Preşedintele american, Joe Biden, a asigurat marţi că Statele Unite “lucrează” pentru a autoriza Ucraina să folosească rachete cu rază mai lungă de acţiune împotriva Rusiei, în timp ce secretarul său de stat, Antony Blinken, aflat în vizită la Londra, și Pentagonul au afirmat că Iranul livrează Rusiei rachete cu rază scurtă de acțiune, motiv pentru care Washington-ul vor impune noi sancțiuni Teheranului.

“Lucrăm la asta”, a spus liderul de la Casa Albă, citat de AFP, întrebat în legătură cu solicitarea insistentă a omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care vrea să poată lovi bazele din care armata rusă îşi lansează atacurile.

Potrivit Agerpres, acest comentariu vine la scurt timp după ce occidentalii au anunţat că Iranul a furnizat Rusiei rachete balistice pentru a lovi Ucraina, ceea ce i-a determinat să lanseze noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Axios a relatat marți că SUA sunt gata să permită Ucrainei să lovească Rusia cu rachete ATACMS.

În același timp, SUA au confirmat că Iranul a oferit Rusiei o serie de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.

“Statele Unite au confirmat rapoartele conform cărora Iranul a transferat Rusiei transporturi de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath 360, pe care evaluăm că le-ar putea folosi în câteva săptămâni împotriva Ucrainei, ducând la moartea și mai multor civili ucraineni”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior al Forțelor Aeriene Pat Ryder, în timpul unei întâlniri cu presa.

Aflat la Londra pentru discuții cu ministrul de externe britanic, David Lammy, și cu premierul Keir Starmer, șeful diplomației americane Antony Blinken a precizat că Statele Unite impune noi sancțiuni împotriva Iranului, inclusiv împotriva companiei aeriene naţionale Iran Air, după ce Republica islamică a livrat rachete balistice Rusiei, în pofida avertismentelor Occidentului

Într-un interviu acordat Sky News, Blinken a răspuns și întrebărilor dacă SUA va livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, solicitate insistent de Kiev.

“La fiecare pas de-a lungul acestor ultimi ani, am ajustat și ne-am adaptat, încercând să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce îi trebuie, atunci când are nevoie, pentru a fi eficientă în respingerea agresiunii ruse. Și ați văzut din diferitele sisteme de arme foarte sofisticate pe care le-am furnizat, schimbul de informații și multe alte forme de sprijin, am lucrat cu multe alte țări pentru a ne asigura că Ucraina are ceea ce are nevoie”, a spus el.

“Observăm un model îngrijorător de sprijin iranian sporit pentru războiul ilegal al Kremlinului și am discutat astăzi despre angajamentul nostru comun de a trage Teheranul la răspundere pentru subminarea stabilității globale”, a precizat și șeful diplomației britanice, David Lammy.

Potrivit unui comunicat emis de Departamentul de Stat, șeful diplomației SUA a discutat cu premierul britanic Keir Starmer “despre importanța susținerii continue a Ucrainei și despre eforturile noastre susținute de contracarare a războiului brutal de agresiune al Kremlinului“.

De la începutul invaziei Rusiei, în februarie 2022, Statele Unite au alocat Ucrainei peste 55,9 miliarde de dolari în asistență pentru securitate. Sistemele de apărare antiaeriană ocupă un loc important în această asistență de securitate. Printre sistemele de apărare aeriană furnizate se numără bateriile de apărare aeriană Patriot; sistemele naționale avansate de rachete sol-aer, denumite și NASAMS; sistemele de apărare aeriană HAWK; rachetele antiaeriene Stinger; și sistemele de apărare aeriană Avenger.

În același mod în care SUA și țările partenere au instruit membrii serviciilor ucrainene cu privire la utilizarea unor echipamente precum obuzierele și avionul F-16 Falcon, iranienii au instruit rușii cu privire la utilizarea Fath 360.

Șefii diplomațiilor americană și britanică, Antony Blinken și David Lammy, sunt așteptați miercuri la Kiev, într-o nouă demonstrație de sprijin față de Ucraina.

Ministerul Apărării Naționale a găzduit, marți, 10 septembrie, o nouă ediție a Grupului de lucru România-Statele Unite ale Americii pentru discuții bilaterale de stat major și cea de-a doua ediție a mesei rotunde cu Republica Moldova privind asistența pentru securitate, având ca scop cooperarea în domeniul securității și sprijinirea Aliaților și partenerilor.  

Discuțiile au fost conduse de generalul-maior Liviu-Mihail Iancu, adjunctul șefului Departamentului pentru politică de apărare, planificare și relații internaționale și de generalul de brigadă din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Quaid Quadri, Director adjunct pentru planuri, strategie și capabilități al Comandamentului European al SUA (USEUCOM).

Oficialul MApN a arătat că România găzduiește atât forțe ale SUA, cât și ale NATO, ca parte a unui efort mai amplu de a spori numărul și capabilitățile forțelor rotaționale pentru a descuraja și apăra împotriva agresiunii ruse. De asemenea, a subliniat că ediția actuală a consultărilor bilaterale se desfășoară în contextul marcării a 20 de ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

“Parteneriatul Strategic România-SUA este construit pe o fundație solidă de încredere reciprocă și angajament comun pentru stabilitatea regională și reprezintă unul dintre pilonii arhitecturii noastre de securitate națională. Discuțiile de astăzi au subliniat importanța cooperării noastre militare și suntem recunoscători pentru contribuția Statelor Unite la consolidarea securității în regiunea Mării Negre”, a declarat generalul-maior Iancu.

“Statele Unite și România sunt parteneri strategici și aliați de lungă durată. Statele Unite apreciază profund și laudă conducerea excepțională a României în regiune. Împărtășim un angajament comun în abordarea amenințărilor și provocărilor comune, întărirea securității în regiunea Mării Negre și sprijinirea integrării euro-atlantice”, a spus generalul de brigadă Quadri.

Pe lângă discuțiile bilaterale de Stat Major, generalul-maior Liviu-Mihail Iancu și generalul de brigadă Quaid Quadri au co-prezidat Masa Rotundă de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR). Au fost prezenți reprezentanții Republicii Moldova, conduși de generalul de brigadă Sergiu Cirimpei, adjunctul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale și delegația Regatului Unit, condusă de AmyWalker, director adjunct pentru Securitate Euro-Atlantică, pentru a doua sesiune de discuții din cadrul M-SAR. Continuarea acestui format asigură mentorat în domenii esențiale precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire.

“Suntem încântați și onorați să continuăm să participăm la întâlnirea condusă de România a Mesei Rotunde de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR)”, a spus generalul de brigadă Quadri.

“A doua ediție a acestei mese rotunde reafirmă angajamentul nostru de a sprijini nevoile de apărare ale Republicii Moldova și de a obține rezultate tangibile împreună”, a spus generalul-maior Iancu.

Comandamentul European al SUA și forțele sale sunt angajate în cooperarea pentru apărare cu România și vor continua să consolideze capacitatea de reacție împreună cu Aliații și partenerii NATO.

Activitățile Comandamentului European al SUA în Moldova se concentrează pe dezvoltarea capacităților instituționale și de apărare necesare pentru apărarea teritorială, precum și pe îmbunătățirea capacității sale de a participa la operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost decorat marţi cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”, în semn de recunoaştere a “excepţionalei activităţi în slujba Alianţei Nord-Atlantice” la finalul celor cinci ani de mandat.

Ceremonia de decorare a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles şi a fost găzduită de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Secretarul general i-a mulțumit lui Geoană pentru că este “un susținător fruntaș al NATO, care se implică – și se conectează – cu publicul din toate categoriile sociale, promovând valorile noastre comune și explicând cum le apărăm în fiecare zi”.

În timpul mandatului său ca prim secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a adus numeroase contribuții la NATO, arată Alianța într-un comunicat.

În calitate de “campion al inovației” al Alianței și președinte al Consiliului de inovare al NATO, el a contribuit la crearea Acceleratorului de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și a Fondului de inovare al NATO (NIF). El a jucat, de asemenea, un rol esențial în aprofundarea parteneriatelor NATO, “ajutând să ducem cooperarea noastră cu UE la niveluri fără precedent și îmbunătățind activitatea noastră cu alți parteneri din întreaga lume”, a spus secretarul general Stoltenberg la ceremonia de decorare.

Mircea Geoană a declarat în discursul din cadrul evenimentului de decorare că a fost un privilegiu să lucreze alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să îşi reprezinte ţara, România şi să fie la cârma NATO alături de cel mai influent lider din ultimele decenii, într-o reverență la adresa lui Stoltenberg.

”Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. (..) Într-un fel, bunul Dumnezeu, unii îi zic şi destin, m-a chemat pe mine şi familia mea, şi mă bucur să este aici alături de mine, să participăm la o călătorie prin care Europa fostă comunistă să se întoarcă acolo unde merita să fie, în familia democraţiei, libertăţii” a mai spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană l-a notificat la 3 septembrie pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie.

Secretarul general adjunct al NATO este numit de către secretarul general al organizației. În ultimii cinci ani, această poziție a fost ocupată de fostul ministru de externe român, Mircea Geoană, numit de Jens Stoltenberg în 2019. 

În istoria de 75 de ani a NATO, poziția de secretar general al Alianței a revenit de cele mai multe ori Italiei, care a deținut această funcție de 10 ori, Olandei de două ori, Statelor Unite de două ori, precum și Turciei și Canadei, câte o singură dată.

Geoană este deopotrivă primul român care ocupă această funcție și primul secretar general adjunct dintr-o țară care a aderat la Alianță după încheierea Războiului Rece.

Boris Ruge, asistent al secretarului general pentru afaceri politice și politica de securitate, va îndeplini funcția de secretar general adjunct interimar până la numirea unui succesor.

Potrivit informațiile apărute în mass-media, Mircea Geoană urmează să își anunțe candidatura la alegerile prezidențiale, intrând în cursa pentru Palatul Cotroceni la un deceniu și jumătate distanță de când a pierdut finala prezidențială din 2009 în fața președintelui de atunci, Traian Băsescu.