Connect with us

ROMÂNIA

Ziua Drapelului Național. MAE reafirmă ”angajamentul de a reprezenta România cu responsabilitate şi profesionalism, de a apăra şi promova la nivel internaţional interesele naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă de Ziua Drapelului Național, ”angajamentul de a reprezenta România cu responsabilitate şi profesionalism, de a apăra şi promova la nivel internaţional interesele naţionale, în beneficiul cetăţenilor români de pretutindeni”.

Pentru Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice și consulare ale României, arborarea și onorarea drapelului național, alături de cinstirea celorlalte simboluri naționale – stemă, sigiliu și imn, ”reprezintă o datorie și o onoare, în linia atribuțiilor de reprezentare a statului român în afara țării”, transmite MAE printr-un comunicat.

În acest context, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu amintește de ”calea tranziției României către democrație și dobândirea de către țara noastră a statutului de membru deplin în cadrul Uniunii Europene și în NATO, precum și prin eforturile constante de creștere a profilul României în plan extern și de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, a multilateralismului și a respectului pentru dreptul internațional”.

”În istoria și în memoria noastră colectivă, drapelul României reflectă transformările prin care am trecut, ca stat și ca societate, devenind simbol al perseverenței poporului român. Pentru românii din țară sau din străinătate, Ziua Drapelului României este nu numai un prilej de sărbătoare, ci și o ocazie de a ne reaminti responsabilitatea fiecăruia de a contribui la progresul și dezvoltarea României”, a  mai spus Bogdan Aurescu cu prilejul Zilei Drapelului Național.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

ROMÂNIA

Curtea de Conturi: Statul român a cheltuit 5 mld. de lei pentru combaterea pandemiei COVID-19 și a efectelor sale socio-economice până la 30 iunie

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi.

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență.

La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice. Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro). 

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală. Pentru a răspunde eficient și rapid solicitării Parlamentului, instituția supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi. 

„Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, și-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență și să sprijine instituțiile publice în a-și crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susținut la nivelul tuturor structurilor Curții de Conturi, ținând cont de context, de restricțiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acțiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanțare fizică. În toate acțiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorități de a îmbunătăți procedurile specifice unei situații de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public.” (Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României) 

La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență. Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. 

Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei. 

De asemenea, documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență poate fi consultat pe pagina de internet a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro, la secțiunea Publicații – Rapoarte de control încheiate în urma acțiunilor efectuate la cererea Parlamentului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, videoconferință cu omologul eston: România și Estonia susțin consolidarea posturii NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut marți o întrevedere bilaterală, în sistem videoconferință, cu omologul din Estonia, Jüri Luik, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda discuțiilor a inclus elemente privind stadiul cooperării militare bilaterale, aspecte privind situația regională de securitate, teme curente de pe agendele NATO și UE, precum și alte aspecte referitoare la relația transatlantică.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniștri au abordat aspecte privind situația de securitate de pe flancul estic al NATO, subliniind importanța continuării procesului de consolidare a posturii NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acest context, oficialul român a accentuat importanţa strategică a celor două regiuni pentru securitatea Alianţei, punctând oportunitatea cooperării aprofundate între Aliaţi, într-un context de securitate caracterizat de multiple provocări.

Ministrul român al apărării a reliefat importanța, eforturile naționale și stadiul procesului de operaționalizare a unor structuri multinaţionale aliate de pe teritoriul României, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova şi Comandamentul Multinaţional de nivel Corp Sud-Est de la Sibiu.

De asemenea, oficialul român a salutat valoarea adăugată pe care o aduce, în domeniul apărării cibernetice, Centrul de excelenţă NATO pentru apărare cibernetică (Cooperative Cyber Defence / CCD CoE) de la Tallinn.

Referitor la cooperarea în cadrul Uniunii Europene, au fost abordate aspecte privind stadiul și perspectivele inițiativelor UE, cu accent pe Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) și Fondul European de Apărare (EDF). În context, a fost subliniată importanţa cooperării NATO-UE, din perspectiva asigurării complementarităţii proiectelor şi inițiativelor curente.

În finalul discuţiilor, cei doi oficiali au evidenţiat interesul pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării. De asemenea, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și-a exprimat disponibilitatea de a continua dezvoltarea programelor de cooperare în domenii de interes comun, precum învățământul militar și apărarea cibernetică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending