Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Zi însemnată: noua strategie de tineret a UE a fost adoptată, România va da startul implementării ei de la 1 Ianuarie

Published

on

În cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene (formatul Educație, Tineret, Cultură și Sport), s-a adoptat noua Strategie de tineret a Uniunii Europene 2019-2027, care aduce o serie de elemente noi față de cea anterioară, astfel se realizează un pas important spre recunoașterea provocărilor specifice cu care se confruntă tinerii. Strategia promite să creeze mai multe oportunități, să ajungă la diverși tineri și să lucreze pentru incluziunea socială a acestora și pentru eradicarea sărăciei în rândul tinerilor. Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

România este primul stat care va coordona implementarea Strategiei Europene de Tineret în perioada în care va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Trioul România-Finlanda-Croația va aborda domeniul de tineret prin perspectiva creării de oportunității pentru tineri. Țara noastră va avea un rol decisiv în a direcționa mai clar modul de desfășurare a dialogului UE cu tinerii și în facilitarea asumării unor indicatori clari care să ajute la monitorizarea implementării strategiei.

Cu ocazia adoptării strategiei, în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, ministrul tineretului și sportului, Bogdan Constantin Matei, a declarat: „România consideră că acesta [n.r. noul dialog al Uniunii Europene cu tinerii] trebuie să fie dincolo de toate un proces mai reprezentativ și incluziv. Astfel, ne propunem să acceptăm inovația și să fim deschiși către orice noi metode care permit tinerilor din toate categoriile socio-economice să participe în procese de consultare sau decizionale”.

Deciziile pentru tineri, luate împreună cu tinerii:

Foto: pixabay

Este esențial ca punerea în aplicare a acestei strategii să implice tinerii  și organizațiile de tineret, în strânsă colaborare cu statele membre și instituțiile UE.

Coordonarea acestui dialog european se va face de către Comisia Europeană și ministerele cu atribuții în domeniul tineretului împreună cu organizațiile de tineret, în special cu structurile lor de reprezentare (Forumul European al Tineretului la nivel european și consiliile naționale de tineret la nivel național). Practic, implementarea strategiei de tineret a Uniunii Europene va fi unul dintre cele mai importante procese din lume care sunt realizate în co-management de autorități publice împreună cu organizații neguvernamentale.

Vocea tinerilor români, așa cum a reieșit din consultările pe care le-am realizat în prima parte a anului, alături de alte organizații de tineret și de Ministerul Tineretului și Sportului, se regăsește în obiectivele pentru tineret ale Uniunii Europene și, implicit, în noua strategie de tineret. Am insistat foarte mult, de asemenea, ca Uniunea Europeană să se uite mai mult la cum sunt implementate rezultatele consultărilor și să susțină tinerii să fie își facă mai mult vocea auzită și la nivel național și local. Tinerii vor să contribuie și pot să contribuie la dezvoltarea comunităților locale, a statelor și a Uniunii Europene, însă dacă vrem să se implice e important ca ei să simtă că, prin implicare, pot într-adevăr să facă schimbări, să obțină rezultate, să își vadă preocupările reflectate în deciziile concrete care se iau. Strategia adoptată ne dă speranțe că acest lucru va fi posibil și suntem nerăbdători să începem să lucrăm pentru implementarea ei!” –  declarație facută de Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România

Astăzi sărbătorim. Pentru noi, tinerii din Europa, este o zi în care adunăm rezultatele a trei ani de advocacy pentru oporunitățile și drepturile sectorului de tineret. Consiliul Tineretului din România a contribuit activ în procesul de redactare a Strategiei Europene de Tineret atât ca parte din grupul de expertiză pe strategii de tineret al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor din Uniunea Europeană, cât și prin contribuția adusă în cadrul procesul de dialog structurat ca parte a Grupului Național de Lucru pe Dialog Structurat și ca parte a Comitetului European de Coordonare a Dialogului Structurat 2019 – 2020” – declarație facută de Patricia Couți, vicepreședinte al Consiliului Tineretului din România și coordonatoare a activității federației pe tema Strategiei de tineret a Uniunii Europene.

Mai multe informații despre întreg proiectul:
Strategia de tineret a Uniunii Europene – http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14080-2018-INIT/en/pdf

Ședința publică dedicată domeniului tineret din sesiunea Consiliului UE în care s-a adoptat strategia: https://video.consilium.europa.eu/en/webcast/6df9dcda-0785-45bf-b970-5e11a062ee77
Obiectivele Europene pentru Tineret, cu explicații în limba română – https://ctr.ro/european-youth-goals/
Comunicatul de presă al Forumului European al Tineretului, structura de reprezentare a tinerilor și organizațiilor de tineret din Europa – https://www.youthforum.org/EU-youth-strategy-adopted

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron: Acordul de relansare, rezultatul a trei ani de muncă franco-germană. Este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro

Published

on

© European Union 2020

Acordul încheiat cu privire la planul de relansare este pentru Uniunea Europeană ”cel mai important moment de la crearea euro”, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, la câteva ore după încheierea summitului de la Bruxelles, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acest acord ce prevede un fond de 750 de miliarde de euro este rezultatul ”a trei ani de muncă între Franţa şi Germania’‘, a adăugat el, referindu-se la discursul său privind suveranitatea europeană susținut la Sorbona, în anul 2017.

“Doresc ca concetăţenii noştri să înţeleagă importanţa a ceea ce s-a întâmplat în aceste patru zile şi patru nopţi”, a declarat şeful statului francez, în cursul unui interviu acordat canalului de televiziune privat TF1.

Ne-am luptat (…) Acesta este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro”, care a intrat în circulaţie la 1 ianuarie 1999.

O afirmație similară a fost făcută anterior și de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, acesta afirmând că “Acordul încheiat în Consiliul European reprezintă un moment de cotitură” și este “cea mai importantă decizie economică de la introducerea euro”.

Întrebat dacă se va majora o ”taxă europeană” pentru finanţarea acestui plan, preşedintele Macron a răspuns: ”Cu siguranţă, contribuabilul francez nu va plăti această datorie”, ci ”mari companii internaţionale, uneori europene, care astăzi nu sunt solicitate suficient şi care vor plăti treptat această datorie prin sistemul fiscal european pe care îl vom construi”.

Citiți și Franța susține că acordul UE privind planul de relansare este “actul de naștere a unei noi Europe”: O Europă mai solidară, mai verde și mai franco-germană

Reamintind că cei 27 de lideri europeni s-au angajat, în condiţiile acordului semnat marţi, să ”creeze noi resurse proprii”, el a precizat că în prezent sunt în curs de studiu trei taxe: o taxă pe plasticul nereciclat, o taxă pe giganţii digitali şi o ”taxă pe carbon”.

A două pistă este instalarea unui ”mecanism pentru carbon la frontiere”, a adăugat el, citând exemplul oţelului importat în Europa. ”Când importăm oţel care provine de la capătul lumii, care este fabricat în condiţii mult mai puţin riguroase (decât în Europa), trebuie să putem impune o taxă la frontierele noastre care să evite concurenţa neloială” a ”acestui oţel care ar veni din India, China sau din altă parte”, a menţionat preşedintele francez.

”Această taxă europeană pe care o vom construi împreună va face posibilă rambursarea acestei datorii pe care o contractăm”, a precizat Emmanuel Macron, care a confirmat că ţara sa va primi ”40 de miliarde de euro în baza acestui plan de relansare” şi va fi ”al treilea beneficiar din Europa” după Italia şi Spania.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară.

Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation UE reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate marți dimineață de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Citiți și Klaus Iohannis anunță un rezultat istoric pentru România: 79,9 miliarde de euro au fost obținute din acordul privind bugetul și relansarea UE

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

“Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. (…) Am obținut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene”, a spus Iohannis, după unul dintre cele mai lungi summit-uri din istoria Uniunii Europene.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța susține că acordul UE privind planul de relansare este “actul de naștere a unei noi Europe”: O Europă mai solidară, mai verde și mai franco-germană

Published

on

© European Union 2020

Acordul asupra planului de relansare semnat marţi în zori de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) este “un act de naştere a unei noi Europe”, susţine ministrul francez al economiei Bruno Le Maire, care asigură că nu reproşează nimic aşa-ziselor state “frugale”, informează AFP, potrivit Agerpres.

Această nouă Europă va fi “mai solidară, mai verde şi de asemenea mai franco-germană”, a declarat Le Maire, care a amintit la postul de radio Franceinfo că “pentru prima dată în istoria sa, Europa acceptă să se împrumute în comun”.

“Acest acord datorează totul sau aproape totul voinţei Franţei şi Germaniei, voinţei preşedintelui Republicii (franceze) şi cancelarului federal german”, a insistat ministrul francez, care a calificat summitul de la Bruxelles drept “negociere-maraton, epuizantă”.

Planul de relansare european, negociat intens începând de vineri până marţi dimineaţa, prevede un ajutor de 750 de miliarde de euro pentru depăşirea crizei economice provocată de pandemia de COVID-19. În cele din urmă, acestea au fost împărţite în 390 de miliarde subvenţii şi 360 de miliarde împrumuturi, în timp ce Franţa şi Germania doreau iniţial 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. 

În ceea ce priveşte problemele puse de Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia, care doreau mai multe împrumuturi şi mai puţine subvenţii în acest plan de redresare şi care au fost la originea unor extrem de puternice dispute în timpul negocierilor, ministrul francez al economiei a dat asigurări că nu are de făcut “niciun reproş acestor patru state”.

El a apreciat că un astfel de reproş “ar fi foarte nepotrivit”, în condiţiile în care aceste ţări “au făcut o concesie majoră”, acceptând pentru prima dată un împrumut european important garantat în comun de cele 27 de state membre.

De altfel, la finalul summitului, președintele francez Emmanuel Macron a salutat alături de cancelarul german Angela Merkel faptul că a fost pus în aplicare un mecanism pentru asumarea datoriilor comune, unul dintre obiectivele pe care Franța și Germania le-au promovat în planul lor de 500 de miliarde de euro.

“Vreau ca toată lumea să măsoare distanța parcursă în două luni … în două luni am fost capabili să construim un consens. Planul de recuperare este o schimbare istorică a Europei noastre și a zonei euro“, a spus el, subliniind că Franța va primi peste 100 de miliarde de euro din acest plan de relansare.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending