Connect with us

INTERNAȚIONAL

Zelenski: Am convenit cu Klaus Iohannis să lucrăm la garanțiile de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la Vilnius

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a convenit, marți, cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru garanții de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius, a anunțat liderul de la Kiev, după o convorbire telefonică cu liderul de la București.

“Am vorbit cu Klaus Iohannis pentru a reafirma puternicul parteneriat strategic ucraineano-român. Exporturile lunare ale Ucrainei prin România au crescut de la 2 la 3 milioane de tone, iar noi am discutat despre modalitățile de creștere a lățimii de bandă la trecerea frontierei pentru a atinge obiectivul de 4 milioane de tone. Mulțumesc României pentru că a sprijinit decizia de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE și pentru disponibilitatea de a împărtăși cu Ucraina experiența sa pozitivă de integrare în UE. L-am informat pe președintele Iohannis cu privire la teroarea aeriană continuă a Rusiei și am subliniat importanța continuării cooperării cu partenerii în vederea consolidării scutului aerian al Ucrainei. Am discutat, de asemenea, despre cooperarea bilaterală, inclusiv despre programul ucrainean de pregătire a piloților F-16. Am convenit să începem să lucrăm la garanții de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la Vilnius”, a scris Zelenski, pe platforma de socializare X.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o discuţie telefonică, marţi, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Palatul Cotroceni, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială.

El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.

Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat.

În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei “limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc.

Citiți și Zelenski, despre blocada agricolă impusă de Polonia: Slavă Domnului, au apărut România și președintele Iohannis care au ajutat fermierii noștri să supraviețuiască

Citiți și Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare.

“Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat pe 10 octombrie 2023 prima sa vizită în România în calitate de președinte, care a coincis implicit și cu prima vizită în țara noastră de când Rusia a declanșat invazia sa militară împotriva Ucrainei și cu prima deplasare în străinătate de la izbucnirea războiului Israel – Hamas, liderul de la Kiev pășind pe sol românesc cu mesajul că “România este un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai neagră zi a noastră și al cărui sprijin devine tot mai puternic cu timpul”. Cu această ocazie, președinții Iohannis și Zelenski au semnat declarația politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale România-Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Totodată, Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”, au discutat despre lansarea în curând a “coridorului de cereale” din Ucraina în România via R. Moldova și au agreat că piloții ucraineni vor fi incluși în primul val de pregătire în cadrul centrului de instruire F-16 din România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Published

on

© MAI

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, a avut o întrevedere cu Christopher Wray, directorul Biroului Federal de Investigații al Statelor Unite ale Americii.

Potrivit unui comunicat MAI, cei doi demnitari și-au exprimat aprecierea pentru excelenta cooperare dintre cele două instituții și au evidențiat angajamentul pentru continuarea acesteia.

În cadrul întrevederii ministrul român al Afacerilor Interne a evidențiat importanța activităților desfășurate în comun, cu accent pe componenta de combatere a criminalității organizate transfrontaliere, respectiv a drogurilor, traficului de persoane și a criminalității cibernetice.

Din această perspectivă, Ministerul Afacerilor Interne acordă o atenție aparte destructurării rețelelor infracționale care, prin acțiunile lor desfășurate inclusiv pe teritoriul României, pun în pericol siguranța cetățenilor.

”Cooperăm deja foarte bine cu FBI pe multiple direcții de combatere a criminalității și prin aceasta, de protecție a drepturilor cetățenilor noștri. Dezvoltarea acestei cooperări nu poate fi decât benefică pentru eficiența operațiunilor noastre naționale pe prioritățile stabilite, respectiv contracararea crimei organizate, a traficului de droguri, ființe umane, arme, a criminalității informatice și terorismului.”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

De asemenea, a fost apreciat sprijinul acordat de către FBI pentru pregătirea și perfecționarea polițiștilor români în cadrul Academiei din Quantico – SUA, precum și în cadrul Biroului FBI la București.

În contextul deciziei de reorganizare și dezvoltare a activităților desfășurate de Academia de Poliție din România, ministrul român a solicitat sprijinul partenerilor americani pentru susținerea procesului de reformă, în vederea  întăririi capacității instituționale a acestei instituții de învățământ.

”Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție <<Alexandru Ioan Cuza>> și Academia de Poliție a FBI de la Quantico. Dorim să construim, în perspectivă, o mentalitate, atitudine față de profesie și cultură instituțională care să ridice eficiența acțiunii MAI într-un context în care fenomenul criminologic devine din ce în ce mai sofisticat și integrat internațional. Deschidem căi de dezvoltare care vor continua pe parcursul mai multor ani și care vor include, obligatoriu în următorii ani, regândirea și modernizarea tuturor structurilor MAI, adaptarea lor la această nouă dinamică și complexitate a provocărilor. Mulțumesc angajaților MAI și partenerilor americani angrenați în aceste forme de cooperare cu impact direct și pozitiv asupra siguranței cetățenilor români. Mulțumesc directorului FBI, Cristopher Wray, pentru deschiderea și receptivitatea arătate în discuțiile noastre pe care am convenit să le continuăm cu aplicație practică în măsuri concrete de cooperare”, a conchis ministrul.

Continue Reading

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA24 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO19 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending