Connect with us

POLITICĂ

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Klaus Iohannis denunță “conspirația criminală” a Pactului Ribbentrop-Molotov și elogiază “înalta statură politică și patriotică” a Regelui Mihai prin actul de la 23 august 1944

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare și pentru a reitera angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare, a transmis marți președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj în care denunță “conspirația criminală” a Pactului Ribbentrop-Molotov și elogiază “înalta statură politică și patriotică” a Regelui Mihai demonstrată prin actul de la 23 august 1944.

“23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități, nu doar a Europei Centrale și de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe pe termen lung. Totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut. Tot astăzi ne reamintim și de gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Eliberarea de sub dictatura antonesciană și alăturarea țării noastre Națiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică și patriotică a Regelui”, a spus Iohannis, într-un mesaj remis de către Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evocat “responsabilitatea noastră, a tuturor – cetățeni, instituții și autorități” pentru ca adevărul despre acest “moment fundamental din istorie, tragic și eroic totodată, să fie cunoscut, înțeles, prețuit și transmis generațiilor tinere”.

Potrivit președintelui, doar vigilența memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească.

“Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democrațiile există și prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor și al cetățenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertății și protejării drepturilor omului”, precizează Iohannis.

El subliniază că democrația în care trăim astăzi nu a fost obținută ușor, ci a fost rodul unei lupte duse de toți cei care au avut curajul să se opună iliberalismului și despotismului, chiar cu riscul de a fi uciși, torturați și persecutați.

De asemenea, Iohannis amintește că distorsionarea faptelor istorice a fost încercată în repetate rânduri de către apărătorii vechilor regimuri criminale.

“Din păcate, observăm încă astfel de tentative de rescriere a adevărului. Propaganda și dezinformarea nu își au locul în societatea noastră. Derapajele de la valorile europene, prin încălcări flagrante ale statului de drept și prin mesaje publice profund rasiste, antisemite și xenofobe, ultragiază memoria victimelor totalitarismelor. În România pe care o construim în fiecare zi, trebuie să apărăm statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, demnitatea umană și să cultivăm simțul civic. Să rămânem uniți, vigilenți și atașați față de idealurile democratice și valorile împărtășite de familia europeană și aliații NATO, ca datorie morală față de memoria victimelor trecutului, dar și pentru asigurarea unui viitor prosper, sigur și pașnic”, a mai precizat Klaus Iohannis.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat “profunda dezamăgire” faţă de “lipsa consensului” la nivelul Consiliului JAI de joi cu privire la aderarea României la Schengen şi a subliniat că votul Austriei este unul “nejustificat”.

“În calitate de prim-ministru şi cetăţean român, doresc să încep prin a-mi exprima profunda dezamăgire faţă de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. (…) Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile Schengen ca o recunoaştere a pregătirii noastre, dar şi a eforturilor continue de ani de zile pentru protejarea graniţelor externe europene. Toate – cu o singură şi nejustificată excepţie: Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă astăzi, în contextul în care un singur stat membru, Austria, a refuzat intrarea României. (…) Regretăm sincer şi nu înţelegem poziţia inflexibilă arătată de Austria”, a declarat Nicolae Ciucă, joi, la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

 

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere. Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În reacția sa, premierul Ciucă le-a mulţumit partenerilor din statele membre, Comisiei Europene, Parlamentului European, dar şi agenţiilor europene care au susţinut România “vocal, pe baze corecte, demonstrate prin argumente, fapte şi cifre solide şi care au insistat să găsim împreună soluţii”.

“Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile spaţiului Schengen ca o recunoaştere a pregătirii noastre, dar şi a eforturilor continue de ani de zile pentru protejarea graniţelor externe europene, toate cu o singură şi nejustificată excepţie – Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă astăzi în contextul în care un singur stat membru – Austria – a refuzat aderarea României. Această decizie rămâne fundamentată pe alegaţii bazate pe cifre pe care România le-a probat clar ca fiind incorecte. Nu am folosit nici măcar estimări naţionale. Am folosit datele agenţiilor UE care trebuie să rămână baza atunci când luăm decizii europene”, a adăugat premierul.

Ciucă a precizat că poziţia inflexibilă a Austriei este de neînţeles.

“Am recunoscut dificultăţile statelor membre care se află sub presiuni migratorii şi am acţionat întotdeauna solidar şi activ în a găsi soluţii în plan european. Numai împreună putem rezolva aceste probleme. Am avut propuneri concrete pentru partenerii noştri şi am lucrat intens cu Comisia Europeană să răspundem acestor preocupări. Regretăm şi sincer nu înţelegem poziţia inflexibilă arătată de Austria”, a adăugat premierul.

Nicolae Ciucă a arătat că, mai mult ca oricând, în ultimul an, România a dovedit că este un veritabil actor în asigurarea securităţii europene.

“Etapele parcurse în acest proces relansat de aderare la spaţiul Schengen au reconfirmat că cetăţenii români şi europeni pot să aibă încredere în modul în care România protejează frontierele Uniunii şi asigură cooperarea poliţienească. Aşa cum am făcut în ultimii 15 ani, vom continua să protejăm frontierele noastre externe, care sunt şi frontierele UE, pentru că este vorba în egală măsură de securitatea României şi a românilor, dar şi a cetăţenilor europeni. Acest lucru a fost şi mai vizibil în acest context dificil generat de războiul de la graniţele noastre. România va continua să fie constructivă şi să lucreze pentru o veritabilă soluţie europeană”, a spus el.

Prim-ministrul a subliniat că România va relua procesul de aderare la spaţiul Schengen.

“Aderarea României rămâne obiectivul naţional strategic pe care îl avem şi vom continua toate discuţiile şi negocierile pentru atingerea acestui obiectiv. (…) Decizia de astăzi, chiar dacă o regretăm, vă asigur că ne motivează să continuăm”, a conchis premierul, mulţumind celor implicaţi în acest efort. 

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

POLITICĂ

Marcel Ciolacu, de Ziua Națională a României: Avem o şansă extraordinară să îndeplinim total visul european şi să aderăm la Spaţiul Schengen

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Speranţa acestei naţiuni stă în copiii săi, spune preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, în mesajul transmis de Ziua Naţională, precizând că ”avem o şansă extraordinară să îndeplinim total visul european şi să aderăm la Schengen”.

”Speranţa acestei naţiuni stă în copiii săi! Delia, un copil minunat de 10 ani, mi-a dăruit astăzi o broşă tricoloră cu România făcută de mânuţele ei. O voi purta astăzi cu mare mândrie cu gândul la energia acestei generaţii care va duce România acolo unde merită şi îi este locul. La fel cum acum 104 ani generaţia de atunci a înţeles că doar prin unitate putem să ne îndeplinim visul de a trăi cu toţii într-o singură ţară”, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.

Generaţia actuală a luat o ţară distrusă de comunism şi a dus-o în Uniunea Europeană şi NATO, precizează şeful Camerei Deputaţilor, adăugând că ”avem o şansă extraordinară să îndeplinim total visul european şi să aderăm la Spaţiul Schengen”.

”Depinde doar de noi! Pentru Delia, pentru toţi copiii acestei naţiuni, trebuie şi noi să stăm uniţi şi să trecem peste toate provocările la care suntem supuşi de un război ilegal chiar la graniţele noastre şi de toate crizele suprapuse pe care le-a cauzat. Avem această datorie, pentru ca viitoarea generaţie să poată construi pe o fundaţie mult mai solidă! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”, încheie Marcel Ciolacu.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice participă în acest an la parada de Ziua Naţională a României.

Potrivit MApN, în blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii.

La paradă participă preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă: Să nu uităm niciodată că regimul comunist din România a fost un regim criminal. Să luptăm împotriva oricăror forme de politică iliberală

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la evenimentul de deschidere a Conferinței naționale „Comunismul românesc”, a reiterat importanța luptei împotriva oricăror forme de politică iliberală, populistă, revizionistă sau național extremistă.

„Trebuie repetat cu putere și convingere, ca să audă și să înțeleagă întreaga societate românească: regimul comunist din România a fost un regim criminal, pentru că a urmărit să distrugă libertatea și demnitatea unei națiuni prin opresiune, suspiciune și violență. Regimul comunist din România a fost un călău și poporul român a fost victima sa. Să nu uităm acest lucru niciodată. În aceeași măsură, ca toate celelalte regimuri totalitare, regimul comunist a condus la distrugerea morală și politică a națiunii”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, acesta a subliniat că autoritățile și oamenii politici trebuie să arăte de unde vine pericolul într-o societate: „Să luptăm cu toată forța noastră împotriva oricăror forme de politică iliberală, populistă, revizionistă sau național extremistă.”

„Trebuie să ţinem vie memoria perioadei regimului comunist din România. Este parte din istoria noastră contemporană, pe care o împărtășim cu toții, atât cei care s-au născut și au trăit în acel regim, cât şi cei care s-au născut în libertate și nu au cunoscut niciodată ororile unui asemenea regim opresiv și distructiv”, a mai adăugat acesta.

Șeful Executivului a subliniat că va susține în continuare proiectele dedicate onorării memoriei victimelor totalitarismelor, dar și educația în spiritul adevărului și al valorilor fundamentale. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA16 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN22 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending