Connect with us

CONSILIUL UE

Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Published

on

© Harvard University

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene încep miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți și UPDATE Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Informația a fost confirmată de către ofițerul de presă al Parlamentului European, Iina Lietzen. Anterior, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, a anunțat pentru CaleaEuropeană.ro că această primă etapă de negocieri va avea loc pe 20 martie.

În acest moment, candidatul român are prima șansă. Parlamentul European are o echipă de negociere care are un mandat foarte clar să o susțină pe Laura Codruța Kövesi și va fi foarte greu să devieze de la acest mandat. Prima întâlnire de negociere dintre Parlament și Consiliu va avea loc pe 20 martie”, a declarat Marian-Jean Marinescu, acesta fiind cel care a reprezentat grupul său politic la ședința Conferinței Președinților din 7 martie, când liderii politici ai Parlamentului European i-au acceptat propunerea ca echipa de negociere a PE pentru numirea procurorului-șef euroepan să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE.

Când sunt programate etapele tratativelor?

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentul European și ale Consiliului Uniunii Europene nu ajung miercuri la un acord, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 27 martie, dată care urmează să fie confirmată, 4 aprilie și 10 aprilie.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Parlamentul European o susține pe Laura Codruța Kövesi

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

UE continuă să se pregătescă pentru Brexit: Țările UE au decis să reducă numărul de membri ai Comitetului European al Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European după retragerea Marii Britanii

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți două decizii vizând componența Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social Europea pentru a adapta numărul de membri ai celor două organisme consultative ale UE după retragerea Regatului Unit, ceea ce va avea ca rezultat 24 de locuri vacante în fiecare comitet, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme alocă un loc suplimentar Estoniei, Ciprului și Luxemburgului în ambele comitete, întrucât aceste trei state au pierdut câte un loc în urma ultimelor decizii privind componența comitetelor în urma aderării Croației. Restul de locuri vacante vor fi păstrate ca rezervă pentru eventuale extinderi ulterioare.

În total, numărul de membri al fiecărui comitet va scădea de la 350 la 329 după plecarea Regatului Unit.

Noile norme se vor aplica de la începutul noului mandat de cinci ani al fiecărui comitet, ceea ce pentru Comitetul Regiunilor înseamnă începând cu 26 ianuarie 2020, iar pentru Comitetul Economic și Social European începând cu 21 septembrie 2020.

Cu toate acestea, cele două decizii cuprind și o clauză specială pentru cazul în care Regatul Unit ar avea în continuare statutul de stat membru la aceste date. În acest scenariu, alcătuirea comitetelor ar rămâne neschimbată până în momentul de la care retragerea Regatului Unit produce efecte juridice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Record de creștere economică a zonei euro. Președintele Eurogroup anunță că zona euro a înregistrat ”un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere economică”

Published

on

©️ EU Council

Economia zonei euro a atins un nou record, înregistrând un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere, începând cu al doilea trimestru al anului 2013, a anunțat joi, la finalul unei reuniuni Eurogroup – întrunirea miniștrilor de Finanțe din zona euro -, președintele grupului, Mario Centeno.

Ministrul portughez de finanțe a punctat că, în acest context, ”numărul oamenilor care au un loc de muncă a crescut cu 10,8 milioane în comparație cu șase ani urmă.

Este un lucru remarcabil”, le-a transmis Centeno omologilor săi.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii au făcut un schimb de opinii cu privire la situația economică din zona euro și au discutat principalele provocări politice pe baza previziunilor Comisiei Europene, publicate la 7 mai.

Potrivit previziunilor menționate, se preconizează că economia europeană își va continua dezvoltarea și în 2019, al șaptelea an la rând, estimându-se că PIB-ul real va crește în toate statele membre ale UE.

În ansamblu, se preconizează că PIB-ul va crește cu 1,4 % în UE în acest an și cu 1,2 % în zona euro.

În 2020, este de așteptat să se estompeze factorii negativi interni și să revină activitatea economică în afara UE, sprijinită de relaxarea condițiilor financiare globale și de stimularea politicilor în unele economii emergente.

Se preconizează că anul viitor creșterea PIB-ului se va consolida ușor, la 1,6 % în UE și la 1,5 % în zona euro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Federica Mogherini reacționează la avertismentele SUA în privința apărării europene: 81% din contractele internaționale din Europa se adresează firmelor americane

Published

on

©️ EEAS

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a reacționat marți la criticile aduse de SUA noului Fond European de Apărare, nemulțumiri și îngrijorări transmise printr-o scrisoare a subsecretarului american de Stat pe probleme de achiziţii şi sustenabilitate, Ellen Lord, și printr-un mesaj al ambasadorul american la UE, Gordon Sandland.

UE este, în prezent, mult mai deschisă decât piața de achiziții din SUA pentru companiile și echipamentele Uniunii Europene”, a declarat Mogherini la Bruxelles, citat de Deutsche Welle.

În UE nu există un act legislativ ”cumpărăm european” și aproximativ 81% din contractele internaționale din Europa se adresează astăzi firmelor americane”, a explicat ea.

În scrisoarea citată de presă, oficialul american face referire la ”profunda îngrijorare” a Washingtonului în legătură cu adoptarea unui nou regulament din Fondul European de Apărare, care le permite statelor membre UE să încurajeze ţările non-europene să ia parte la proiecte, dar spune că UE are drepturi exclusive de proprietare intelectuală asupra acestor proiecte și nu permite ţărilor din afara Uniunii să controleze exporturile armelor care sunt dezvoltate.

Citiți și Oficial al administrației Trump, scrisoare către Federica Mogherini: SUA cer modificarea Fondului European de Apărare, avertizând că ”relația UE-NATO ar putea avea de suferit” după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”

Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a subliniat același punct de vedere într-o scrisoare și a avertizat asupra posibilelor sancțiuni din partea SUA: “Sper că putem evita să ne gândim la cursuri similare de acțiune”, a spus el, precizând că UE a fost invitată să răspundă scrisorii până la data de 10 iunie.

În scrisoarea trimisă pe 1 mai, Departamentul Apărării din SUA a avertizat că, în viziunea sa, proiectele Fondului şi PESCO „reprezintă o schimbare dramatică după trei decenii de integrare crescândă a industriei de apărare transatlantice“, adăugând că „nu numai că relaţia constructivă dintre NATO şi UE ar putea avea de suferit, dar ar putea duce la repornirea discuţiilor conflictuale care erau dominante acum 15 ani“.

SUA solicită ca regulamentele Fondului să fie modificate, în aşa fel încât să elimine condiţiile privitoare la proprietatea intelectuală şi controlul exporturilor, precum şi eliminarea dreptului de veto în PESCO. SUA mai vor şi ca ţara care conduce un proiect să poată invita orice companie care vrea să ia parte la iniţiativă.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending