Connect with us

U.E.

Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Published

on

©️ European Commission

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce liderii statelor și instituțiilor Uniunii Europene au convenit asupra celui mai puternic angajament pentru edificarea Europei sociale, iar Europa a comemorat clipa istorică a celor 76 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment inedit și dificil pentru al doilea an consecutiv, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa: pandemia de COVID-19.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

 

Cum a apărut Declarația Schuman?

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Declarația Schuman – Text integral

”Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale.

Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale esenţiale: dezvoltarea continentului african.

În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătaţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate. Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare parlamentelor din fiecare ţară. Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor prevederi se vor desfăşura cu ajutorul unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de a se asigura că acordurile convenite corespund principiilor enunţate şi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluţie urmează să fie adoptată.

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În exercitarea funcţiilor sale, Înalta Autoritate comună va lua în considerare puterea conferită de Autoritatea Internaţională a Ruhrului şi obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rămân în vigoare”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor, iar marea majoritate consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. 

Importanța digitalizării în viața de zi cu zi

Fișa informativă națională a sondajului arată că 61% dintre cetățenii României consideră că, până în 2030, instrumentele digitale și internetul vor fi importante în viața lor, față de 81% media europeană.

Peste 70 % dintre români consideră că utilizarea acestora va aduce cel puțin tot atâtea avantaje cât dezavantaje. În schimb, doar o mică parte (15 %) se așteaptă ca utilizarea instrumentelor digitale și a internetului până în 2030 să aducă mai multe dezavantaje decât avantaje.

Preocupări legate de efectele nocive și riscurile online 

38% dintre românii care au au participat la sondaj se declară îngrijorați de atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, precum furtul sau abuzul de date cu caracter personal, programele malware sau phishingul, față de 56% media europeană. Tot 38% au transmis că sunt îngrijorați cu privire la siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, față de 53% media europeană. 

Mai mult, 28 % dintre cetățenii României sunt îngrijorați de dificultatea de se a deconecta și de a găsi un echilibru bun între viața online și cea offline, 31% dintre aceștia sunt îngrijorați de dificultatea dobândirii de noi competențe digitale, necesare pentru a participa activ în societate. Aproximativ unul din cinci cetățeni ai României (22 %) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul produselor și serviciilor digitale asupra mediului.

Necesitatea de a-și cunoaște mai bine drepturile în mediul online

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea cetățenilor europeni consideră că UE le protejează bine drepturile în mediul online.

Cu toate acestea, un număr semnificativ (aproape 60%) de cetățeni ai țării noastre nu sunt conștienți de faptul că drepturi precum libertatea de exprimare, viața privată sau nediscriminarea ar trebui să fie respectate și în mediul online.

Totuși, marea majoritate a cetățenilor Uniunii Europene consideră că este util să afle mai multe despre aceste drepturi.

Sprijin pentru declarația privind principiile digitale

Marea majoritate (71 %) a cetățenilor români consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a unei viziuni europene comune asupra drepturilor și principiilor digitale sunt utile. Aceste principii ar trebui să aibă implicații concrete pentru cetățeni; de exemplu 74% sunt în favoarea includerii principiului conform căruia toată lumea, inclusiv persoanele cu handicap sau persoanele expuse riscului de excluziune, ar trebui să beneficieze de servicii publice digitale ușor de accesat și de utilizat.

Cetățenii doresc să fie informați în mod clar cu privire la termenele și condițiile aplicabile conexiunii lor la internet, să poată accesa internetul printr-o conexiune de mare viteză și la prețuri accesibile și să poată utiliza o identitate digitală sigură și de încredere pentru a accesa o gamă largă de servicii online publice și private.

Rezultatul acestui prim sondaj Eurobarometru va contribui la elaborarea unei propuneri de declarație europeană privind drepturile și principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Declarația va promova o tranziție digitală modelată de valorile comune europene și de o viziune asupra schimbărilor tehnologice centrată pe factorul uman.

După acest prim sondaj, o serie recurentă de sondaje Eurobarometru va fi planificată în fiecare an (începând din 2023) în vedere colectării de date calitative, bazate pe percepția cetățenilor cu privire la modul în care vor fi puse în aplicare în UE principiile digitale, odată ce vor fi consacrate în declarație.


Eurobarometrul special (518) analizează modul în care cetățenii UE percep viitorul instrumentelor digitale și al internetului, precum și impactul preconizat pe care internetul și produsele, serviciile și instrumentele digitale îl vor avea asupra vieții lor până în 2030. Acesta s-a desfășurat în perioada 16 septembrie-17 octombrie 2021 printr-o combinație de interviuri online și față în față, atunci când organizarea acestora a fost posibilă sau fezabilă. Au fost intervievați 26 530 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

U.E.

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

Published

on

©️ European Defence Agency

Statele Uniunii Europene au cheltuit aproape 200 de miliarde de euro pentru apărare în 2020, cea mai mare valoare începând din 2006, dar investiţiile comune ale lor în acest domeniu au scăzut, indică Agenţia Europeană pentru Apărare (EDA), într-un raport dat publicității luni și menit să arate tendința evolutivă a europenilor de a investi în domeniul apărării, deși se observă un eșec din perspectiva colaborării comune între statele membre.

În 2020, cheltuielile totale pentru apărare realizat de cele 26 de state membre ale EDA s-au ridicat la 198 de miliarde de euro, marcând o nouă creștere de 5 % față de 2019 și constituind cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de EDA de când a început să colecteze date în 2006. Raportul EDA constată, de asemenea, că 19 state membre și-au majorat cheltuielile totale de apărare în 2020, 6 dintre acestea crescând cheltuielile cu peste 10%.

Raportul actual arată o ameliorare a situației constatate în raportul precedent, primul de acest fel din istorie. Anul trecut, raportul EDA constata că statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”, că finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”. În pofida faptului că abordarea “neuniformă” în materie de apărare comună încă prevalează, relevată și prin faptul că se înregistrează un nou nivel minim al cheltuielilor europene de colaborare în domeniul apărării, bugetele apărării au crescut în țările UE.

O creștere susținută a cheltuielilor și investițiilor pentru apărare

Prin cele 198 de miliarde EUR, cheltuielile totale pentru apărare corespund la 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al celor 26 de state membre ale EDA și marchează al șaselea an de creștere consecutivă. Pentru al doilea an consecutiv, EDA a înregistrat o creștere de 5 % a cheltuielilor pentru apărare, în ciuda impactului economic al COVID-19.

Raportul EDA constată că creșterea susținută a cheltuielilor globale se reflectă și în cifrele naționale. În 2020, din cele 19 state membre care au crescut cheltuielile, 13 au crescut cheltuielile cu 5% sau mai mult. 6 state membre le-au crescut cu 10 % sau mai mult. 7 state membre au redus cheltuielile, față de 3 în 2019, pentru o reducere totală combinată de 1,42 miliarde EUR.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor într-o varietate de domenii, investițiile în domeniul apărării în cercetare, dezvoltare și achiziția de noi echipamente continuând să crească. Investițiile în domeniul apărării efectuate de statele membre au atins cea mai mare cifră înregistrată vreodată de AEA, de 44 de miliarde EUR, reprezentând o creștere de 5 % față de 2019.

Atunci când sunt combinate, statele membre au atins pragul de referință de 20% al investițiilor în apărare ca procent din totalul cheltuielilor de apărare, 14 state membre alocând 20% sau mai mult, în timp ce un minim comun înregistrat de AEA de numai 3 state a cheltuit mai puțin de 10% în acest domeniu.

Un nou nivel minim al cheltuielilor europene de colaborare în domeniul apărării

În ciuda creșterii susținute a cheltuielilor totale pentru apărare, cheltuielile de apărare în colaborare au continuat să aibă o tendință descendentă. În 2020, statele membre au cheltuit în total 4,1 miliarde EUR pentru achiziționarea de noi echipamente în cooperare cu alții, ceea ce reprezintă o scădere de 13 % față de 2019. Datele transmise către AEA arată o reducere semnificativă a achizițiilor europene de echipamente de apărare în colaborare începând cu 2016. În 2020, statele membre au efectuat doar 11 % din totalul achizițiilor de echipamente în cooperare cu alte state membre ale UE, fiind mult sub nivelul de referință colectiv de 35 %, care reprezintă, de asemenea, un angajament în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Care sunt principalele constatări ale raportului?

Raportul EDA, bazat pe datele furnizate în mod voluntar de către ministerele apărării, constată, de asemenea, că cheltuielile totale pentru apărare au reprezentat 2,8% din totalul cheltuielilor publice. Constatările suplimentare includ:

– Din cele 44 de miliarde de euro cheltuite pentru investiții în domeniul apărării, 83% sau 36 de miliarde de euro au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente și 17% sau 8 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare. Aceeași împărțire procentuală ca în 2019.

– Achiziționarea de noi echipamente a beneficiat cel mai mult de creșterea cheltuielilor, cu un nivel record de 36 de miliarde EUR alocate în 2020, comparativ cu minimul recent de 21 de miliarde EUR din 2014.

– Un nivel record de 2,5 miliarde EUR a fost alocat cercetării și tehnologiei în domeniul apărării în 2020. Această creștere este determinată de două state membre – Franța și Germania – care, împreună, asigură peste 90 % din creșterea în domeniul cercetării și tehnologiei.

Investiții neuniforme în cercetare și tehnologie în domeniul apărării

În 2020, cheltuielile pentru cercetare și tehnologie (R&T) în domeniul apărării s-au ridicat la 2,5 miliarde EUR, marcând o creștere masivă de 46% față de 2019 și un maxim înregistrat de AEA. Acest lucru aduce cheltuielile de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării ca procent din totalul cheltuielilor de apărare la peste 1 % pentru prima dată din 2014.

Tendința de a derula proiecte de apărare cu preponderență la nivel național, mai degrabă decât colectiv, se aplică și la R&T în domeniul apărării. În 2020, statele membre au cheltuit 143 de milioane EUR pentru proiecte de R&T în domeniul apărării în cooperare cu alte state membre ale UE, ceea ce reprezintă 6 % din totalul cheltuielilor de R&T în domeniul apărării ale statelor membre. Aceasta reprezintă cea mai mică pondere înregistrată de AEA de când a început să colecteze date în 2005 și este cu mult sub pragul de referință de 20 %.

Investițiile inegale în R&T sunt, de asemenea, evidente în acest caz, deoarece 6 state membre – Croația, Estonia, Italia, Polonia, Portugalia și Spania – ating pragul de referință de 20%, dintre care 3 dintre ele cheltuiesc mai mult de 50% din cheltuielile de R&T în domeniul apărării cu alte state membre.

EDA colectează anual date privind apărarea, lucru pe care îl face din 2006, în conformitate cu decizia Comitetului director ministerial al agenției din noiembrie 2005. Ministerele apărării din cele 26 de state membre ale agenției furnizează datele. EDA acționează în calitate de custode al datelor și publică cifrele agregate în broșurile sale.

Toate datele sunt colaționate (“totalul încorporează 26 de state membre ale AEA”) și au fost rotunjite. Cifrele privind cheltuielile pentru apărare sunt furnizate în prețuri constante din 2020, pentru a ține cont de inflație și pentru a permite o comparație între ani.

Continue Reading

U.E.

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro, în colaborare cu cetățenii europeni, în cadrul unui proces care este așteptat să conducă la o decizie finală în anul 2024.

Potrivit unui comunicat al instituției, procesul va începe prin crearea unor grupuri de reflecție, care vor avea misiunea colectării opiniilor cetățenilor din întreaga zonă euro cu privire la temele posibile pentru viitoarele bancnote euro.

Un grup consultativ tematic cuprinzând câte un expert din fiecare țară a zonei euro va prezenta apoi Consiliului guvernatorilor BCE o listă de preselecție a noilor teme.

Membrii grupului consultativ au fost deja numiți de BCE pe baza propunerilor din partea băncilor centrale naționale din zona euro și provin din domenii diverse precum istorie, științe naturale și sociale, arte vizuale și tehnologie.

Elementele grafice ale bancnotelor euro actuale se bazează pe tema ”Epoci și stiluri”, reprezentată de ferestre, porți și poduri.

”Bancnotele euro nu vor dispărea prea curând. Acestea sunt un simbol tangibil și vizibil al coeziunii noastre în Europa, îndeosebi în perioadele de criză, existând încă o cerere puternică pentru acestea. După 20 de ani, a sosit momentul să reînnoim aspectul bancnotelor noastre pentru ca europenii de toate vârstele și din toate mediile să se poată recunoaște în acestea”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde.

În urma propunerilor formulate de grupul consultativ, BCE va solicita contribuția publicului cu privire la temele preselectate.

Va urma un concurs de grafică pentru noile bancnote, după care BCE va consulta din nou publicul. Consiliul guvernatorilor va adopta decizia finală.

Lansarea acestui proces are la bază un angajament al Consiliului guvernatorilor BCE de a asigura bancnote inovatoare și sigure, cu care europenii să resimtă o conexiune. Cel mai recent studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro  a arătat că numerarul a rămas cel mai popular mijloc de plată pentru plățile de mică valoare efectuate în persoană în anul 2019.

În pofida intensificării plăților fără numerar în perioada pandemiei, cererea de numerar a crescut ca urmare a rolului esențial de mijloc de tezaurizare al numerarului. Ca parte a Strategiei privind numerarul 2030, Eurosistemul adoptă măsuri concrete de garantare a faptului că numerarul va continua să fie disponibil și acceptat ca mijloc de plată într-un viitor îndepărtat, inclusiv după posibila lansare a unei monede euro digitale.

”Dorim să elaborăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se poată identifica și pe care să le utilizeze cu mândrie. Procesul de redefinire a bancnotelor euro se va desfășura în paralel cu investigația noastră privind o monedă euro digitală. Ambele proiecte vizează îndeplinirea mandatului nostru privind asigurarea siguranței și securității monedei europenilor”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE. 

După încheierea procesului de concepție grafică, Consiliul guvernatorilor va autoriza producerea noilor bancnote și va decide cu privire la posibilele date de emitere a acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA9 mins ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.26 mins ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.54 mins ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

U.E.1 hour ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.1 hour ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.2 hours ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

SĂNĂTATE2 hours ago

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

NEWS2 hours ago

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending