chestiune din orice țară. Aceasta ne permite să înțelegem și să ne implicăm în lumea din jurul nostru pentru a lua decizii care ne modelează viața, care ne modelează comunitățile, care ne modelează țările. Dar știm, de asemenea, că spațiul informațional a devenit mai aglomerat, mai complex, mai confuz, mai contestat ca niciodată. Acest lucru, la rândul său, creează un mediu propice dezinformării, un mediu în care actorii statali și nestatali subminează adevărurile obiective de care depind societățile deschise”, și-a început oficialul american discursul menit să contureze viziunea SUA despre eforturile colective ale societăților libere pentru a construi un mediu informațional mai rezilient.

Acesta a constat că utilizarea tehnologiei digitale și inteligenței artificiale a avut consecințe negative, generând un ”accelerator pentru dezinformare, alimentând polarizarea, completând sentimentul general de confuzie pe care oamenii îl au cu privire la lumea din jurul lor”.

El a amintit că anul acesta aproape jumătate din populația lumii va merge la vot, iar ”cetățenii și candidații se vor confrunta cu o avalanșă de neadevăruri care sufocă dezbaterile civice serioase”.

”Competitorii noștri, adversarii noștri, se folosesc de dezinformare pentru a exploata fisurile din cadrul democrațiilor noastre. Semănând în continuare suspiciune, cinism, instabilitate, ridicând un grup împotriva altuia, discreditând instituțiile noastre. Oamenii din cadrul propriilor noastre societăți au exacerbat aceste dinamici, uneori în mod deliberat, alteori influențați de roboți și algoritmi care sunt antrenați pe baza unor informații tendențioase. Această denaturare a pieței ideilor nu este un produs secundar nefericit al libertății de exprimare. Este o amenințare directă la adresa libertății de exprimare însăși”, a atras atenția Blinken.

Secretarul de stat al SUA a invocat Declarația Universală a Drepturilor Omului pentru a arăta că ”manipularea informațiilor subminează capacitatea noastră de a ne exercita acest drept fundamental” consacrat în acest document care ”ne protejează libertatea, și citez, de a avea opinii fără interferențe”.

În acest context, oficialul american a listat o serie de acțiuni întreprinse de SUA pentru a construi un mediu informațional mai rezilient, cu accent pe descurajarea dezinformării prin dezvăluirea încercărilor Chinei sau Rusiei, de exemplu, în această direcție, pe sprijinirea libertății presei, câinele de pază al democrației, pe alfabetizare în domeniul media digitală, pe diplomație.

Citiți și: Republica Moldova și SUA au încheiat un parteneriat în vederea combaterii dezinformării și a informațiilor manipulatorii

”Contracararea informațiilor înșelătoare este esențială. Dar nu este suficient. La fel cum abordăm neadevărurile, falsurile și denaturările pe termen imediat, trebuie să investim în a ne face mai rezistenți la ele pe termen lung, chiar dacă suntem hotărâți să expunem și să contracarăm dezinformarea, Statele Unite sunt la fel de concentrate pe promovarea unui mediu informațional deschis și rezilient la nivel global, în care mesajele înșelătoare capătă mai puțină tracțiune acolo unde adevărul este promovat. Avem nevoie ca guvernele să susțină libertatea presei fși siguranța jurnaliștilor, atât în mediul online, cât și offline, deoarece o presă independentă și abilitată este o piatră de temelie pentru democrațiile sănătoase. Trebuie să consolidăm guvernarea deschisă și să extindem accesul la informații privind modul în care a votat un legiuitor, cine a primit un contract guvernamental, cum sunt compilate datele economice, cum ar fi cifrele PIB-ului Astfel încât jurnaliștii și cetățenii, deopotrivă, să își poată trage la răspundere liderii”, a continuat Blinken.

Acesta este și motivul pentru care secretarul de stat al SUA a anunțat că instituția pe care o conduce a publicat ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai conștienți și mai rezilienți în fața manipulării informațiilor, cum ar fi încurajarea platformelor de socializare să eticheteze conținutul generat de inteligența artificială, astfel încât utilizatorii să știe când o imagine este reală și când nu este”.

”Știm că dezinformarea transcende granițele, traversează platformele, nicio țară, nicio entitate nu poate face față singură acestei provocări. De aceea, un al treilea mod în care creăm un mediu informațional mai sănătos este prin diplomația noastră, promovând o înțelegere comună a problemei, precum și soluții creative pentru a o aborda. Lucrăm pentru a promova principii comune. Ne aliniem partenerii și aliații în jurul unui cadru pentru a contracara manipularea informațiilor de către adversarii străini”, a mai spus Antony Blinken.

Dovadă a transpunerii declarațiilor în practică stă recentul efort comun dintre Statele Unite și Uniunea Europeană pentru protejarea apărătorilor drepturilor omului în mediul online prin publicarea unor orientări comune care vizează platformele în domeniu

Și pentru că Uniunea Europeană este un promotor al drepturilor fundamentale, aceasta și-a asumat rolul de liber la nivel global și a adoptat prima Lege privind inteligența artificială care interzice, printre altele, anumite aplicații de IA care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele de clasificare biometrică bazate pe caracteristici sensibile și extragerea neorientată a imaginilor faciale de pe internet sau din înregistrările CCTV pentru a crea baze de date de recunoaștere facială.

Continue Reading

RUSIA

UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii

Published

on

© European Union, 2023

Uniunea Europeană condamnă organizarea alegerilor prezidențiale de către Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic de la Moscova cu represalii, potrivit unei declarații emise luni de Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta evidențiază deteriorarea peisajului politic din Rusia, caracterizat de represiunea internă sistematică și de represiunea împotriva politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile și a presei independente. Citând textul, aceasta notează:

„Autoritățile ruse au continuat să intensifice represiunea internă sistematică prin reprimarea politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile, a mass-mediei independente și a altor voci critice prin utilizarea legislației represive și a sentințelor de închisoare motivate politic.”

Moartea șocantă a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi subliniază și mai mult represiunea accelerată și sistematică din Rusia. UE își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea spațiului politic, ceea ce duce la încălcarea drepturilor civile și politice și la limitarea candidaților care se opun agresiunii Rusiei de a se prezenta la alegeri. În plus, „UE regretă profund absența unei evaluări imparțiale, autoritățile rusești refuzând să invite observatori ai OSCE/ODIHR”.

De asemenea, UE „condamnă cu fermitate” organizarea ilegală de către Rusia a așa-numitelor „alegeri” în teritoriile ocupate temporar în Ucraina, inclusiv în Crimeea și în părți din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste acțiuni încalcă dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.  „UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată nici desfășurarea acestor așa-zise “alegeri” pe teritoriile Ucrainei, nici rezultatele lor”, transmite Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta reiterează „sprijinul neabătut al UE” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Solicitarea ca Rusia să înceteze războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei și să își retragă forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean este fără echivoc.

Declarația se încheie prin sublinierea faptului că cei implicați în organizarea acțiunilor ilegale din Ucraina „vor suporta consecințele”. Aceasta reafirmă angajamentul UE de a sprijini organizațiile societății civile ruse, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE14 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA15 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE17 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE18 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE18 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.18 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

U.E.19 hours ago

Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA19 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending