Connect with us

U.E.

Ziua Europei. Acum trei ani, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Published

on

©️ EU Council

Astăzi, la 72 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinesc și trei ani de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei, dând naștere “Spiritului de la Sibiu”.

La trei ani distanță de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, și la o zi distanță după ce Europa a comemorat clipa istorică a celor 77 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment în care războiul a revenit în Europa, odată cu agresiunea militară ilegală și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie și întâmpinată cu decizii fără precedent la nivel european: sancțiuni împotriva Moscovei, izolarea internațională, alături de SUA și celelalte democrații ale lumii, a Rusiei și sprijinirea Ucrainei, inclusiv financiar, economic, umanitar și militar. Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. De asemenea, pentru prima dată în istorie, UE a deblocat sprijin financiar – 1,5 miliarde de euro în trei tranșe – pentru a furniza arme de luptă Ucrainei.

Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor închide în plenul Parlamentului European de la Strasbourg lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers lansat pe 9 mai 2021, tot de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Declarația de la Sibiu


”Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:

  • Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.
  • Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.
  • Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.
  • Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.
  • Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.
  • Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.
  • Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.
  • Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.
  • Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.
  • Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

Published

on

© European Union

Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Reuters.

Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei” în spaţiul Schengen, dar ”acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită”, a remarcat Michel într-un interviu acordat unui grup de publicaţii europene şi apărut luni în cotidianul ceh Hospodarske Noviny, relatează Agerpres.

Punctul de vedere al șefului Consiliului European devine cunoscut publicului în ajunul summitului UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde o temă centrală de discuție va fi chestiunea migrației ilegale, evocată de unele state membre precum Austria pentru a se împotrivi aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE14 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO14 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA15 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO16 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN17 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending