Connect with us

INTERNAȚIONAL

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

“Suntem aliați de facto. Acest lucru a fost deja realizat. De facto, am finalizat deja drumul nostru spre NATO. De facto, am dovedit deja interoperabilitatea cu standardele Alianței, acestea sunt reale pentru Ucraina – reale pe câmpul de luptă și în toate aspectele interacțiunii noastre. Avem încredere unii în alții, ne ajutăm reciproc și ne protejăm reciproc. Aceasta este ceea ce este Alianța. De facto. Astăzi, Ucraina depune o cerere pentru a o face de jure. Conform unei proceduri în concordanță cu semnificația noastră pentru protecția întregii noastre comunități. În cadrul unei proceduri accelerate“, a anunțat Volodimir Zelenski, conform transcriptului declarației sale, furnizat de site-ul președinției ucrainene.

El a argumentat că această aderare este posibilă, dând exemplul Finlandei și Suediei, care au început aderarea la Alianță în acest an fără un Plan de acțiune pentru aderare.

“Acest lucru este corect. Acest lucru este echitabil și pentru Ucraina. Aceasta este consolidarea la nivelul tratatului a ceea ce s-a realizat deja în viață și care sunt valorile noastre. Înțelegem că acest lucru necesită un consens al tuturor membrilor Alianței. Înțelegem că este necesar să se ajungă la un astfel de consens. Și, prin urmare, în timp ce acest lucru se întâmplă, ne oferim să punem în aplicare propunerile noastre privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, în conformitate cu Pactul de securitate de la Kiev, care a fost elaborat și prezentat partenerilor noștri. Securitatea nu are alternative. Dar este nevoie de determinare pentru a o garanta. Facem pasul nostru decisiv prin semnarea cererii de aderare accelerată a Ucrainei la NATO“, a adăugat el.

 

Decizia lui Zelenski reprezintă un scenariu cu repetare. La 28 februarie, când invazia militară a Rusiei în Ucraina începuse de patru zile, președintele ucrainean a semnat, dintr-un buncăr, cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, primind între timp statutul de țară candidată la UE.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Joe Biden anunță că Israelul va înceta operațiunile militare în Fâșia Gaza în perioada Ramadanului, în cadrul unui armistițiu în curs de negociere

Published

on

© The White House

Preşedintele american Joe Biden a afirmat luni seară că Israelul îşi va înceta operaţiunile militare împotriva Hamas în Fâşia Gaza în timpul Ramadanului, în cadrul unui armistiţiu în curs de negociere, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Se apropie Ramadanul şi există un acord cu israelienii conform căruia ei nu se vor angaja în operaţiuni în timpul Ramadanului, pentru a ne lăsa timp să scoatem toţi ostaticii deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană”, a declarat Biden într-un interviu pentru televiziunea americană NBC.

Egiptul, Qatarul, SUA, Franţa şi alte ţări încearcă să negocieze de mai multe săptămâni un nou armistiţiu între Israel şi Hamas.

„Am speranţa ca până lunea viitoare vom avea un armistiţiu. Consilierul meu pentru securitate naţională îmi spune că suntem aproape, (însă) aceasta nu s-a făcut încă”, a nuanţat Biden.

Potrivit unei surse din cadrul mişcării islamiste palestiniene, discuţiile vor viza un armistiţiu de şase săptămâni, asociat cu eliberarea de ostatici deţinuţi de Hamas şi a unor prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel, precum şi cu intrarea în Gaza a unei importante cantităţi de ajutor umanitar.

În interviul său pentru NBC, Joe Biden a apreciat că un asemenea acord „ne dă timp să începem să avansăm în direcţii pe care numeroase ţări arabe sunt gata să le adopte” în termeni de normalizare a relaţiilor cu Israelul.

„Cred că dacă vom obţine acest armistiţiu temporar, vom putea merge într-o direcţie ce ne va permite să schimbăm dinamica”, a adăugat preşedintele american.

Joe Biden a precizat că Israelul s-a „angajat” să evacueze părţi importante din Rafah înainte de “a elimina restul mişcării islamiste Hamas”. Însă, el a atenţionat că „singurul mod pentru Israel de a supravieţui” este de a ajunge la un acord care să garanteze „pacea şi securitatea pentru israelieni şi palestinieni”.

Săptămâna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat cabinetului de securitate israelian un document strategic care schițează guvernarea Fâșiei Gaza post-conflict, punând accentul pe numirea unor „oficiali locali” neafiliați terorismului în locul Hamas.

După terminarea războiului, administrația civilă din Gaza ar urma să fie condusă de „oficiali locali cu experiență administrativă” și care „nu au legături cu țări sau entități care sprijină terorismul”, a relatat ziarul Times of Israel, citând elemente cheie ale planului lui Netanyahu.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe al Poloniei a discutat cu Blinken despre cooperarea în domeniul apărării: „Trebuie să ne asigurăm că Putin nu va cuceri Ucraina. Ar fi un dezastru pentru Occident”

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Poland - Konrad Laskowski / Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat luni, la Washington, cu ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski despre aprofundarea relațiilor bilaterale într-o gamă largă de interese reciproce, inclusiv despre cooperarea în domeniul apărării, precum și despre securitatea energetică și cooperarea în domeniul energiei civile și nucleare, informează Departamentul de Stat al SUA.

Statele Unite și Polonia sunt unite, în calitate de aliați NATO, în sprijinul eforturilor Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei.

„Aceasta este o ocazie importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, atât președintele Duda, cât și prim-ministrul Tusk vin împreună la Casa Albă și la Washington pe 12 martie, și abia aștept să vorbesc despre această vizită foarte importantă – una care arată, cred că încă o dată, faptul că relația dintre Statele Unite și Polonia este mai puternică decât a fost vreodată”, a declarat Antony Blinken înainte de întâlnirea cu Radosław Sikorski.

Secretarul de stat american a amintit că Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

„Având în vedere că acest proces este acum finalizat, așteptăm cu nerăbdare ca în zilele următoare să finalizăm totul și să aducem Suedia în Alianța noastră comună. Cred că acest lucru nu face decât să sublinieze încă o dată dezastrul strategic pe care invazia lui Putin în Ucraina l-a produs pentru Rusia: o Alianță NATO care este mai puternică, cât și mai mare odată cu aderarea Finlandei și acum a Suediei. Vedem de fiecare dată că Putin a reușit să precipite tot ceea ce a spus că încearcă să prevină, iar activitatea istorică a Parlamentului Ungariei nu face decât să sublinieze acest lucru”, a subliniat Antony Blinken. 

Mai mult, Antony Blinken a amintit că activitatea Poloniai în cadrul NATO a fost cea care a făcut și continuă să facă o diferență profundă. „Nu am putea fi mai recunoscători de atât, nu doar pentru solidaritatea, ci și pentru conducerea de care Polonia a dat dovadă în fața acestei agresiuni”, a spus Blinken. 

La rândul său, ministrul de externe al Poloniei a mulțumit Statelor Unite pentru tot ce au făcut deja pentru Ucraina și, prin urmare, „pentru securitatea Europei”. 

„Chiar dacă Ucraina nu era un aliat oficial atunci când Putin a invadat în forță, apreciem ceea ce au făcut serviciile dvs. de informații și modul în care ați susținut Ucraina. Aștept cu nerăbdare să discutăm despre ce putem face pentru a ne asigura că Putin nu va cuceri Ucraina, deoarece acest lucru ar fi un dezastru nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Polonia și pentru Occident”, a declarat Sikorski înaintea întâlnirii cu Blinken. 

Acesta a subliniat că Polonia are planuri îndrăznețe de a-și consolida apărarea, dar America este partenerul său esențial în materie de securitate.

„Am făcut ceea ce ne-am angajat să facem în cadrul summiturilor succesive ale NATO. Suntem, cred, cel mai mare cheltuitor pentru apărare din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și, prin urmare, încercăm să dăm un bun exemplu. Dar vremurile sunt dramatice; ne apropiem de o bifurcație și, în funcție de direcția pe care o luăm, istoria va fi diferită”, a mai spus Sikorski. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA2 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN23 mins ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.24 mins ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN57 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA2 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO6 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending