România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina, a subliniat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.

După o discuție concentrată pe “sprijinul pentru Ucraina”, Stoltenberg a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.

“România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina“, a completat înaltul oficial aliat.

Good call with @KlausIohannis on support for #Ukraine. I encourage all Allies to dig deep to provide more ammunition & air defences. #Romania is pivotal to defending #NATO’s Eastern flank and committed to supporting Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) April 16, 2024

Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

În urma discuției, președintele Iohannis a transmis că “România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate”.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.

România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.

În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.

Citiți și Fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina? Descriind drept “gravă” situația de pe câmpul de luptă din Ucraina, Stoltenberg le cere aliaților ca sprijinul pentru Ucraina să transmită “Rusiei mesajul că nu poate câștiga războiul”

Reuniți în urmă cu două săptămâni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO au discutat o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să confere Alianței Nord-Atlantice un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.

O decizie în acest sens, precum și una privind următorul secretar general al Alianței, sunt așteptate la summitul de la Washington.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți seară o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, privind situația de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, discuție pe care șeful statului a calificat-o drept “substanțială”.

“Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, axată pe situația de securitate din Ucraina și din Marea Neagră. România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate“, a scris Iohannis, pe platforma X.

I just had a substantial discussion with #NATO SecGen @jensstoltenberg, focusing on the security situation in Ukraine and in the #BlackSea. Romania has strongly supported Ukraine from day one and we will continue resolutely.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 16, 2024

Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.

România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.

În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.