Connect with us

ROMÂNIA

„Ziua Europei” sărbătorită la Tiraspol, cu participarea reprezentanților Ambasadei României

Published

on

Ambasada României în Republica Moldova a participat, la data de 5 iunie 2018, la evenimentele organizate cu prilejul Zilei Europei, la  Universitatea „Taras Șevcenco” din Tiraspol.

Evenimentul a fost organizat împreună cu Delegația Uniunii Europene și alte reprezentanțe ale Statelor Membre UE acreditate în Republica Moldova.

Standul României a constituit un important punct de atracție pentru vizitatori, cei interesați putând obține broșuri și pliante cu informații economice, materiale informative și hărți turistice, broșuri despre posibilitățile de dezvoltare rurală și regională, atlase, albume de artă etc. Tuturor celor aproximativ 500 de vizitatori ai standului României le-au fost oferite materiale promoționale.

Evenimentul a fost urmat de proiecția publică a filmului „Octav” (2017, regia Serge Ioan Celebidachi) pus la dispoziție de Ambasada României și Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” la Chișinău în cadrul Festivalului de Cultură Europeană.

Pe parcursul lunii mai 2018, Ambasada României a participat la evenimentele publice organizate la Chișinău și Ungheni, a fost parte a Festivalului de Cultură Europeană, organizat în mai multe localități din Republica Moldova și a organizat un concert extraordinar dedicat Zilei Europei, împreună cu Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” la Chișinău.

 

.

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

Published

on

© MAE

NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și speră ca dialogul privind situația de securitate actuală să continue, a declarat duminică, la Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu. Acesta a mai spus că refuzul dialogului, după ce Rusia a creat o situație de securitate dificilă la granița cu Ucraina, și o incursiune militară, ar fi o abordare „iresponsabilă”.

„Noi am organizat această serie de dialoguri cu Federația Rusă în săptămâna care s-a încheiat într-un mod complementar tocmai pentru a încerca să găsim o cale spre dezescaladare. Acesta este rostul pe care l-au avut toate aceste discuții. Nu e vorba despre o negociere, ci despre un dialog care am propus Rusiei să continue. Consilul NATO-Rusia, care s-a întâlnit pe 12 ianuarie, a propus reprezentanților ruși să existe o serie de reuniuni ale acestui Consiliu NATO-Rusia, astfel încât să putem continua discuția în mod aplicat pe fiecare componentă a situației de securitate din acest moment. Așteptăm în continuare un răspuns din partea Rusiei, pentru că noi sperăm ca acest dialog să continue”, a spus ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Calificând ca „iresponsabilă” o abordare în care Rusia ar refuza dialogul cu NATO și ar acționa militar în Ucraina, șeful diplomației române a exprimat speranța Alianței pentru găsirea de soluții comune la situația de securitate actuală, însă pe baza arhitecturii existente. 

„Absența dialogului ar însemna, tocmai, o abordare care nu mai corespunde cu conduita pe care noi o dorim responsabilă din partea Federației Ruse. Nu poți să creezi o situație de securitate dificilă, să aduci foarte multe trupe și echipamente militare pentru a crea o presiune, să ameninți practic cu folosirea forței, să pui sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană prin propuneri care sunt în mod vădit inacceptabile, după care să refuzi dialogul și să treci la acțiune militară directă”, a comentat ministrul de externe, Bogdan Aurescu. „O astfel de abordare ar fi o abordare care ar fi iresponsabilă și noi sperăm ca partea rusă să continue dialogul pentru a putea să găsim soluții împreună la această situație de securitate, însă evident cu păstrarea arhitecturii de securitate existente, care este foarte valabilă în acest moment”, a adăugat șeful diplomației române.

Joi, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

De asemenea, oficialul american a precizat că SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

Citiți șPatrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Tot joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

Published

on

© European Union, 2012

România a importat, în primele 11 luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,503 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 67,4% (1,008 milioane tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,6 milioane tep, fiind cu 0,4% (28.900 tep) sub cea din perioada ianuarie-noiembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020, potrivit Agerpres

Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).

Citiți și: Comisia Europeană va propune un sistem în cadrul căruia statele membre vor achiziționa, la comun, gaze naturale ca răspuns la creșterea prețurilor la energie

Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. 

Continue Reading

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

Facebook

RUSIA20 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending