Connect with us

U.E.

Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Published

on

©️ European Commission

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce liderii statelor și instituțiilor Uniunii Europene au convenit asupra celui mai puternic angajament pentru edificarea Europei sociale, iar Europa a comemorat clipa istorică a celor 76 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment inedit și dificil pentru al doilea an consecutiv, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa: pandemia de COVID-19.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

 

Cum a apărut Declarația Schuman?

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Declarația Schuman – Text integral

”Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale.

Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale esenţiale: dezvoltarea continentului african.

În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătaţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate. Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare parlamentelor din fiecare ţară. Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor prevederi se vor desfăşura cu ajutorul unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de a se asigura că acordurile convenite corespund principiilor enunţate şi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluţie urmează să fie adoptată.

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În exercitarea funcţiilor sale, Înalta Autoritate comună va lua în considerare puterea conferită de Autoritatea Internaţională a Ruhrului şi obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rămân în vigoare”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

Published

on

© Quirinale.it

Uniunea Europeană se află la răscruce, având în vedere situația actuală din lume, a transmis președintele german, Frank-Walter Steinmeier în timpul reuniunii anuale a Grupului Arraiolos, numit după oraşul portughez unde a avut loc prima întâlnire a membrilor acestuia, în anul 2003, şi care a fost înfiinţat iniţial cu scopul de a crea un forum pentru preşedinţii europeni fără putere executivă, informează DPA, citat de Agerpres.

Din punctul său de vedere, Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de unitate ”mai mult ca oricând” în fața numeroaselor crize și amenințări la adresa democrației. ”Trebuie să ne atingem obiectivele ambițioase”, a semnalat Steinmeier, explicând că Uniunea Europeană trebuie să devină un actor mai puternic pe scena internațională și că UE trebuie să facă tot posibilul pentru ca ”lumea să devină un loc mai bun.”

În acest sens, Europa trebuie să fie un exemplu în domeniul strategiilor de vaccinare, eforturilor pentru combaterea schimbărilor climatice și revoluției digitale și luptei pentru drepturile individuale.

Și președintele italian, Sergio Mattarella, a subliniat momentul critic. ” Ne aflăm în faţa unor decizii ce afectează atât politica internă, cât şi cea externă a UE”, a precizat acesta.

Criza din Afganistan a arătat că în viitor Europa va trebui să acţioneze mai ferm ca actor într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”, a spus gazda reuniunii.

UE se vede un fel de ”parte complementară a NATO” şi vrea să-şi întărească rolul în asigurarea securităţii, a spus Mattarella.

Situația din Afganistan a fost deplânsă și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul despre Starea Uniunii susținut în plenul reunit la Strasbourg al Parlamentului European.

”Evenimentele din Afganistan au fost un moment extrem de dureros pentru toate familiile celor și-au pierdut viața acolo. Ne înclinăm în fața sacrificiului acestor soldați, diplomați și lucrători umanitari care au căzut la datorie. Pentru a ne asigura că devotamentul lor nu va fi fost în zadar, trebuie să reflectăm asupra circumstanțelor care au făcut ca această misiune să se încheie atât de brusc. Sunt întrebări profund îngrijorătoare, la care aliații vor trebui să răspundă în cadrul NATO”, a punctat oficialul european.

În acest context, președinta Comisiei Europene a anunțat că va colabăra cu secretarul general la NATO, Jens Stoltenberg, pentru ”elaborarea unei noi declarații comune”, astfel încât ”mixul unic de puncte forte al fiecărei părți” să fie fructificat.

Acest document urmează să fie prezentat la finalul anului.

Citiți și:
SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

De asemenea, Ursula von der Leyen a prezentat ”trei mari argumente” pentru care ”Europa poate – și ar trebui în mod clar – să fie capabilă să facă mai mult pe cont propriu.”

”În primul rând, trebuie să asigurăm stabilitatea în vecinătatea noastră și în diferitele regiuni. Suntem conectați cu restul lumii prin strâmtori înguste, mări străbătute de furtuni și vaste frontiere terestre. Datorită acestei poziții geografice, Europa știe mai bine decât oricine că o criză externă nerezolvată poate deveni rapid o criză internă”, a explicat președinta Comisiei Europene.

Cel de-al doilea argument la care s-a referit ține de natura amenințărilor, care ”evoluează rapid”: ”de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu.”

”Tehnologia disruptivă a fost un important factor egalizator în ceea ce privește capacitatea pe care o au acum statele-paria sau grupurile nestatale de a se servi de putere. Nu mai este nevoie de armate și rachete pentru a cauza daune de proporții. Poți paraliza instalații industriale, administrații orășenești și spitale – nu ai nevoie decât de un laptop. Poți perturba un întreg proces electoral cu un telefon inteligent și o conexiune la internet”, a semnalat von der Leyen.

Oficialul european consideră că Europa ar trebui să consolideze ”ecosistemul european al apărării”, care a început să prindă contur în ultimii ani. ”Al treilea motiv este acela că Uniunea Europeană este un furnizor unic de securitate. Vor exista misiuni în care NATO sau ONU nu se vor implica, dar în care UE ar trebui să se implice. Pe teren, soldații noștri lucrează umăr la umăr cu ofițeri de poliție, avocați și doctori, cu lucrători umanitari și apărători ai drepturilor omului, cu profesori și ingineri. Putem recurge la o combinație de resurse militare și civile, de diplomație și politică în domeniul dezvoltării, căci avem o experiență îndelungată în materie de consolidare și protejare a păcii”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

Published

on

Deputații europeni cer ca persoanele care lucrează pentru platformele digitale de muncă, cum ar fi serviciile de livrare de alimente, să aibă aceleași drepturi ca și angajații tradiționali. Deputații susțin că lucrătorii de pe platforme sunt adesea clasificați greșit ca lucrători independenți, privându-i de accesul la protecție socială și la alte drepturi de muncă.

Rezoluția adoptată joi solicită un cadru european care să garanteze că persoanele care lucrează pentru platformele digitale de muncă au același nivel de protecție socială ca și lucrătorii non-platformă din aceeași categorie. Acest lucru include contribuțiile la asigurările sociale, responsabilitatea pentru sănătate și siguranță și dreptul de a se angaja în negocieri colective pentru a negocia termeni și condiții echitabile, se arată în comunicatul oficial. 

Un mediu de lucru sigur și sănătos

Deși recunosc oportunitățile de creare de locuri de muncă și de creștere a posibilităților de alegere pe care le poate aduce munca pe platformă, deputații europeni sunt îngrijorați de condițiile de muncă precare cu care se confruntă adesea acești lucrători. Având în vedere faptul că lucrătorii de pe platformele de lucru la fața locului sunt adesea supuși unor riscuri sporite de sănătate și siguranță, cum ar fi accidentele rutiere sau rănile cauzate de utilaje, aceștia ar trebui să fie dotați cu echipamente de protecție personală adecvate. Cei care activează în serviciile de transport și livrare trebuie să aibă o asigurare garantată împotriva accidentelor, spun deputații europeni.

Algoritmi transparenți

Ei insistă, de asemenea, că lucrătorii de pe platforme ar trebui să aibă dreptul la algoritmi transparenți, nediscriminatori și etici. Funcțiile algoritmice, cum ar fi atribuirea sarcinilor, evaluările, stabilirea prețurilor și procedurile de dezactivare ar trebui să fie întotdeauna explicate într-un mod ușor de înțeles și comunicate în mod clar. Lucrătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a contesta deciziile luate de algoritmi și să existe întotdeauna o supraveghere umană a procesului.

Rezoluția a fost adoptată cu 524 de voturi pentru, 39 împotrivă și 124 de abțineri.

„Parlamentul face încă un pas în direcția protejării lucrătorilor platformelor. Un acces mai bun la protecție socială, condiții de muncă îmbunătățite, accesul la reprezentare colectivă pentru lucrătorii independenți, clarificarea statutului lor și utilizarea unui management algoritmic etic sunt toate probleme care trebuie abordate urgent la nivel european. Spunem “da” digitalului, dar nu în detrimentul drepturilor de muncă”, a precizat deputatul eurpean Sylvie Brunet (Renew Europe).

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

UE ar trebui să continue să discute cu China despre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la încălcările sistemice ale drepturilor omului, au transmis deputații europeni miercuri, în cadrul unui raport în care își exprimă viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China. 

Într-un raport adoptat joi, cu 570 de voturi pentru, 61 împotrivă și 40 de abțineri, Parlamentul European subliniază șase piloni pe care UE ar trebui să construiască o nouă strategie pentru a relaționa cu China: cooperarea în ceea ce privește provocările globale, angajamentul privind normele internaționale și drepturile omului, identificarea riscurilor și vulnerabilităților, construirea de parteneriate cu parteneri cu opinii similare, promovarea autonomiei strategice și apărarea intereselor și valorilor europene.

Nu trebuie să fim naivi atunci când avem de-a face cu China. În timp ce China este un partener comercial important, este, de asemenea, un rival sistemic care reprezintă o provocare pentru modul nostru de viață și pentru ordinea mondială liberală. Câștigurile economice nu ar trebui să ne facă orbi la agenda politică ambițioasă a Partidului Comunist Chinez, la politica externă tot mai asertivă și la represiunile sale în Xinjiang și Hong Kong. Trebuie să ne apărăm valorile și interesele prin dobândirea unei autonomii strategice europene în domenii precum comerțul, digitalul și securitatea și apărarea”, a declarat raportorul Hilde Vautmans (Renew Europe, Belgia) după vot.

Abordarea provocărilor comune, inclusiv a pandemiilor emergente

Textul propune continuarea cooperării UE-China în ceea ce privește o serie de provocări globale, cum ar fi drepturile omului, schimbările climatice, dezarmarea nucleară, combaterea crizelor sanitare globale și reforma organizațiilor multilaterale.

Deputații europeni solicită, de asemenea, ca UE să colaboreze cu China pentru a îmbunătăți răspunsul la bolile infecțioase care ar putea evolua în epidemii sau pandemii, de exemplu prin cartografierea riscurilor și sisteme de avertizare timpurie. Ei cer Chinei să permită efectuarea unei anchete independente privind originea și răspândirea COVID-19.

Fricțiuni comerciale, relațiile UE cu Taiwan

Parlamentul subliniază importanța strategică a relației UE-China, dar precizează că procesul de ratificare a Acordului global privind investițiile (CAI) nu poate începe până când China nu ridică sancțiunile împotriva deputaților europeni și a instituțiilor UE.

De asemenea, deputații își reiterează apelul către Comisie și Consiliu de a progresa în ceea ce privește un acord de investiții al UE cu Taiwan.

Dialog și acțiune împotriva încălcărilor drepturilor omului

Condamnând încălcările sistemice ale drepturilor omului în China, deputații europeni solicită un dialog regulat între UE și China privind drepturile omului și introducerea unor criterii de referință care să măsoare progresele înregistrate. Discuțiile ar trebui să includă încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Mongolia interioară, Tibet și Hong Kong.

În plus, Parlamentul regretă coerciția chineză împotriva companiilor europene care au tăiat legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang din cauza îngrijorărilor privind situația muncii forțate din regiune. Parlamentul solicită UE să sprijine aceste companii și să se asigure că legislația actuală a UE interzice efectiv ca firmele implicate în abuzurile din Xinjiang să opereze în UE.

5G și combaterea dezinformării chinezești

Deputații europeni subliniază necesitatea de a dezvolta standarde globale cu parteneri cu vederi similare pentru tehnologiile de generație următoare, cum ar fi rețelele 5G și 6G. Companiile care nu îndeplinesc standardele de securitate trebuie să fie excluse, spun ei. În cele din urmă, raportul solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să primească un mandat și resursele necesare pentru a aborda operațiunile de dezinformare chinezești, inclusiv crearea unui grup operativ StratCom dedicat Orientului Îndepărtat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.45 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA2 hours ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending