Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Zi însemnată: noua strategie de tineret a UE a fost adoptată, România va da startul implementării ei de la 1 Ianuarie

Published

on

În cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene (formatul Educație, Tineret, Cultură și Sport), s-a adoptat noua Strategie de tineret a Uniunii Europene 2019-2027, care aduce o serie de elemente noi față de cea anterioară, astfel se realizează un pas important spre recunoașterea provocărilor specifice cu care se confruntă tinerii. Strategia promite să creeze mai multe oportunități, să ajungă la diverși tineri și să lucreze pentru incluziunea socială a acestora și pentru eradicarea sărăciei în rândul tinerilor. Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

România este primul stat care va coordona implementarea Strategiei Europene de Tineret în perioada în care va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Trioul România-Finlanda-Croația va aborda domeniul de tineret prin perspectiva creării de oportunității pentru tineri. Țara noastră va avea un rol decisiv în a direcționa mai clar modul de desfășurare a dialogului UE cu tinerii și în facilitarea asumării unor indicatori clari care să ajute la monitorizarea implementării strategiei.

Cu ocazia adoptării strategiei, în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, ministrul tineretului și sportului, Bogdan Constantin Matei, a declarat: „România consideră că acesta [n.r. noul dialog al Uniunii Europene cu tinerii] trebuie să fie dincolo de toate un proces mai reprezentativ și incluziv. Astfel, ne propunem să acceptăm inovația și să fim deschiși către orice noi metode care permit tinerilor din toate categoriile socio-economice să participe în procese de consultare sau decizionale”.

Deciziile pentru tineri, luate împreună cu tinerii:

Foto: pixabay

Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii  și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

Coordonarea acestui dialog european se va face de către Comisia Europeană și ministerele cu atribuții în domeniul tineretului împreună cu organizațiile de tineret, în special cu structurile lor de reprezentare (Forumul European al Tineretului la nivel european și consiliile naționale de tineret la nivel național). Practic, implementarea strategiei de tineret a Uniunii Europene va fi unul dintre cele mai importante procese din lume care sunt realizate în co-management de autorități publice împreună cu organizații neguvernamentale.

Vocea tinerilor români, așa cum a reieșit din consultările pe care le-am realizat în prima parte a anului, alături de alte organizații de tineret și de Ministerul Tineretului și Sportului, se regăsește în obiectivele pentru tineret ale Uniunii Europene și, implicit, în noua strategie de tineret. Am insistat foarte mult, de asemenea, ca Uniunea Europeană să se uite mai mult la cum sunt implementate rezultatele consultărilor și să susțină tinerii să fie își facă mai mult vocea auzită și la nivel național și local. Tinerii vor să contribuie și pot să contribuie la dezvoltarea comunităților locale, a statelor și a Uniunii Europene, însă dacă vrem să se implice e important ca ei să simtă că, prin implicare, pot într-adevăr să facă schimbări, să obțină rezultate, să își vadă preocupările reflectate în deciziile concrete care se iau. Strategia adoptată ne dă speranțe că acest lucru va fi posibil și suntem nerăbdători să începem să lucrăm pentru implementarea ei!” –  declarație facută de Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România

Astăzi sărbătorim. Pentru noi, tinerii din Europa, este o zi în care adunăm rezultatele a trei ani de advocacy pentru oporunitățile și drepturile sectorului de tineret. Consiliul Tineretului din România a contribuit activ în procesul de redactare a Strategiei Europene de Tineret atât ca parte din grupul de expertiză pe strategii de tineret al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor din Uniunea Europeană, cât și prin contribuția adusă în cadrul procesul de dialog structurat ca parte a Grupului Național de Lucru pe Dialog Structurat și ca parte a Comitetului European de Coordonare a Dialogului Structurat 2019 – 2020” – declarație facută de Patricia Couți, vicepreședinte al Consiliului Tineretului din România și coordonatoare a activității federației pe tema Strategiei de tineret a Uniunii Europene.

Mai multe informații despre întreg proiectul:
Strategia de tineret a Uniunii Europene – http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14080-2018-INIT/en/pdf

Ședința publică dedicată domeniului tineret din sesiunea Consiliului UE în care s-a adoptat strategia: https://video.consilium.europa.eu/en/webcast/6df9dcda-0785-45bf-b970-5e11a062ee77
Obiectivele Europene pentru Tineret, cu explicații în limba română – https://ctr.ro/european-youth-goals/
Comunicatul de presă al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor și organizațiilor de tineret din Europa – https://www.youthforum.org/EU-youth-strategy-adopted

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi, 28 mai, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau deu guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. Mai mult, potrivit celor mai recente evoluții, summitul din 28 mai va fi ultimul pentru premierul britanic Theresa May, care și-a anunțat demisia din funcție după data de 7 iunie.

În comunicat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

De altfel, summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. La același summit, Bloomberg a notat că numele directorului Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, și cel al cancelarului german Angela Merkel, au fost discutate pentru a ocupa fotoliile de președinte al Comisiei Europene, respectiv de președinte al Consiliului European.

Președintele francez Emmanuel Macron se împotrivește unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, cel care a și câștigat deja alegerile europene din Olanda.

De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise. Separat, Reuters a scris despre ”marea vânătoare de posturi europene”, portretizând cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024.


Care sunt procedurile de numire?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending