Connect with us

U.E.

Zelenski cere o procedură extraordinară pentru aderarea Ucrainei la UE: Soldații noștri luptă pentru toată Europa și pentru toți copiii din Europa

Published

on

© zelenskiy_official / Instagram

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene o procedură de urgență extraordinară pentru aderarea Ucrainei la UE în baza unei proceduri extraordinare, solicitarea fiind făcută în contextul în care țara se apără de cinci zile de agresiunea militară pornită de Rusia împotriva țării vecine.

“Soldații noștri nu luptă doar pentru țara noastră, luptă pentru toată Europa. Pentru toți copiii din Europa. Suntem recunoscători partenerilor că sunt alături de noi, dar scopul nostru e să fim alături de toți europenii și cel mai important, să fim la egalitate. Sunt sigur că asta este corect, sunt sigur că asta am meritat. Sunt sigur că este posibil”,  a spus el într-un mesaj televizat și publicat pe Instagram, informează Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a exprimat duminică în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Ea a subliniat că există deja mai multe domenii de cooperare între UE şi Ucraina.

“Avem un parcurs cu Ucraina care include, spre exemplu, integrarea pieței ucrainene în piața unică. Avem și o strânsă cooperare pe rețeaua energetică, spre exemplu”, a adăugat ea. Avem atât de multe domenii în care lucrăm foarte strâns împreună și, într-adevăr, de-a lungul timpului, sunt de-ai noștri. Ucrainenii sunt de-ai noștri și îi vrem în” Uniunea Europeană”, a declarat von der Leyen într-un interviu pentru Euronews, întrebată despre aderarea Kievului.

Ideea aderării Ucrainei la UE a fost evocată și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că va avea loc o dezbatere privind o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată în istorie”, Uniunea Europeană va finanța și livra arme unei țări terțe care este atacată, Ucraina, au decis duminică în unanimitate miniștrii de externe din statele membre ale UE, reuniți de urgență pentru a patra oară în această săptămână. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că statele membre ale Uniunii Europene au decis să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra arme şi le va livra forţelor armate ucrainene pentru a le ajuta să reziste ofensivei ruse.

Astfel, Uniunea Europeană va finanța achiziția de armament de către statele membre și le va livra ulterior Ucrainei.

Totodată, după anunțul că Uniunea Europeană va achiziționa și livra arme pentru apărarea Ucrainei, von der Leyen a vorbit la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care liderul ucrainean a spus că a discutat cu șefa Comisiei Europene despre “decizii concrete privind consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, asistența macrofinanciară și aderarea Ucrainei la UE”.

UE este principalul partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din comerţul internaţional al acestei ţări. Începând cu 2014, peste 17 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost mobilizate de instituţiile financiare ale UE pentru a susţine reformele din Ucraina, aplicând totodată condiţionalităţi în funcţie de progresul în realizarea acestor reforme.

Pe 16 februarie acest an, Parlamentul European a aprobat un împrumut macro-financiar de 1,2 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina să-şi acopere nevoile de finanţare în 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adopta revizuirea regulamentului privind orientările UE referitoare la dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport (TEN-T).

Noul act normativ vizează construirea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără discontinuități fizice, blocaje și legături lipsă, informează instituția printr-un comunicat

”Rețeaua TEN-T este un instrument-cheie al politicii de transport a UE, cu o contribuție uriașă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea de astăzi a regulamentului revizuit reprezintă cu siguranță o piatră de hotar pentru o rețea durabilă și rezistentă în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor cetățenilor și întreprinderilor noastre în materie de mobilitate în anii următori”, a subliniat Georges Gilkinet, viceprim-ministru belgian și ministru al mobilității.

Rețeaua TEN-T va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea acesteia în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală.

Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040.

Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, pasagerii vor putea călători cu trenul între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore, în loc de 4,5 ore, cât este necesar în prezent.

Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament reunește coridoarele rețelei principale cu coridoarele de transport feroviar de marfă în așa-numitele ”coridoare europene de transport”. 

Aceste coridoare sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport de mărfuri și de pasageri durabile și multimodale în Europa.

În cele din urmă, ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu principalele țări vecine, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

În urma adoptării de astăzi, actul legislativ va fi semnat de președinții Consiliului și Parlamentului European înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după această publicare.

Continue Reading

U.E.

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

Published

on

© Calea Europeană

Ursula von der Leyen este un candidat cap de listă “artificial” pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, deoarece nu a candidat pentru un mandat în Parlamentul European, a afirmat joi fostul președinte al Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz.

Aflat la București cu prilejul marcării a 30 de ani de la debutul activității în România a Friedrich Ebert Stiftung, fundație germană al cărei președinte este, Martin Schulz a vorbit cu jurnaliștii români despre noua configurație politică a Uniunii Europene după alegerile din 6-9 iunie și viitorul construcției europene.

În opinia lui Martin Schulz, el însuși candidat la șefia Comisiei Europene în 2014, Parlamentul European și democrația europeană au avut de pierdut după ce procesul “Spitzenkandidaten”, al candidaților cap de listă, nu a mai fost respectat în 2019.

În 2014 am avut un rezultat major. Președintele în funcție al Parlamentului European și un prim-ministru în funcție au candidat pentru această poziție, într-o democratizare a alegerilor europene. A fost fără precedent și a fost un succes“, a explicat el.

În anul 2014, marile familii politice pro-europene, Partidul Popular European de centru-dreapta și Partidul Socialiștilor Europeni de centru-stânga, au decis să nominalizeze candidați cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Candidații celor două mari familii politice au fost atunci Jean-Claude Juncker, prim-ministru al Luxemburgului, din partea PPE, și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, din partea PES.

Procesul cunoscut sub numele de “Spitzenkandidat” este o metodă de a lega alegerea președintelui Comisiei Europene de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, fiecare partid politic european major desemnându-și candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei înainte de alegerile parlamentare. Candidatul Spitzenkandidat al celui mai mare partid sau cel care poate obține sprijinul unei coaliții majoritare urma apoi propus de Consiliul European Parlamentului European pentru alegerea la președinția Comisiei.

Procesul a fost respectat în 2014, cu Jean-Claude Juncker ales președinte al Comisiei Europene, după ce PPE a câștigat alegerile și a fost forța dominantă a majorității politice.

Martin Schulz a amintit că acest procedeu a fost repetat și în 2019, când liderul grupului PPE din Parlamentul European Manfred Weber a candidat din partea PPE, iar vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans din partea PES.

Asta a însemnat un lider de grup din Parlamentul European și un vicepreședinte al Comisiei Europene candidând, ceea ce a fost un lucru bun și o normalizare a democrației“, a mai precizat președintele Friedrich Ebert Stiftung.

În 2019, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis să nu respecte această procedură de a nominaliza candidatul formațiunii câștigătoare, PPE, preferând-o pe Ursula von der Leyen, tot din partea PPE, pentru șefia Comisiei Europene.

În opinia lui Martin Schulz, această acțiune și decizia Parlamentului European de a o vota pe Ursula von der Leyen “a permis ca, prin acest blocaj, Consiliul (n.r. – European) să-și recapete puterea pe care i-am luat-o în 2014”.

Aceasta a fost, din perspectiva mea, o adevărată deficiență politică a Parlamentului European. Iar acum cred că o vor propune pe von der Leyen, care este un fel de Spitzenkandidat artificial. Ar fi trebuit să candideze pentru Parlament și apoi să încerce să obțină o majoritate în Parlament. Nu s-a întâmplat, iar Consiliul va decide asupra propunerii“, a mai adăugat el.

Având în vedere că liderii europeni vor negocia patru poziții cheie – liderii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European, alături de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate -, Martin Schulz este absolut sigur că una dintre poziții va reveni țărilor din Europa de Est.

Potrivit celor mai recente proiecții după agregarea majorității rezultatelor votului din 6-9 iunie, Grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar liberalii de la Renew Europe, 79 de locuri. Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură “marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 de membri ai legislativului european

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) în sprijinul Forțelor Armate ale Republicii Moldova pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență adoptată este în valoare de 9 milioane de euro și va finanța interceptoare cu rază scurtă de acțiune ale sistemelor de apărare aeriană în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta completează o măsură de asistență în valoare de 41 de milioane de euro adoptată la 4 aprilie 2024, care a urmărit modernizarea capacităților de apărare ale Forțelor Armate ale Republicii Moldova în domeniile mobilității, supravegherii aeriene, războiului electronic și logisticii.

Bazându-se pe patru măsuri de asistență anterioare ale Instrumentului european pentru pace începând cu 2021, acest sprijin va continua să permită Forțelor Armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională, să accelereze îndeplinirea standardelor UE și interoperabilitatea și, astfel, să protejeze mai bine infrastructura civilă critică, precum și civilii în situații de criză și de urgență.

De asemenea, va spori capacitățile Republicii Moldova de a participa la misiunile și operațiunile militare ale politicii de securitate și apărare comună ale UE.

Cu această nouă acțiune, sprijinul acordat Moldovei de către EPF se ridică până în prezent la 137 de milioane de euro. Anul trecut și în 2022, UE a adoptat măsuri de asistență în valoare de 40 de milioane de euro fiecare. Prima măsură de asistență adoptată în decembrie 2021 a fost în valoare de 7 milioane de euro.

UE se angajează să ofere tot sprijinul relevant pentru Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze rezistența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei.

Instrumentul european pentru pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) în domeniile militar și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, Facilitatea europeană de sprijinire a păcii permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE50 seconds ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.36 mins ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE40 mins ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA46 mins ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.1 hour ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA2 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

350 de profesioniști în construcții au participat la cea de-a 32-a Conferință Națională AICPS. Premiile AICPS “Proiectul Anului”, acordate în cadrul evenimentului

NATO2 hours ago

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că proiectul privind introducerea salariului minim european în România a fost pus în dezbatere publică: Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

SUA o sancționează pe bașcana Găgăuziei pentru că sprijină acțiunile de interferență politică ilegală ale Rusiei: Cetățenii din R. Moldova merită un viitor liber de influența malignă a Kremlinului

CONSILIUL EUROPEAN23 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending