Connect with us

U.E.

Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Published

on

©️ European Commission

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce liderii statelor și instituțiilor Uniunii Europene au convenit asupra celui mai puternic angajament pentru edificarea Europei sociale, iar Europa a comemorat clipa istorică a celor 76 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment inedit și dificil pentru al doilea an consecutiv, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa: pandemia de COVID-19.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

 

Cum a apărut Declarația Schuman?

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Declarația Schuman – Text integral

”Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale.

Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale esenţiale: dezvoltarea continentului african.

În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătaţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate. Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare parlamentelor din fiecare ţară. Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor prevederi se vor desfăşura cu ajutorul unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de a se asigura că acordurile convenite corespund principiilor enunţate şi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluţie urmează să fie adoptată.

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În exercitarea funcţiilor sale, Înalta Autoritate comună va lua în considerare puterea conferită de Autoritatea Internaţională a Ruhrului şi obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rămân în vigoare”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față subminării securității europene de către Federația Rusă, a transmis, sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la summitul G7 care are loc în Marea Britanie, într-un mesaj menit să ranforseze unitatea dintre Europa și Statele Unite înainte de summit-urile NATO, UE-SUA și SUA-Rusia.

“Sesiunea privind politica externă: am discutat pe larg despre vecinătatea estică a UE. În timp ce Rusia continuă să submineze ordinea de securitate europeană, putem conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față acestei provocări“, a scris von der Leyen, pe Twitter, având în vedere că președintele american Joe Biden își va încheia vizita în Europa printr-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.

Ea a indicat că Ucraina este o prioritate pe agenda comună și că partenerii din G7 sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și sunt pregătiți să acorde asistență în eforturile de reformă ale acesteia.

De asemenea, șefa executivului european s-a arătat îngrijorată de situația din Belarus și că G7 va face ca sancțiunile luate de UE să fie mai eficiente.

“UE lucrează, de asemenea, la un plan de investiții de 3 miliarde de euro pentru a sprijini un viitor Belarus democratic”, a conchis ea.

Vineri, în prima zi a summitului, președinta Comisiei Europene a avut și prima sa discuție informală cu președintele american, Joe Biden, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să îl întâmpine la Bruxelles pentru primul summit Uniunea Europeană – SUA din ultimii șapte ani.

“O strânsă unitate transatlantică este esențială pentru a face față provocărilor actuale – de la relațiile cu China la protejarea climei. M-am bucurat să schimb idei cu președintele Joe Biden”, a scris von der Leyen, tot pe Twitter.

Liderul SUA și președinții Comisiei Europene și Consiliului European vor participa marți, 15 iunie, la un summit UE-SUA, la Bruxelles, unde se vor angaja către un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European a indicat că UE își va menține angajamentul față de cele cinci principii directoare care guvernează politica UE față de Rusia, având în vedere că, la summitul din 24-25 mai, liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

Published

on

© European Union 2021

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au atras atenţia Londrei, sâmbătă, că “cele două părţi” trebuie să aplice acordul privind Brexit-ul, în cadrul unei întâlniri cu Boris Johnson pe fondul tensiunilor în legătură cu Irlanda de Nord. De cealaltă parte, premierul britanic le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” pentru a ajunge la un compromis.

“Acordul din Vinerea Mare și pacea pe insula Irlanda sunt primordiale. Am negociat un protocol care păstrează acest lucru, semnat și ratificat de Regatul Unit și Uniunea Europeană. Ne dorim cele mai bune relații posibile cu Regatul Unit. Ambele părți trebuie să pună în aplicare ceea ce am convenit. Există o unitate totală a UE în această privință”, au scris Charles Michel și Ursula von der Leyen, în mesaje separate, dar identice, pe Twitter.

De partea cealaltă, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de “pragmatism” şi de “compromis” în privinţa dispoziţiilor post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a fi găsită rapid o soluţie, a spus purtătorul său de cuvânt, după o serie de întâlniri pe care şeful guvernului de la Londra le-a avut în contextul reuniunii G7, informează Agerpres și Reuters, citând un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.

Johnson “şi-a exprimat clar dorinţa de pragmatism şi de compromis din partea tuturor, dar a subliniat că protejarea acordului (de pace) din Vinerea Mare este primordială“, a precizat Downing Street.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a avertizat Uniunea Europeană că va face ”orice este nevoie” pentru a asigura desfăşurarea neîngrădită a fluxurilor comerciale între Marea Britanie şi Irlanda de Nord, inclusiv prin activarea clauzei de salvgardare din acordul de Brexit.

”Cred că putem rezolva asta, dar prietenii şi partenerii noştri europeni trebuie să înţeleagă că vom face orice este nevoie (…) Dacă protocolul va continua să fie aplicat în acest mod, atunci desigur că nu vom ezita să invocăm articolul 16′. Am vorbit astăzi (la summitul G7) cu unii dintre prietenii noştri, care nu par să înţeleagă că Regatul Unit este o singură ţară, un singur teritoriu. Pur şi simplu trebuie să le bag asta în cap”, a mai spus premierul britanic”, a declarat Johnson la postul Sky News, sugerând invocarea unei clauze de salvgardare şi extinderea unilaterală a perioadei de graţie pentru controalele în porturile nord-irlandeze..

Premierul britanic s-a întâlnit sâmbătă, în marja summitului G7 pe care îl găzduiește la Carbis Bay, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi cu liderii instituțiilor UE, Ursula von der Leyen şi Charles Michel.

Astfel și preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului britanic Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” în cadrul Brexit-ului, pe fondul tensiunilor din Irlanda de Nord.

Şeful statului francez s-a declarat “pregătit” pentru o relansare a relaţiilor franco-britanice, dar “a subliniat că acest nou angajament presupune ca britanicii să îşi respecte cuvântul dat europenilor şi cadrul definit de acordurile privind Brexit-ul”, a precizat Palatul Elysee.

Dosarul privind Irlanda de Nord şi dispoziţiile comerciale speciale prevăzute pentru această provincie britanică după Brexit afectează relaţiile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Subiectul umbreşte summitul G7 care se desfăşoară până duminică în sud-vestul Angliei, unde liderii marilor puteri şi ai UE încearcă să ofere imaginea unui front unit care vrea să dinamizeze din nou multilateralismul pentru a favoriza relansarea post-pandemică şi pentru a lupta împotriva încălzirii climatice.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson și președintele SUA Joe Biden au încercat joi să aplaneze divergențele privind Irlanda de Nord, în prima lor întrevedere prilejuită de summitul G7, găzduit de Regatul Unit.

Londra acuză Bruxellesul că adoptă o “abordare foarte puristă” în privinţa aplicării de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, conţinute în ‘protocolul nord-irlandez’ negociat intens în cadrul Brexit-ului.

Prin menţinerea de facto a Irlandei de Nord în uniunea vamală şi piaţa unică europene, aceste măsuri sunt surse de tensiuni în provincia britanică, provocând chiar ciocniri violente la începutul lui aprilie.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

Published

on

© MAE

În ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei susțin că “este timpul să facem un salt înainte în democrație și dezvoltare”, făcând o pledoarie pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește 12 state regionale sub forma unui proiect ambițios de interconectivitate axat pe energie, transporturi și digitalizare.

În ultimii cinci ani, 3SI a devenit un punct de reper important în lumea cooperării regionale. Prin conexiunile sale europene și americane, inițiativa este un adevărat catalizator al relației transatlantice“, afirmă Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, într-un articol comun de opinie semnat pentru platforma American Purpose, condusă de reputatul istoric și politolog Francis Fukuyama.

Aurescu și Rau arată că din fondul de redresare UE de 750 de miliarde de euro, 180 de miliarde de euro au fost alocate celor doisprezece state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care cooperează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

Cei doi miniștri de externe subliniază că în luna iulie, liderii politici și de afaceri din statele participante la 3SI vor organiza un alt summit anual, găzduit de Bulgaria, unde vor căuta soluții privind modul de a facilita revenirea la normalitatea post-pandemică și de a crea noi oportunități pentru securitatea și prosperitatea regiunii.

Polonia și România cred cu tărie că redresarea ar trebui să fie un efort transatlantic, iar Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să fie avangardistă“, opinează șefii celor două diplomații.

Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau susțin că intenția țărilor 3SI este de a pune accentul pe sursele regenerabile, pe energia nucleară și pe alte soluții cu emisii reduse sau zero de carbon, pledând, de asemenea, în favoarea a două proiecte susținute de București și Varșovia – Rail2Sea și Via Carpathia.

“Două proiecte susținute de mult timp atât de România, cât și de Polonia, ar fi deosebit de bine poziționate pentru a reuși în acest dublu context digital și din ce în ce mai verde. Ambiția noastră este de a transforma calea ferată dintre porturile Gdansk și Constanța, cunoscută și sub numele de Rail-2-Sea, și ruta rutieră Via Carpathia, care contribuie la o mai mare conectivitate de-a lungul axei nord-sud, în embleme ale 3SI digitale și din ce în ce mai ecologice. Soluțiile prietenoase cu mediul înconjurător, împreună cu inovațiile de ultimă oră în sectorul telecomunicațiilor, ar fi semnele lor distinctive”, argumentează ei.

Ambii miniștri de externe insistă și asupra unei amprente economice americane strategică, concretă și foarte necesară în regiune, complementară dimensiunii militare și securitare a prezenței americane.

Ar fi o contrapondere concretă la investițiile în infrastructura critică ale actorilor care nu împărtășesc valorile și interesele noastre democratice, împiedicând influența lor politică și economică în Europa Centrală și de Est“, arată Aurescu și Rau.

Astfel, ei se referă și la importanța civil-militară a celor două proiecte pentru a facilita inclusiv mobilitatea militară.

Consolidarea conectivității dintre nordul și sudul flancului estic al NATO este esențială pentru consolidarea poziției de apărare și descurajare a Alianței. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la începutul acestui an, Federația Rusă a dovedit încă o dată că și-a transformat capacitatea de a desfășura rapid personal și echipamente militare într-un atu strategic, crescând tensiunea la granița Ucrainei și în întreaga regiune a Mării Negre. Mobilitatea sporită a trupelor ar fi capabilă să dezamorseze crizele și să adauge credibilitate apelurilor noastre la dezescaladare”, afirmă ei

Cei doi diplomați evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, bazată și pe sprijinul bipartizan din Congresul SUA și din cadrul noii administrații americane.

Miniștrii de externe al României și Poloniei mai consideră că o abordare mai echitabilă și mai echilibrată a dezvoltării infrastructurii energetice, de transport și digitale ar putea fi o formulă câștigătoare pentru redresarea europeană și transatlantică.

“Cooperarea transatlantică consolidată pe proiecte majore va avea un efect multiplicator important, contribuind atât la redresarea economică, cât și la reziliența de pe ambele maluri ale Atlanticului. În plus, investițiile în interconectivitatea din zona celor Trei Mări vor crește interesul și prezența investitorilor internaționali în regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică ulterioară și, în același timp, un efect pozitiv asupra regiunilor învecinate”, a conchis Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA13 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE14 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending