Connect with us

NEWS

Ziua Constituției României. Președintele Klaus Iohannis: Constituția este un angajament pentru democrație, dă sens comunității politice, sancționează derapajele, limitează puterea și menține echilibrul ei

Published

on

Constituția este mai mult decât o Lege fundamentală, este un angajament pentru democrație, dă sens comunității politice, sancționează, derapajele, limitează puterea și menține echilibrul ei, a transmis președintele Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Constituției României.

Șeful statului a mai punctat că procesul revizuirii Legii fundamentale trebuie făcut cu maximă responsabilitate pentru a avea o Constituție modernizată.

”Căderea regimului comunist în decembrie 1989 şi adoptarea prin referendum naţional a Constituţiei din anul 1991 reprezintă momentele care au marcat decisiv tranziţia României către democraţie şi stat de drept autentic. În tot acest proces de maturizare a democraţiei noastre, interiorizarea valorilor constituţionale, crearea unei culturi a constituţionalismului reprezintă, de fapt, cel mai important proces. Actorii statali, învestiţi cu putere de Legea Fundamentală, sunt cei care transformă construcţia constituţională într-o realitate practică. Înţelegerea profundă a semnificaţiei şi spiritului textelor constituţionale, buna-credinţă şi loialitatea constituţională presupun un ataşament autentic faţă de principiile Legii Fundamentale”, a spus Klaus Iohannis printr-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a mai punctat că a existat un cadru constituțional solid în România timp de 28 de ani, care a răspuns aspirațiilor poporului român, funcționând ca un liant al societății în jurul valorilor noastre comune.

”Constituția este mai mult decât o Lege Fundamentală, este un angajament pentru democrație. Constituția dă sens comunității politice, sancționează derapajele, limitează puterea și menține echilibrul ei. Dimensiunea sa simbolică este aceea de a se constitui într-un reper pentru desfășurarea activității instituțiilor statului în asigurarea unei guvernări responsabile, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt efectiv garantate.”, a mai precizat președintele României.

Klaus Iohannis a transmis că va rămâne ”profund dedicat rolului constituțional de a veghea la respectarea Legii Fundamentale și la buna funcționare a autorităților publice.”

”A trăi sub protecția unei constituții democratice este, poate, unul dintre cele mai de preț privilegii pe care o societate le poate cunoaște, iar de înțelegerea literei și spiritului său depinde, în mod direct, viitorul acestei națiuni.”, a comchis șeful statului, Klaus Iohannis.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport Transparency International 2019: România, în coada clasamentului pentru regiunea Europa occidentală şi UE privind combaterea corupției. Aceasta ocupă poziția 70 în clasamentul general, în scădere față de locul 61, ocupat în 2018

Published

on

©www.transparency.org

Guvernele din Canada, Franța, Marea Britanie și Statele Unite au devenit mai corupte în percepția experților și a liderilor de afaceri, potrivit unui raport anual privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC), realizat de organizația nonguvernamentală Transparency International, informează DPA, citat de Agerpres.

Prestația statelor din G7, grupul principalelor economii mondiale, sugerează o lipsă generală de progres în ceea ce privește corupția.

Canada ocupă locul 12, cu un scor de 77 de puncte, coborând patru puncte față de clasamentul din 2018. Franța s-a clasat pe cea de-a 23-a poziție, cu 69 de puncte, Marea Britanie, locul 12, cu 77 de puncte, ambele state coborând cu trei puncte față de anul trecut.

Statele Unite au pierdut și ele două puncte, clasându-se pe locul 23, cu un scor de 69 de puncte, înregistrând cel mia mic punctaj din ultimii opt ani.

Germania și Japonia sunt singurele țări din G7 care și-au menținut poziția.

Singurul stat din grupul principalelor economii mondiale care a înregistrat o ușoară îmbunătățire este Italia, cu un punct, poziționându-se pe locul 51, cu scorul de 53 de puncte.

La polul opus, 22 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ acest scor în perioada 2012-2019, între care Grecia (poziţia 60, scor 48) şi Estonia (poziţia 18, scor 74).

Primele trei locuri ale clasamentului sunt ocupate de Danemarca (87 de puncte), Noua Zeelandă (87 de puncte) și Finlanda (86 de puncte).

Somalia ocupă ultimul loc în sondaj, cu un scor de 9 puncte, precedată de Sudanul de Sud și Siria.

România, care ocupă poziţia 70, cu scorul 44 în clasamentul general (în scădere faţă de locul 61, scor 47 în CPI 2018) se află, alături de Bulgaria şi Ungaria, în coada clasamentului pentru regiunea Europa occidentală şi Uniunea Europeană.

Autorii raportului mai notează că majoritatea statelor post-comuniste din UE fac eforturi pentru a combate eficient corupţia, iar o serie de ţări, între care Ungaria, Polonia şi România au adoptat măsuri susceptibile să submineze independenţa justiţiei, slăbindu-le capacitatea de a desfăşura proceduri legale în cazuri de corupţie la nivel înalt.

Clasamentul Corruption Perceptions Index (CPI) al TI indică, pe o scară de la zero la 100, nivelurile percepute de corupţie în rândul guvernelor, un scor zero semnalând un sector public foarte corupt. Clasamentul cuprinde 180 de state şi teritorii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending