Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Zi însemnată: noua strategie de tineret a UE a fost adoptată, România va da startul implementării ei de la 1 Ianuarie

Published

on

În cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene (formatul Educație, Tineret, Cultură și Sport), s-a adoptat noua Strategie de tineret a Uniunii Europene 2019-2027, care aduce o serie de elemente noi față de cea anterioară, astfel se realizează un pas important spre recunoașterea provocărilor specifice cu care se confruntă tinerii. Strategia promite să creeze mai multe oportunități, să ajungă la diverși tineri și să lucreze pentru incluziunea socială a acestora și pentru eradicarea sărăciei în rândul tinerilor. Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

România este primul stat care va coordona implementarea Strategiei Europene de Tineret în perioada în care va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Trioul România-Finlanda-Croația va aborda domeniul de tineret prin perspectiva creării de oportunității pentru tineri. Țara noastră va avea un rol decisiv în a direcționa mai clar modul de desfășurare a dialogului UE cu tinerii și în facilitarea asumării unor indicatori clari care să ajute la monitorizarea implementării strategiei.

Cu ocazia adoptării strategiei, în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, ministrul tineretului și sportului, Bogdan Constantin Matei, a declarat: „România consideră că acesta [n.r. noul dialog al Uniunii Europene cu tinerii] trebuie să fie dincolo de toate un proces mai reprezentativ și incluziv. Astfel, ne propunem să acceptăm inovația și să fim deschiși către orice noi metode care permit tinerilor din toate categoriile socio-economice să participe în procese de consultare sau decizionale”.

Deciziile pentru tineri, luate împreună cu tinerii:

Foto: pixabay

Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii  și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

Coordonarea acestui dialog european se va face de către Comisia Europeană și ministerele cu atribuții în domeniul tineretului împreună cu organizațiile de tineret, în special cu structurile lor de reprezentare (Forumul European al Tineretului la nivel european și consiliile naționale de tineret la nivel național). Practic, implementarea strategiei de tineret a Uniunii Europene va fi unul dintre cele mai importante procese din lume care sunt realizate în co-management de autorități publice împreună cu organizații neguvernamentale.

Vocea tinerilor români, așa cum a reieșit din consultările pe care le-am realizat în prima parte a anului, alături de alte organizații de tineret și de Ministerul Tineretului și Sportului, se regăsește în obiectivele pentru tineret ale Uniunii Europene și, implicit, în noua strategie de tineret. Am insistat foarte mult, de asemenea, ca Uniunea Europeană să se uite mai mult la cum sunt implementate rezultatele consultărilor și să susțină tinerii să fie își facă mai mult vocea auzită și la nivel național și local. Tinerii vor să contribuie și pot să contribuie la dezvoltarea comunităților locale, a statelor și a Uniunii Europene, însă dacă vrem să se implice e important ca ei să simtă că, prin implicare, pot într-adevăr să facă schimbări, să obțină rezultate, să își vadă preocupările reflectate în deciziile concrete care se iau. Strategia adoptată ne dă speranțe că acest lucru va fi posibil și suntem nerăbdători să începem să lucrăm pentru implementarea ei!” –  declarație facută de Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România

Astăzi sărbătorim. Pentru noi, tinerii din Europa, este o zi în care adunăm rezultatele a trei ani de advocacy pentru oporunitățile și drepturile sectorului de tineret. Consiliul Tineretului din România a contribuit activ în procesul de redactare a Strategiei Europene de Tineret atât ca parte din grupul de expertiză pe strategii de tineret al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor din Uniunea Europeană, cât și prin contribuția adusă în cadrul procesul de dialog structurat ca parte a Grupului Național de Lucru pe Dialog Structurat și ca parte a Comitetului European de Coordonare a Dialogului Structurat 2019 – 2020” – declarație facută de Patricia Couți, vicepreședinte al Consiliului Tineretului din România și coordonatoare a activității federației pe tema Strategiei de tineret a Uniunii Europene.

Mai multe informații despre întreg proiectul:
Strategia de tineret a Uniunii Europene – http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14080-2018-INIT/en/pdf

Ședința publică dedicată domeniului tineret din sesiunea Consiliului UE în care s-a adoptat strategia: https://video.consilium.europa.eu/en/webcast/6df9dcda-0785-45bf-b970-5e11a062ee77
Obiectivele Europene pentru Tineret, cu explicații în limba română – https://ctr.ro/european-youth-goals/
Comunicatul de presă al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor și organizațiilor de tineret din Europa – https://www.youthforum.org/EU-youth-strategy-adopted

CONSILIUL EUROPEAN

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Consiliului European Donald Tusk a făcut un apel, marți, către Franța și către Germania să își pună cooperarea bilaterală în slujba interesului Uniunii Europene, într-un discurs susținut cu ocazia semnării de către cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron a Tratatului de la Aachen, un nou tratat de cooperare și integrare franco-germană.

”Europa are nevoie astăzi de retrezirea credinței față de sensul solidarității și unității și vreau să cred că această cooperare consolidată franco-germană va servi acestui obiectiv. În același timp, doresc să vă avertizez asupra riscului de pierdere a încrederii în scopul integrării europene. O să o spun direct: astăzi Europa are nevoie de un semnal clar din partea Parisului și Berlinului că o consolidare a cooperării în format restrâns nu este o alternativă la cooperarea întregii Europe”, a avertizat Tusk. 

Astfel de cooperări trebuie să fie ”pentru integrare, și nu în locul integrării”, a completat Tusk, solicitând Franței și Germaniei să lucreze în această direcție.

”Nu lăsați această idee să moară. Franța și Germania au nevoie de ea la fel de mult ca Polonia, Lituania, Bulgaria sau Irlanda. Reamintiți-vă asta și astăzi și mâine. Eu, în orice caz, voi continua să vă reamintesc”, a mai spus președintele Consiliului European.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Continue Reading

#RO2019EU

Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, răspuns de la Strasbourg privind situația Brexit: Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic. Președinția română a Consiliului UE este hotărâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp

Published

on

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a declarat Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, în cadrul sesiunii plenare de azi, de la Strasbourg privind Brexit-ul după ce acesta a fost respins în Camera Comunelor în data de 15 ianuarie.

Parlamentul Britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

În urma rezultatului votului ,,nu putem decât să regretăm acest rezultat, pentru abordarea acestor consecințe va fi necesară o unitate comună, tinând cont de numeroasele delcarații și mesaje, înainte și în timpul dezbaterii, e greu să se găsească o epxlicație unică pentru acest rezultat, rezultat care nu înseamnă finalul jocului.”, a adăugat secretarul de stat. 

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European, continuăm procesul de ratificare în cadrul UE, Consiliul a adoptat decizia pentru semnarea acordulu săptămâna trecută. Voința noastră de a merge mai departe ar trebui să susțină eforturile Parlamentului Britanic pentru procesul de finalizare, calendarul nu este deloc sigur și trebuie să continuăm aceste eforturi. Vom fi pregătiți pentru un nou acord dacă, acesta este cerut. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a susținut Melania Gabriela Ciot în discursul său din sesiunea plenară de la Strasbourg.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Continue Reading

#RO2019EU

Reacția fostului președinte Traian Băsescu după ce parlamentul britanic a refuzat acordul BREXIT: ,,Din acest moment România are şansa unui mandat de succes! Uniunea Europeană se poate consolida în timpul presedinției române la Consiliul UE”

Published

on

”Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat Uniunea Europeană, în loc să fie ţara în mandatul căreia UE s-a micşorat.”, a menționat într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook, fostul președinte al României, Traian Băsescu privind poziția României despre Brexit, după ce în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

El susține că Brexit este asemenea ,,unui vis urât”, iar votul dat azi în Parlamentul de la Londra, reprezintă o ,,şansă uriaşă pentru Uniunea Europeană să rămână unită şi întreagă, iar România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat în loc să fie ţara în mandatul căreia Uniunea Europeană s-a micşorat.
Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. Oare avem capacitatea să ne jucăm şansa ?”


Citiți și:

Fostul președinte Traian Băsescu: Putem avea o președinție excelentă și curajoasă. România poate zgâlțăi Uniunea Europeană, care pare fără curaj în a-și defini viitorul

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Continue Reading

Trending