Connect with us

INTERNAȚIONAL

Zelenski l-a comparat, în Parlamentul României, pe Putin cu Ceaușescu: Oameni care au pierdut legătura cu realitatea și dispuși să sacrifice milioane de vieți pentru idei nebunești

Published

on

© president.gov.ua

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat luni, în plenul Parlamentului României, regimul lui Vladimir Putin din Rusia cu regimul comunist al dictatorului român Nicolae Ceaușescu, subliniind că liderul de la Kremlin este inadecvat și a pierdut orice legătură cu realitatea. Zelenski s-a adresat Parlamentului României ca parte a unei suite de astfel de mesaje rostite de liderul de la Kiev în parlamentele occidentale și transatlantice pentru a susține cauza țării sale în fața războiului declanșat de Rusia, însă mesajul său a fost încărcat de contextul masacrului de la Bucea, unde armata rusă a omorât sute de civili ucraineni nevinovați.

În 1989 a murit Nicolae Ceaușescu, după mulți ani în care a fost foarte clar că această persoană era inadecvată, că soția lui și Securitatea trăgeau România în jos, către sărăcie și izolare. Izolare nu numai de întreaga lume și de tot ceea ce înseamnă progres. Acel regim se baza doar pe înfricoșare, represiune, putere și nimic nu avea sfânt. Poporul român s-a ridicat și s-a apărat, doborând un regim pentru că era inadecvat pentru că era singura cale. Ceaușescu, soția lui și anturajul său nu puteau fi convinși de nimic. La fel, nu poate fi convins de nimic în prezent în Rusia cei care propagă războiul. Cei care dau ordine criminale, cei care elaborează planuri împotriva poporului ucrainean și pentru distrugerea statului ucrainean. Acești oameni inadecvați au pierdut orice legătură cu realitatea și sunt dispuși să sacrifice milioane de vieți pentru a-și implementa ideile nebunești“, a spus Zelenski, în cadrul unui discurs precedat de scurte alocuțiuni din partea președintelui Senatului, Florin Cîțu, și președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și urmat de un scurt mesaj din partea prim-ministrului Nicolae Ciucă.

În alocuțiunea sa, liderul de la Kiev a precizat că în Ucraina se decide soarta Europei de Est și a regiunii Mării Negre, pledând pentru apărarea independenței Republicii Moldova, a promis că va iniția un dialog cu România pentru protecția minorității române din Ucraina, s-a declarat convins că România va participa la ”refacerea Ucrainei după război”, și a mulțumit României pentru primirea refugiaților ucraineni.

Premergător discursului lui Zelenski – care s-a încheiat cu fraza “Glorie României, Glorie Ucrainei!”, deputaţii şi senatorii au ţinut un moment de reculegere pentru cei care au murit ca urmare a agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina.

Mesajul președintelui ucrainean în plenul de la București are o încărcătură aparte. Zelenski s-a adresat parlamentarilor români după ce a vizitat locul masacrului de la Bucea, unde armata rusă a omorât peste 400 de civili ucraineni. Liderul de la Kiev a prezentat pe ecranul montat în plenul Camerei Deputaților un montaj video cu imaginile crimelor de război de la Bucea, atrocități care au declanșat un val de reacții din partea Uniunii Europene, Germaniei, Franței, Statelor Unite, Marii Britanii sau României.

De altfel, președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu au cerut ca autorii atrocităţilor comise în Ucraina în urma agresiunii ruse să fie traşi la răspundere, șeful diplomației române insistând ca procurorul Curții Penale Internaționale să se deplaseze imediat în Ucraina și să înceapă investigația în zonele de la Bucea

Discursul președintelui Ucrainei din plenul Parlamentului României face parte dintr-o suită de astfel de adresări istorice, dat fiind contextul eroic în care țara sa luptă împotriva agresiunii militare a Rusiei și a atrocităților comise de soldații ruși. 

Zelenski a rostit alocuțiuni similare în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, în Camera Comunelor de la Londra, Parlamentul Canadei, în Congresul american sau în Bundestagul german, unde s-a distins prin referințe la momente și discursuri istorice.

Liderul de la Kiev s-a mai adresat prin videoconferință și parlamentelor de la Paris, Roma, Tokyo ori Varșovia, Knesset-ului israelian, precum și summit-urilor NATO, G7 și Consiliului European din 24 martie, reuniuni care au avut loc la Bruxelles pentru a demonstra unitatea transatlantică și occidentală în fața războiului lui Putin împotriva Ucrainei vecine.

La summitul Consiliului European, Zelenski a mulțumit liderilor UE pentru că au colaborat pentru a sprijini Ucraina și pentru a impune sancțiuni Rusiei, enumerând dintre cele 27 de state UE pe cele care susțin țara sa.

România știe ce este demnitatea, așa că va fi pentru noi în momentul crucial“, a spus Zelenski, pe 24 martie.

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 650.000 de refugiați din cele 4,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 2,4 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

De asemenea, România a înființat pe teritoriul său un hub umanitar internațional, sub coordonarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE, pentru sprijinirea Ucrainei.

La nivel politic, printr-o serie de convorbiri telefonice la nivel prezidențial între Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, România și-a manifestat susținerea pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia, condamnând ferm agresiunea militară a Rusiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

Published

on

© NATO

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Continue Reading

SUA

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

Published

on

© Donald J. Trump/ Facebook

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Fără a se opune direct, fostul preşedinte republican a estimat în ultimele zile că SUA trebuie să “înceteze să mai dea bani fără să spere ca ei să fie rambursaţi”.

“De ce Europa nu dă mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina?”, a scris joi republicanul într-o postare pe reţeaua sa, lansând următorul îndemn, scris cu majuscule:”Mişcă-te, Europa!”.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Continue Reading

SUA

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

Published

on

© US House of Representatives/ Flickr

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.

Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.

Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.

În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.

Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.

În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.

În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.

Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.

În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA22 mins ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Emiratelor Arabe Unite: Pe timp de pace putem construi. Asigurarea securității în zonele noastre va contribui la impulsionarea relațiilor comerciale

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA2 hours ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN2 hours ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ11 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA16 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.17 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending