Connect with us

Corina Crețu

Ziua Europei. Eurodeputatul Corina Crețu: Aderarea României la Uniunea Europeană, printre cele mai de preț capitole din istoria naţiunii române

Published

on

Independenţa ţării şi aderarea României la Uniunea Europeană sunt printre cele mai de preț capitole din istoria naţiunii române, care marchează locul nostru pe acest continent și în această lume, a transmis sâmbătă eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) într-un mesaj de Ziua Europei

“Astăzi, 9 mai, este Ziua Europei, dar şi ziua Independenţei de stat a României. Europa, în fibra ei, este leagănul diversităţii, dar şi leagănul coeziunii şi al valorilor democratice. A fost nevoie de foarte mult timp pentru a ajunge aici, iar ceea ce s-a câştigat prin multe suferinţe şi sacrificii nu trebuie vreodată uitat sau pierdut. Astăzi, Europa – alături de întreaga lume – traversează o nouă criză, dar diferenţa fundamentală faţă de trecut este că ducem această luptă împreună, iar împreună vom ieşi din ea întăriţi. La mulţi ani Europa, la mulţi ani România!”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Citiți și Parlamentul European, declarație solemnă la 70 de ani de la Declarația Schuman: În noua ordine geopolitică, Europa trebuie să devină o forță globală a stabilității, păcii și a statului de drept

În urmă cu 70 de ani, la 9 mai 1950, ministrul de Externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației care îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei.

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se alătură campaniei “Erasmus 500” susținută de ANOSR: Programul Erasmus reprezintă o dovadă cât se poate de clară a beneficiilor proiectului european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a anunțat luni că s-a alăturat campaniei Erasmus 500, susținută de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

“Am fost și rămân o susținătoare a programului Erasmus, care reprezintă o dovadă cât se poate de clară a beneficiilor proiectului european. Prin intermediul programului Erasmus, aproximativ 300.000 de studenți români au avut șansa de a studia la universități de prestigiu din Europa. Dar a fost și o șansă excelentă pentru alte mii de studenți străini să cunoască România, venind la studii în țara noastră”, a scris Corina Crețu pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a reafirmat că programul Erasmus + trebuie să beneficieze de o finanțare mai generoasă în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

“Am propus dublarea bugetului alocat programului Erasmus+, care ar urma să ajungă la 30 de miliarde EUR tocmai pentru a permite un număr mai mare de participanți și pentru a include persoane cu mai puține oportunități”, a subliniat Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Europarlamentarul și-a manifestat susținerea pentru o “finanțare pe măsură” a acestui program și a avertizat împotriva unor eventuale diminuări ale fondurilor pentru Erasmus +

“Sper ca, indiferent cum va arăta viitorul Buget al UE pentru perioada 2021-2027, programele Erasmus – precum și altele similare, de care beneficiază sute de mii de studenți, cercetători, mediul academic din întreaga Uniune Europeană – să nu fie afectate. Ar fi o pierdere pentru întregul proiect european”, a mai spus ea.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să comunice măsurile pe care le va lua pentru repatrierea românilor blocați la bordul navelor de croazieră

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) face un apel către Guvernul României să comunice măsurile pe care le are în vedere pentru repatrierea cetățenilor români care lucrează ca membri în echipajele diferitelor nave de croazieră afle pe mările și oceanele lumii.

Într-o postare pe Facebook, Crețu s-a referit la situația mai multor cetățeni români aflați la bordul navei de croazieră Holland America Koningsdam, andocată în raza portului Puerto Vallarta, Mexic.

“De neimaginat! Românii care lucrează pe mări și oceane sunt blocați la bordul navelor, abandonați de autorități ‼️ Aflăm, zilele acestea, tot mai multe cazuri de români lăsați în voia sorții tocmai acum, când au mai mare nevoie de ajutor. Mai mulți cetățeni români, membri în echipajele diferitelor nave de croazieră sunt blocați de două luni de zile pe mări și oceane. Nu există niciun fel de comunicare cu aceștia, deși sunt oameni care nu au pus piciorul pe uscat de la începutul pandemiei”, a scris eurodeputatul.


Corina Crețu subliniază că aceasta este o situație dramatică și face apel la Guvern să să comunice măsurile pe care urmează să le ia pentru siguranța cetățenilor români.

“Fac un apel către Guvernul României să comunice măsurile pe care le are în vedere pentru repatrierea acestora și – cel mai important – să ia imediat legătura cu aceste persoane până nu e prea târziu. Comunicarea e esențială în astfel de situații! Sper că nu își permite nimeni să se joace cu viețile acestor persoane, pentru că, în definitiv, siguranța cetățenilor români este în responsabilitatea autorităților”, a conchis ea.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat luni că Ambasada României în Ciudad de Mexico s-a auto-sesizat, încă din data de 12 mai, cu privire la situația mai multor cetățeni români aflați, în prezent, la bordul navei de croazieră Holland America Koningsdam, andocată în raza portului Puerto Vallarta, Mexic.

Misiunea diplomatică a întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile competente, inclusiv prin intermediul consulului onorific al României la Guadalajara, în vederea obținerii unor informații suplimentare cu privire la identitatea și situația cetățenilor români, personal navigant, aflați la bordul navei menționate.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Obiectivul economic al României la ieșirea din criza COVID-19 ar trebui să fie “zero șomaj”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu susține că obiectivul economic al României la ieșirea din criza COVID-19 ar trebui să fie “zero șomaj”, în contextul în care Europa ar urma să fie puternic afectată de șomaj în următoarea perioadă, potrivit estimărilor.

În aces sens, ”Guvernul României va putea solicita sprijin financiar din partea UE pentru a finanța parte a cheltuielilor publice naționale cu șomajul acordat în această perioadă. De asemenea, va putea solicita sprijin financiar pentru a finanța autoritățile, instituțiile și companiile naționale, schemele de ajutor pentru societăți private, precum și măsuri speciale în privința angajaților din domeniul sănătății”, transmite deputatul european.

Reamintim că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la SURE, un instrument temporar care poate oferi statelor membre împrumuturi în valoare totală de maximum 100 de miliarde de euro în condiții favorabile.

Potrivit eurodeputatului, ”e vital ca, în această perioadă, Guvernul României să urmărească și să analizeze toate aceste posibilități, astfel încât românii să beneficieze din plin de aceste măsuri care sunt esențiale pentru recuperarea economică.”

Citiți și: Veste bună pentru România: Un pachet de 100 de miliarde de euro a fost aprobat de țările UE. Instrumentul SURE, menit să-i ajute pe lucrători să-și păstreze locul de muncă

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending