G7
Zelenski și premierul britanic au semnat, la Kiev, un “acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamente de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO
Published
4 months agoon
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul britanic Rishi Sunak au semnat vineri la Kiev un acord de securitate între cele două ţări, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Este un “acord de securitate fără precedent”, care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO, a declarat preşedintele ucrainean, în contextul unor angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius, document semnat și de Marea Britanie.
Acesta s-a declarat totodată “bucuros de încheierea primului acord cu Regatul Unit” ce constituie “baza pentru lucrul cu alţi parteneri”. De altfel, președintele ucrainean a convenit, marți, cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius.
Kievul şi Londra vor putea încheia ulterior acorduri suplimentare, pentru anumite sectoare, dacă va fi necesar, a mai spus Zelenski.
I am glad to welcome @RishiSunak in Ukraine.
Today marks a watershed moment in European history. Ukraine and the United Kingdom signed a new, unprecedented security agreement.
This is not simply a declaration. This is a reality that will come to fruition as a result of our… pic.twitter.com/hRs9G1IM1P
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 12, 2024
Радий вітати Ріші Сунака в Україні.
Сьогодні день, коли історія Європи змінилась. Україна та Велика Британія підписали нову, безпрецедентну безпекову угоду.
Це не просто декларація. Це реальність, яка настане завдяки нашій співпраці та, зокрема, безпековим гарантіям від… pic.twitter.com/nJmFjY67Bk
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 12, 2024
În timpul vizitei sale la Kiev, premierul britanic a anunţat în ce-l priveşte o majorare a ajutorului militar pentru Ucraina şi livrarea fără precedent a mii de drone.
Ajutorul militar britanic pentru 2024/2025 se va ridica astfel la 2,5 miliarde de lire sterline, în creştere cu 200 de milioane faţă de cei doi ani precedenţi, suma totală a ajutorului britanic pentru Ucraina ajungând astfel la aproape 12 miliarde de lire (14 miliarde de euro).
În răspuns la anunţul premierului britanic la Kiev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, important aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat vineri că Moscova va privi orice mişcare a Marii Britanii în sensul desfăşurării unui contingent militar în Ucraina ca fiind o declaraţie de război împotriva Rusiei, a mai consemnat Reuters.
“Sper că inamicii noştri eterni – aroganţii britanici – înţeleg că desfăşurarea unui contingent militar oficial în Ucraina ar fi o declaraţie de război împotriva ţării noastre”, a scris Medvedev pe Telegram.
Acesta a mai întrebat cum s-ar simţi publicul occidental dacă delegaţia lui Sunak ar ajunge sub tiruri cu muniţie cu dispersie în centrul Kievului, notând că aşa li s-a întâmplat recent civililor ruşi din oraşul Belgorod.
El s-a referit la incidentul din 30 decembrie din oraşul din apropierea graniţei cu Ucraina şi în care Rusia afirmă că au fost ucişi cel puţin 20 de oameni, între care doi copii, alţi 111 fiind răniţi într-un raid ucrainean cu bombe cu dispersie.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Volodimir Zelenski anunță că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate: Orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială
Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
G7
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Published
2 weeks agoon
April 19, 2024By
Teodora IonMiniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell ”condamnă în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și anunță că sunt pregătiți ”să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.
”Israelul și poporul său au toată solidaritate și sprijinul nostru și ne reafirmăm angajamentul față de securitatea Israelului. Acțiunile Iranului marchează un pas fără precedent către destabilizarea regiunii și viitoare escaladare, care trebuie evitate”, este precizat în comunicat G7 dat publicității la finalul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurate în insula italiană Capri.
Ca urmare a atacurilor din 19 aprilie, aceștia solicită ”tuturor părților să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare”, lansând un apel la adresa celor din regiune și dincolo de ea de a-și aduce contribuția pozitivă la acest efort colectiv.
”Solicităm Iranului să se abțină de la acordarea de sprijin pentru Hamas și de la alte acțiuni care destabilizează Orientul Mijlociu, inclusiv de la susținerea Hezbollahului libanez și a altor actori nestatali. Facem apel la toate țările să împiedice furnizarea de componente sau de alte articole pentru programele iraniene de rachete și de vehicule aeriene fără pilot (UAV). Cerem Iranului și grupurilor afiliate acestuia să înceteze atacurile. Vom trage la răspundere guvernul iranian pentru acțiunile sale malițioase și destabilizatoare și suntem pregătiți să adoptăm sancțiuni suplimentare sau să luăm alte măsuri, acum și ca răspuns la alte inițiative destabilizatoare”, este avertismentul transmis de șefii diplomațiilor țărilor din G7 la adresa Teheranului.
Ei și-au exprimat îngrijorarea față de informațiile conform cărora Iranul ia în calcul să transfere rachete balistice și tehnologice conexă către Rusia, cerând Teheranului să nu facă acest lucru deoarece ar ”reprezenta o escaladare substanțială a sprijinului material pentru războiul Rusiei în Ucraina”.
Miniștrii amenință că, în cazul în care Iranul va sfida acest avertisment, vor fi pregătiți să răspundă într-o ”manieră coordonată și rapidă”, inclusiv prin ”noi și consistente măsuri”.
Făcând referire la situația din Gaza, aceștia au făcut apel la o ”acțiune urgentă” pentru a răspuns ”crizei umanitare devastatoare și în creștere” din Fâșie, reiterând opoziția lor față de ”o operațiune militară pe scară largă în Rafah care ar avea consecințe catastrofice asupra populației civile”, care trebuie protejată.
În egală măsură, ei cer Israelului să respecte dreptul internațional și să trateze ”oamenii cu umanitate și demnitate”.
De altfel, miniștrii de externe din G7 au subliniat că este nevoie ”urgent” de ”pași specifici, concreți” pentru a spori semnificativ fluxul de ajutor umanitar în Gaza, în lumina ”riscului de foamete”.
Poziția șefilor diplomațiilor țărilor membre G7 este în armonie cu cea exprimată de liderii ale căror state fac parte din acest format, reuniți în sesiune de urgență prin videoconferință, în cadrul căreia au condamnat ”fără echivoc”, ”în cei mai fermi termeni”, atacul ”direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”.
Între timp, liderii UE, care s-au întâlnit la Bruxelles, au decis să impună sancțiuni contra Iranului, fiind urmați de SUA și Marea Britanie, care au adoptat măsuri similare, conform Politico Europe.
Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune.
Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat ”explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.
G7
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Published
2 weeks agoon
April 19, 2024Miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.
Întruniți pe insula italiană Capri, în Marea Mediterană, pe fondul îngrijorărilor legate de un conflict regional mai amplu în Orientul Mijlociu și în timp ce războiul din Ucraina se prelungește, șefii diplomațiilor celor mai puternice democrații occidentale au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”.
În urma atacului cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului și a exploziilor din Iran din noaptea de vineri spre sâmbătă, dezescaladarea situației în regiune s-a numărat printre celelalte subiecte discutate. Miniștrii de externe au abordat, de asemenea, mișcările tot mai asertive ale Chinei în Oceanul Indian și în regiunea Pacificului.
Țările din Grupul celor Șapte (G7) analizează dacă pot folosi activele rusești înghețate deținute în Occident pentru a ajuta Ucraina, a declarat vineri ministrul italian de externe Antonio Tajani, după reuniunea de la Capri, citat de Deutsche Welle. În comunicatul final al reuniunii, miniștrii de externe au declarat că vor examina utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.
Statele Unite și Marea Britanie au declarat că doresc ca cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești suverane să fie folosite pentru a plăti pentru apărarea Ucrainei, dar statele membre ale UE au pus anterior la îndoială legalitatea unei astfel de acțiuni.
Tajani a declarat că utilizarea dobânzilor din fonduri ar fi posibilă din punct de vedere legal, dar că experții nu au stabilit încă dacă utilizarea capitalului propriu-zis ar putea avea, de asemenea, o bază legală.
În declarația lor finală, miniștrii de externe au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”, în timp ce la reuniunea din Capri au participat și ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
“Ne exprimăm în special hotărârea de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a salva vieți și a proteja infrastructura critică. De asemenea, vom colabora cu partenerii în acest scop”, au afirmat miniștrii de externe ai Italiei, Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Canadei și Germaniei și Înaltul Reprezentant al UE în declarația finală.
“Reafirmăm hotărârea noastră de neclintit de a sprijini Ucraina democratică în timp ce își apără libertatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Aducem un omagiu curajului și rezilienței poporului ucrainean, care luptă pentru libertatea și viitorul său democratic”, au mai precizat miniștrii de externe.
Decizia G7 vine după ce și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.
Decizia a fost precedată de o discuție în regim videoconferință în cadrul summitului între cei 27 de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat în partea sa de Europă nivelul de apărare aeriană din Orientul Mijlociu, referindu-se la respingerea de către Israel, cu ajutorul SUA, Marii Britanii și Franței, a rachetelor și dronelor iraniene.
“Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită același nivel de securitate“, a subliniat Zelenski.
Înaintea reuniunii de la Bruxelles, președintele Iohannis, candidat la șefia NATO, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cadru în care înaltul oficial aliat a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.
De altfel, premierii a trei țări UE și NATO – Cehia, Danemarca și Olanda – s-au întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO pentru a discuta sprijinul european și occidental pentru Ucraina.
În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări, cei doi discutând necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil.
G7
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
Published
2 weeks agoon
April 18, 2024By
Teodora IonG7 trebuie să arate o ”reacție” după atacul ”fără precedent” al Iranului asupra Israelului, a solicitat joi ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în cadrul unei reuniuni cu omologii din acest format, desfășurată pe insula italiană Capri, anunță AFP, citat, de Agerpres.
”Discutăm şi aici, în cadrul G7, măsuri suplimentare”, a declarat Baerbock, în condiţiile în care ţările occidentale iau în considerare sancţiuni sporite împotriva Teheranului, insistând în acelaşi timp asupra necesităţii de a se evita ”o escaladare”.
Conform unei surse din Ministerul italian de Externe, țările G7 ar trebui să ceară sancțiuni individuale împotriva persoanelor implicate în lanțul iranian de aprovizionare cu rachete și drone, propunere primită cu deschidere de Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, prezent și el la reuniune.
Înainte de întâlnirea din Capri, miniștrii german și britanic de externe, Annalena Baerbock și David Cameron, au efectuat o vizită în Israel pentru a-și arăta sprijinul față de această țară atacată de Iran și pentru a reitera apelul lor la reținere și sânge rece în reacție.
Concrete & Design Solutions
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE5 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor