Connect with us

INTERNAȚIONAL

Zelenski salută decizia Comisiei Europene și cere un rezultat pozitiv liderilor UE: Statutul de țară candidată pentru Ucraina va aduce victoria noastră mai aproape

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept “istorică” concluzia pozitivă adoptată vineri de Comisia Europeană privind statutul de candidată al Ucrainei.

Este primul pas pe calea aderării la UE, care va aduce cu siguranță victoria noastră mai aproape. Mulțumesc Ursulei von der Leyen și fiecărui membru al CE pentru o decizie istorică. Aștept rezultatul pozitiv de la Consiliul European de săptămâna viitoare“, a scris Zelenski, pe Twitter.

Comisia Europeană s-a pronunțat vineri, la o zi distanță după vizita la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României, în favoarea acordării statutului de candidat la Uniunii Europene atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, într-o recomandare istorică pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei către liderii tuturor statelor membre care se vor confrunta cu presiunea unei decizii la fel de istorice la Consiliul European din 23-24 iunie. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE a fost aprobată în cadrul unei reuniuni a Colegiului Comisiei Europene, prezidat de șefa instituției, Ursula von der Leyen. În ceea ce privește cererea de aderarea depusă de Georgia, Comisia Europeană îndeamnă Tbilisi să continue reformele și recomandă Consiliului UE să ofere o perspectivă europeană Georgiei, dar nu și statut de țară candidată.

Vorbind într-o conferință de presă la Bruxelles îmbrăcată într-un sacou și o cămașă în culorile drapelului ucrainean, șefa Comisiei Europene s-a referit cel mai mult la argumentele privind parcursul european al Ucrainei, țară care se luptă pentru libertatea, suveranitatea și integritatea sa teritorială în războiul declanșat de Federația Rusă pe 24 februarie.

Ucrainenii sunt gata să moară pentru perspectiva europeană. Noi vrem ca ei să trăiască visul european“, a spus ea.

“Ucraina, Moldova și Georgia împărtășesc aspirația puternică și legitimă de a adera la Uniunea Europeană. Astăzi, le transmitem un semnal clar de susținere în aspirațiile lor, chiar dacă se confruntă cu circumstanțe dificile. Și facem acest lucru rămânând fermi pe valorile și standardele noastre europene, stabilind calea pe care trebuie să o urmeze pentru a adera la UE. Avizele Comisiei marchează un punct de inflexiune în relațiile noastre. Într-adevăr, aceasta este o zi istorică pentru cetățenii Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Confirmăm că locul lor este, la momentul potrivit, în Uniunea Europeană. Următorii pași sunt acum în mâinile statelor noastre membre”, a spus von der Leyen, în conferința de presă menționată.

 


Cum arată evaluarea Comisiei Europene pentru Ucraina. Comunicatul integral al Comisiei Europene este disponibil aici.

Comisia Europeană a constatat că, în general, Ucraina a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectul și protecția minorităților; a continuat să înregistreze rezultate macroeconomice solide, demonstrând o rezistență remarcabilă în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și financiară, deși trebuie să continue reformele economice structurale ambițioase; și s-a apropiat treptat de elemente importante ale acquis-ului UE în multe domenii.

Pe această bază, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ucrainei ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată, cu condiția să se ia măsuri într-o serie de domenii.


Avizele Comisiei Europene, publicate după o vizită istorică la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României

Avizele Comisiei Europene pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia vin la o zi distanță după ce președintele francez Emmanuel Macron, președintele român Klaus Iohannis, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi au efectuat joi o vizită la Kiev unde au declarat că “noi toți patru susținem statutul imediat de candidat la UE”.

“Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei. Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune“, a spus, la Kiev, președintele Klaus Iohannis.

Susținere pentru candidatura Republicii Moldova a fost intens exprimată de România, dar și de președintele francez Emmanuel Macron care, anterior vizitei la Kiev, s-a aflat în România și în Republica Moldova. În România, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au discutat despre soluții pentru statutul de candidat la UE pentru R. Moldova, Ucraina și Georgia, cu șeful statului român afirmând că aceasta este soluția corectă moral, economic și securitar. La Chișinău, Macron a promis un “răspuns însoțit de condiții pentru a putea avansa”.

Și liderii grupurilor politice din Parlamentul European au emis săptămâna trecută o declarație politică în care fac un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Scurt istoric al unor demersuri istorice, sub tirul rachetelor Rusiei

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia au trimis răspunsurile lor la chestionarele de aderare pe parcursul lunilor aprilie și mai.

O decizie din partea statelor membre este așteptată la Consiliul European de vară din 23-24 iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

Published

on

© NATO

Cele șapte națiuni de pe flancul estic al NATO consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a Alianței Nord-Atlantice, iar articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate, au transmis Margus Tsahkna, Krišjānis Kariņš, Gabrielius Landsbergis, Mariya Gabriel, Luminița Odobescu, Juraj Blanár, Tanja Fajon, miniștrii de externe ai Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei, României, Slovaciei și Sloveniei într-un articol comun publicat vineri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea acestor țări la NATO, în ceea ce a reprezentat cel mai mare val de extindere din istoria Alianței.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Redăm textul integral al articolului difuzat de Ministerul Afacerilor Externe:

NATO a fost fondată în urmă cu 75 de ani ca o alianță defensivă, având ca fundament o legătură transatlantică de nezdruncinat, hotărâtă să protejeze libertatea și securitatea Aliaților.

55 de ani mai târziu, la 29 martie 2004, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia au intrat pe ușa deschisă a NATO. Această dată marchează o etapă clară de trecere dintr-o zonă gri sub umbrela defensivă alb-albastră, susținută de angajamentul de neclintit al aliaților de a se apăra reciproc împotriva tuturor amenințărilor.

Secolul XX nu a fost nici generos, nici pașnic pentru țările și popoarele noastre. „Niciodată singuri!“ a fost principiul călăuzitor care a determinat societățile noastre să se transforme rapid în drumul nostru spre NATO și Uniunea Europeană. De la aderarea noastră la NATO, în urmă cu 20 de ani, securitatea, libertatea și prosperitatea noastră au fost mai puternice ca niciodată în istorie. Împărtășim aceleași provocări și amenințări la adresa securității, precum și responsabilitatea de a ne proteja și de a ne apăra împotriva acestora.

Cele șapte națiuni ale noastre de pe Flancul Estic al Alianței consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a NATO. Chiar înainte de începerea, în noiembrie 2002, a procesului nostru de aderare, am demarat nu numai pregătirile pentru aderare, ci și să contribuim în mod echitabil la apărarea colectivă, la gestionarea crizelor și la cooperarea în materie de securitate – sarcinile de bază ale Alianței. Ne-am trimis soldații și capacitățile pentru a lupta alături de soldații aliați departe de casă, în Afganistan. Am menținut pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest și continuăm să facem acest lucru. Pentru că am știut atunci și știm și acum că solidaritatea este cea mai bună politică.  Cooperarea, acțiunea proactivă și schimbul de experiență se află în centrul abordării euro-atlantice.

În această zi istorică, ne acordăm un minut de răgaz pentru a sărbători realizările, deși aceste zile sunt umbrite de război și distrugere aici, pe continentul nostru. Războiul de agresiune brutal și la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a provocat suferințe și pierderi umane inimaginabile.

Aliații sunt hotărâți să sprijine Ucraina până la victorie. Cu cât vom face mai mult pentru a ajuta Ucraina, cu atât mai repede va sosi o zi a unui nou început pentru Europa. Îndeplinirea angajamentelor noastre reprezintă o expresie clară a solidarității noastre cu Ucraina. Viitorul Ucrainei este în NATO și depunem eforturi colective pentru a ajuta Ucraina să avanseze pe această cale, în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Vilnius.

În același timp, trebuie să ne asigurăm că această agresiune se va încheia cu rezoluții clare – dreptate pentru victimele acestui război de agresiune brutal, neprovocat și nejustificat și tragerea la răspundere a celor responsabili, pace durabilă și echitabilă. Acestea sunt lecțiile pe care trebuie să ne bazăm atunci când construim o nouă fundație solidă pentru o Europă întreagă și liberă. Trebuie să ținem cont de faptul că, dacă o națiune europeană este lăsată într-o zonă gri, contribuim la declanșarea unei alte potențiale tragedii.

În ultimii 20 de ani, Politica Ușilor Deschise, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, ne-a servit cu succes și o menținem în continuare. Aceasta a consolidat securitatea și stabilitatea euro-atlantică, precum și coexistența pașnică a milioane de oameni care trăiesc în Europa.

Recenta aderare a Finlandei și Suediei la familia NATO semnalează în mod clar că ușa noastră rămâne deschisă pentru toate democrațiile europene care doresc și sunt capabile să își asume responsabilitățile și obligațiile pe care le implică statutul de membru și a căror aderare contribuie la securitatea noastră comună.

Fiecare națiune europeană are dreptul de a-și alege aranjamentele de securitate. Niciun actor terț nu are un cuvânt de spus în acest proces, deoarece ținem ușa larg deschisă pentru cei care doresc și pot respecta angajamentul Tratatului de a ne apăra în mod solidar teritoriile, popoarele, dar și valorile noastre democratice comune.

Aliații care au aderat la NATO după încheierea Războiului Rece au contribuit cu punctele lor forte la Alianță. Aceștia au, de asemenea, un rol important în pregătirea Alianței pentru provocările noi și emergente, fie că este vorba de campanii de dezinformare, cibernetică sau de noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială sau tehnologia cuantică. Menținându-ne avantajul tehnologic și protejând elementele fundamentale ale ordinii internaționale bazate pe reguli, aliații NATO ar fi pregătiți să facă față numărului tot mai mare de amenințări, care sunt din ce în ce mai mult de natură hibridă. Colaborarea cu parteneri care împărtășesc valorile noastre democratice s-ar dovedi benefică în acest demers.

Pentru a fi capabili să contracarăm toate amenințările și provocările, ar trebui să dispunem de resurse adecvate. Ne așteptăm ca toți aliații să se angajeze să își asume partea lor echitabilă din obligații, respectând un angajament durabil de a investi anual cel puțin 2% din PIB în apărare, precum și de a continua să ne consolidăm și să ne intensificăm eforturile în domeniul apărării, inclusiv din punct de vedere industrial.

Așteptăm cu nerăbdare summit-ul NATO care va avea loc în iulie la Washington, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Alianței noastre. NATO și-a îndeplinit cu succes sarcinile, determinarea noastră este de neclintit, iar Articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să ne învățăm lecțiile și să ne asigurăm că pacea echitabilă prevalează pentru generațiile noastre viitoare, pentru toți europenii. Toți pentru unul și unul pentru toți este un principiu care ne-a adus aici și care ne va ghida în viitor.

La mulți ani și la cât mai mulți ani de succes pentru familia noastră Nord-Atlantică de prieteni și aliați, aspiranți și parteneri!

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Guvernul României a adoptat, în cadrul ședinței din 28 martie 2024, Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027, document programatic care ghidează acțiunea României în domeniu și care contribuie la consolidarea profilului de donator în domeniu.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, documentul prevede că în baza angajamentelor asumate la nivel internațional, România va continua să contribuie, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu țările beneficiare, la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale acestora.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, statul român va urmări o serie de obiective specifice, precum dezvoltarea și consolidarea instituțională a țărilor partenere, creșterea bunăstării populațiilor din statele partenere și susținerea acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului.

Conform documentului, Republica Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, toate proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare derulate de Ministerul Afacerilor Externe în acest stat fiind incluse în Fondul de Democratizare și Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova.

”România a sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse, acționând în deplină solidaritate cu statul și poporul ucrainean. Astfel, activitățile în materie de cooperare internațională pentru dezvoltare se vor concentra atât pe susținerea demersurilor Ucrainei de integrare europeană, cât și pe procesul de reconstrucție”, precizează Guvernul.

Strategia prevede, de asemenea, că România va acționa, cu prioritate, în regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa și Orientul Mijlociu, iar activitățile în materie vor fi direcționate cu precădere spre Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Albania, Palestina, Mauritania, Senegal, Etiopia și Tanzania.

Ca urmare a angajamentului asumat de președintele României cu ocazia summit-ului UE – Uniunea Africană din anul 2022, 17% din fondurile alocate Ministerului Afacerilor Externe pentru activități de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară vor fi direcționate, sub formă de proiecte, către statele din Africa, parte a Platformei pentru Viitorul Africii prin Pace, Educație și Dezvoltare.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 asigură un răspuns ferm și concret al României la provocările globale și regionale, mai ales în contextul crizelor  suprapuse, cu efecte pe termen scurt, mediu și lung.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară a României, elaborează Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care constituie documentul strategic de stabilire și planificare a obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale țării noastre pe termen mediu și lung.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 reprezintă cel de-al doilea document în materie. În elaborarea acestuia au fost luate în considerare atât evoluțiile recente în plan internațional, cât și experiența dobândită din implementarea Programului multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020-2023 și a activităților în domeniu din ultimii ani.

 

 

Continue Reading

G20

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

Published

on

© Elysee

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi că o invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să fie rezultatul unui consens în cadrul clubului celo mai industrializate țări, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Semnificaţia acestui club este că trebuie să fie un acord cu ceilalţi 19, aceasta va fi opera diplomaţiei braziliene”, a spus preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său Luiz Inacio Lula da Silva la Brasilia. Dacă o astfel de întâlnire poate fi ”utilă, trebuie făcută”, ”dacă provoacă diviziune, probabil că nu”, a menţionat el.

În luna noiembrie a anului 2023, Putin a participat pentru prima dată, ce-i drept, virtual, la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de ocazie pentru a-l confrunta pe Putin, acuzându-l că încearcă ”să anihileze națiunea ucraineană suverană și să provoace instabilitate regională”, făcând astfel lumea un loc mai nesigur.

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de mai bine de doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, cu ocazia inaugurării noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: România se dezvoltă prin investiții din fonduri europene

NATO11 hours ago

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

U.E.11 hours ago

Premierul Belgiei spune că europarlamentari au fost plătiți pentru a disemina propagandă rusă. Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: Nu ne putem permite să fim cu un pas în urma lui Putin

ROMÂNIA12 hours ago

Ecosistemul de inovare de la Cluj își continuă dezvoltarea, subliniază Emil Boc în cadrul evenimentului de lansare a fundației UNITECH, instrument care urmărește să apropie studenții de antreprenori

ROMÂNIA13 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G2014 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA14 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

ROMÂNIA13 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE4 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending