Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, consideră că „nu există nicio țară curată” în UE în ceea ce privește frauda cu fonduri europene, în ciuda discrepanțelor uriașe privind investigarea infracțiunilor de acest tip între statele membre. În acest sens, ea a vorbit despre o prioritizare a fenomenului odată cu operaționalizarea de la 1 iunie a Parchetului European (EPPO), potrivit unui interviul acordat revistei Risk & Compliance Journal, o publicaţie online a The Wall Street Journal, și preluat de Agerpres.

„În ceea ce priveşte investigaţiile legate de fraudele cu fonduri UE, acestea nu au fost întotdeauna prima prioritate a autorităţilor naţionale. Până acum am văzut că există discrepanţe uriaşe între statele membre. Avem state membre care au investigat cinci sau şase cazuri într-un an. Alte state membre au investigat sute de cazuri într-un an. În opinia mea, nu există nicio ţară curată. În acele state membre în care numărul de cazuri nu a fost atât de mare, acest lucru nu înseamnă că acestea sunt curate. Poate că nu au detectat infracţiunile; poate că nu au tratat acest fenomen ca pe o prioritate. Acum, având EPPO, acest lucru se va schimba”, a declarat Laura Codruța Kövesi, potrivit WSJ, care a publicat vineri extrase pe site-ul său.

Șefa EPPO a mai precizat că instituția pe care o conduce a înregistrat până acum mai mult de 300 de cazuri care i-au fost sesizate de la lansarea sa la 1 iunie şi a estimat prima punere sub acuzare până la sfârşitul anului.

De asemenea, procurorul-șef european a adus în discuție nevoia mai mare de personal specializat a EPPO pentru a trata toate cazurile pe care le va primi și și-a exprimat speranța că, începând din 2022, Comisia Europeană va aloca mai multe resurse pentru a putea angaja mai mulți oameni, în prezent fiind necesară o aprobare în direcția aceasta. 

„Încă nu avem suficiente resurse. Avem nevoie de mai mult personal, încă cel puţin 50 de persoane aici, în Luxemburg, pentru a putea avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari şi pentru a trata toate cazurile pe care le vom primi. Sper că pentru anul viitor vom primi mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a declarat Kövesi, care a mai explicat că a primit mai mulţi bani pentru bugetul Parchetului, dar nu a primit aprobarea de a angaja mai mulţi oameni. „Şi ce ar trebui să fac, să cumpăr flori pentru birou? Nu, ar trebui să folosim banii într-un mod înţelept. Ar trebui să folosim banii pentru a angaja mai mulţi oameni, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni. Aşa că acum mă aflu în situaţia (în care cer organului decizional al EPPO) să returneze nişte bani (Comisiei Europene) pentru că… nu avem aprobarea de a angaja mai mulţi oameni”,  a adăugat procurorul-șef european.

Parchetul European (EPPO) și-a început activitatea oficială de investigație și urmărire penală la 1 iunie 2021.

EPPO este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

• frauda în materie de cheltuieli și venituri;
• frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
• spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
• corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
• participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 21 iunie 2021, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care se va desfășura la Luxemburg, informează un comunicat de presă.

În cadrul reuniunii, miniștrii de externe europeni vor aborda cele mai recente evoluții în relația UE – Rusia, rolul UE în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, precum și situația din Mali/Sahel, Liban, Iran, Turcia și Etiopia. De asemenea, vor avea dezbateri referitoare evoluțiile din Belarus, America Latină și Irak, inclusiv în cadrul un schimb de opinii informal cu ministrul de externe irakian, Fuad Hussein. În marja CAE, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, va găzdui un mic-dejun informal cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Discuțiile referitoare la Belarus au ca obiectiv evaluarea stadiului implementării deciziilor liderilor europeni de la reuniunea din 24-25 mai, ca răspuns la continuarea acțiunilor represive inacceptabile ale regimului de la Minsk, inclusiv deturnarea zborului civil Ryanair. Vor fi, de asemenea, evaluate modalitățile prin care UE poate susține societatea civilă, inclusiv din perspectiva unui viitor democratic al țării. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu se va referi la importanța acțiunilor UE privind adoptarea unui pachet cuprinzător de sancțiuni și adoptarea de măsuri restrictive în domenii economice relevante, pentru a transmite un mesaj politic puternic autorităților din Belarus și, în același timp, la identificarea pașilor următori în vederea promovării Planului economic pentru un Belarus democratic, ca măsură pozitivă a UE în sprijinul populației, proiect propus în octombrie 2020 de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon și lituanian. De asemenea, va prezenta, inclusiv în cadrul schimbului de opinii cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, acțiunile de sprijin pentru societatea civilă întreprinse și avute în vedere de România.

În ceea ce privește Rusia, discuțiile au loc în pregătirea dezbaterii liderilor europeni din 24-25 iunie 2021, în baza Comunicării comune a Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă privind relațiile UE-Rusia. Șeful diplomației române va reitera necesitatea unei abordări unitare și strategice și importanța celor cinci principii directoare ale UE în relația cu Rusia, pe baza cărora trebuie să continue acțiunile UE în această relație. 

Dezbaterea privind Irak și dejunul informal cu ministrul irakian de externe, Fuad Hussein, vor viza evoluțiile interne, cu accent pe alegerile parlamentare ce vor fi organizate în toamna acestui an, stadiul reformelor, situație de securitate, precum și situația regională. Ministrul român al afacerilor externe va sublinia importanța unui sprijin sporit al UE pentru democratizarea și asigurarea stabilității Irakului și va exprima sprijinul României pentru organizarea unei misiuni a UE de observare a alegerilor pentru ca acestea să fie libere, corecte și incluzive. Va reliefa importanța strategică a Irakului pentru stabilitatea regiunii și va menționa implicarea constantă a României în susținerea eforturilor în această privință.

Discuția privind Turcia va avea loc în pregătirea reuniunii liderilor europeni care va avea loc la 24-25 iunie 2021. România va exprima susținerea pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor cu Turcia, fiind necesară continuarea eforturilor pentru menținerea unei oferte pozitive, în cadrul parametrilor definiți în Declarația din martie 2021 a liderilor, cu accent pe reluarea Dialogurilor la nivel înalt, cooperarea economică și contactele interumane.

Discuțiile privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) se vor referi la activitatea Reprezentantului special al UE, Sven Koopmans, precum și la evoluțiile interne recente. România va exprima sprijin pentru mandatul Reprezentantului Special al UE pentru PPOM și va saluta eforturile depuse de acesta în vederea reluării activității Cvartetului.

Situația din Mali va fi abordată din perspectiva evoluțiilor îngrijorătoare în contextul celei de a doua lovituri de stat în decurs de nouă luni. Ministrul afacerilor externe va informa cu privire la dezvoltările susținute de România, ca președinție a Comunității Democrațiilor, cu privire la situația din această țară (http://www.mae.ro/node/55903).

Miniștrii vor avea o discuție strategică privind America Latină și Caraibi, în contextul impactului puternic al pandemiei asupra acestei regiuni, precum și al deteriorării situației în urma evoluțiilor politice și socio-economice. România va exprima sprijinul atât pentru consolidarea angajamentului UE față de regiune, în conformitate cu deciziile Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie 2020, cât și pentru cooperarea la nivel regional și multilateral.

Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al grupului Renew Europe privind Garanția Europeană pentru Copii, potrivit unei postări pe Facebook.

„Avem de susținut o generație care, în literatura de specialitate, se numește <<generația lockdown>> sau <<generația carantinei>>. Dintre ei, în România sunt 1,4 milioane de copii în situații vulnerabile. Jumătate merg la culcare înfometați și sunt în excluziune socială. Dacă vă e greu să cuprindeți cu mintea acest număr, ei bine, vorbim despre populația totală a două județe mari din România. Sau a patru municipii dintre cele mai mari. Vă puteți imagina? Avem însă acum o șansă pentru ei pe care nu avem voie să o ratăm. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta Garanția pentru Copii, o oportunitate de dezvoltare pentru generația următoare. Generația care <<ar trebui să ne plătească pensiile>>, după cum spun unii fără să ia în calcul că mai întâi ar trebui să facem noi ceva pentru bunăstarea celor mici”, spune Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul atrage atenția că guvernanții din România au prioritizat copiii doar pe hârtie, fără a o face și în practică. De aceea, spune el, este nevoie de un ambasador al copiilor care să supervizeze implementarea proiectelor destinate acestora și finanțate prin Garanție.

„În orice program politic din ultimii 30 de ani, în România, copiii au fost întotdeauna menționați printre priorități. La alocarea resurselor și modul în care este respectată prioritatea, lucrurile, știm bine, au cam scârțâit. Ceea ce ne spune că ei nu mai trebuie să fie dependenți de o parte sau de alta a spectrului politic. Asta înseamnă că, odată ce România va prezenta planul său sprijinit pe fondurile ce ar urma să vină prin Garanție, un coordonator național va veghea asupra implementării proiectelor și va împinge cât mai sus prioritățile pe agenda Guvernului și Parlamentului. Nu un funcționar, ci un ambasador al copiilor”, menționează Dragoș Pîslaru. 

Totodată, politicianul precizează că proiectele pentru copiii vulnerabili pot fi realizate cu ajutorul ONG-urilor și al Direcțiilor de Asistență Socială, iar succesul pe teren poate garanta plasarea României în avangarda europeană privind combaterea problemelor întâmpinate de copiii și tinerii „generației lockdown”, per ansamblu.

„Avem la îndemână nenumărate resurse și bune practici. Există ONG-uri în domeniul educațional care fac minuni, trimițând oameni extrem de bine pregătiți în zonele rurale, există și Direcții și birouri de Asistență Socială performante, există nenumărate ONG-uri cu programe pentru copii în ceea ce privește sănătatea, prevenția, educația. Tot ce trebuie să facem este să scalăm programele și să le ducem mai departe, acolo unde este nevoie. Nu trebuie să reinventăm roata. Iar dacă ne facem bine treaba, România nu are numai de recuperat decalaje: am putea fi chiar în avangarda Europei în ceea ce înseamnă conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității acestei generații de copii și tineri”, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.

Comisia Europeană a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Garanția Europeană pentru Copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru Copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul UE urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.